De-ai noștri! – Marius Neculae – RÂMNICU SĂRAT – Opere de for public, monumente și plăci comemorative (6)
Anexa II
Act Comemorativ(110)
– copie –
În anul 1992, Septembrie 10, sub glorioasa domnie a Majestății Sale Regelui FERDINAND I și a Majestății sale Regina MARIA, Alteța Sa Regală Principele CAROL Moștenitorul Tronului; Prim Ministru al Țărei fiind Domnul Ion I. C. Brătianu; Ministru de Război Domnul General de Divizie Mărdărescu Gheorghe; Comandant al Corpului III Armată Domnul General de Divizie RUJINSCHI NICOLAE; Comandant al Brigadei X Infanterie Domnul Colonel VOICESCU GRIGORE; Comandant al Regimentului 9 Infanterie Domnul Locotenent-colonel MODREANU TEODOR.
Din inițiativa Corpului ofițeresc din Regimentul 9 Infanterie și cu concursul autorităților civile și a populațiunei din acest oraș și județ, am ridicat MONUMENTUL PENTRU EROII MORȚL APĂRÎNDU-ȘI ȚARA ȘI FĂURIND ROMÂNIA MARE.
ACEST Monument simbolizează recunoștința care se va păstra în veci memoriei ofițerilor și ostașilor căzuți și va fi o pildă generațiilor viitoare, cum se răsplătesc aceia care-și fac datoria către Patriei.
Anexa III
Act recomemorativ(111)
Sentimentul profund al dragostei și recunoștinței față de trecutul îndepărtat, de milenii a poporului român, a istoriei, greutăților și adversităților de tot felul pentru păstrarea ființei naționale și apărarea drepturilor de libertate și neatârnare exprimat în opera SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, COMANDANTUL SUPREM AL FORȚELOR Armate, TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, a întărit conștiința responsabilității comitetului de partid din REGIMENTUL 321 MECANIZAT împreună cu factorii de comandă ai unității și a întregului efectiv de comuniști și uteciști de a asigura educarea patriotică, revoluționară a militarilor în strânsă legătură cu marea carte a istoriei naționale.
Istoricul REGIMENTULUI 9 INFANTERIE și a monumentului ridicat în cinstea ofițerilor și a ostașilor căzuți la datorie pentru patrie, au trezit în inimile întregului personal al REGIMENTULUI 321 MECANIZAT (continuator al frumoaselor tradiții de luptă ale REGIMENTULUI 9 INFANTERIE) dorința arzătoare de a reface monumentul istoric care în anul 1973 a fost demolat datorită gradului avansat de uzură la care a fost supus prin modificările aduse acestuia în timp, respectiv scoaterea plăcilor de marmură comemorative, a acvilei și a basoreliefului soldatului erou.
Răspunzând dorințelor și sentimentelor exprimate de întregul corp de cadre al Regimentului 321 Mecanizat, Consiliul Politic Superior al Armatei în urma inspecției ministrului apărării naționale, general colonel VASILE MILEA, din iunie 1986 a aprobat refacerea monumentului eroilor din incinta unității.
Pentru refacerea acestui monument istoric s-a primit un sprijin deosebit din partea secretarului Consiliului Politic Superior al Armatei, general locotenent ILIE CEAUȘESCU, a secretarului adjunct cu probleme de propagandă al C.P.S.A. general maior GHEORGHE GĂINUȘĂ, comandantul Armatei a 2-a general locotenent ION DÂNDÂREANU, secretarul C.P.A. maior PARASCHIV VOICILĂ, comandantul Diviziei 67 Mecanizată colonel NICULAI RIZEA, secretarului Consiliului Politic al diviziei colonel GHEORGHE SORA, și a șefului secției cazare locotenent colonel ION IONESCU.
Și-au adus contribuția directă la refacerea monumentului comandantul Regimentului 321 Mecanizat maior DOREL SLM1ONESCU, secretarul comitetului de partid maior CLEANU CONSTANTIN, secretarul adjunct cu probleme organizatorice căpitan CONSTANTIN CHIVOIU precum și corpul de cadre, personalul muncitor civil, militarii în termen și militari cu termen redus ai unității.
Un mare sprijin pentru refacerea monumentului istoric din incinta unității s-a primit din partea Comitetului Orășenesc de partid și Consiliului Popular al orașului Rm. Sărat respectiv din partea primului secretar al Comitetului Orășenesc de partid și primar al consiliului popular, RADU GHEORGHE.
Inaugurarea construcției monumentului s-a făcut la data de 9 MAI 1987 cu prilejul sărbătoririi a 110 ANI DE PROCLAMAREA INDEPENDENȚEI DE STAT A ROMÂNIEI.
COMANDANTUL REGIMENTULUI 321 MECANIZAT Maior
DOREL SIMIONESCU
Secretarul Comitetului de Partid
Maior
CONSTANTIN CLEANU
Anexa IV
Deciziunea Comisiei Interimare a Comunei
R.-Sărat no. 76 din 11 August 1924
Credit Extraordinar no. 2 în sumă de lei 20.000- subvenție din partea Comunei pentru ridicarea în oraș a unui bust al defunctului Al. P. Tătăranu, care în îndelungatul timp cât a servit orașul și județul R.-Sărat ca reprezentant și Prefect, a săvârșit opere frumoase și de reală importanță pentru interesele generale ale orașului și județului.
Anexa V
Deciziunea Comisiei Interimare a Comunei
R.-Sărat no. 105 din 25 Octombrie 1924
Bustul răposatului ,,Al. Tătăranu”
Dl. Primar aduce la cunoștința Comisiunei că un comitet de inițiativă a hotărî să facă un bust al răposatului ,,Alecu P. Tătăranu” și că acel bust fiind gata, cere încuviințarea Primăriei să fie așezat în grădina publică a orașului între cele două havuze și în fața Teatrului.
Comisiunea admite această dorință și autoriză așezarea bustului în locul menționat.
Anexa VI
Deciziunea Comisiei Interimare a Comunei
R.-Sărat no. 102 din 25 Octombrie 1924
Monumentul ,,Vlahuță”
Comisiunea aprobă a se pune la dispoziția Comitetului pentru ridicarea unui monument al Poetului ,,Vlahuță”, locul din fața liceului de băieți, la havuz, sau un alt loc în grădina publică, ce se va alege de dl. Primar, care este delegat în acest scop, împreună cu comitetul de inițiativă.
Anexa VII
Deciziunea Comisiei Interimare a Comunei
R.-Sărat no. 103 din 25 Octombrie 1924
Mutarea monumentului din fața Prefecturii,
Comisiunea revenind la deciziunea sa cu No. din …. 7924, aprobă mutarea monumentului eroilor din fața Prefecturii, iar în locul lui să se ridice de către Comitetul respectiv, bustul ,,Al. P. Tătăranu”.
Anexa VIII
PROGRAMUL
Serbărei de la 20 Maiu 1920 st. n.
Ziua ,,Eroilor neamului”
Ziua EROILOR morți pentru Patrie, fiind decretată ZI NAȚIONALĂ trebuie să pătrundă în conștiința întregului Românism ca fiind expresia cea mai desăvârșită a sufletului nostru național.
Ziua Eroilor va fi sărbătorită în tot cuprinsul județului și al orașului de reședință cu deosebită solemnitate.
A. Procesiunea Religioasă
La orele 9 jum. a. m. se va oficia un Te-Deum în grădina din
fața Palatului Comunal, la care va lua parte:
1) Autoritățile bisericești cu întregul cler în odăjdii, urmați de sfântul steag, sfintele icoane împărătești și crucea cea mare.
2) Toate corpurile de trupă, și întreg corpul ofițeresc.
3) Toate autoritățile civile și tot corpul funcționarilor publici.
4) Magistratura și baroul;
5) Liceul, școala normală, școlile secundare și școlile speciale, de stat sau particulare, cu toți profesorii.
6) Școalele primare, fără diferență de profesiune sau naționalitate și orfelinatul, cu profesorii respectivi.
7) Societățile de veterani, invalizi de război, ofițeri sau grade inferioare, cu drapelele și toți membrii.
8) Toate societățile existente și comunitatea izraelită cu toți membrii având steagul societății și insignele.
9) O delegație a instituțiunilor particulare de cultură și cele economice.
10) Toate corporațiile și societățile de meseriași existente în oraș cu drapelele.
1 Soțiile și copii celor morți în răsboi
Ordinea adunării pe piața Palatului Comunal și a încolonării procesiunei se va indica tuturor de către Comandamentul Pieței și Poliției, potrivit normelor date în această privință.
Toate autoritățile, societățile și delegațiile enumerate mai sus, sunt cu insistență rugate a veni pe piața de adunare fix la orele 9 a.m. spre a fi plasate fie-care la locul stabil, așa ca la orele 9.30 precis să se poată începe slujbele religioase.
La orele 10 a.m., convoiul, alcătuit de către toți cei de mai sus, în ordinea de încolonare stabilită va porni în procesiune către cimitirul ,,Eternitatea”, unde după slujba religioasă, vor lua cuvântul un d-n profesor și un d-n ofițer, la care le va răspunde cuvioșia sa Protoiereul județului, apoi se vor da onorurile militare.
Pe tot parcursul drumului fanfarele și corurile vor intona imnuri patriotice și religioase.
Este de dorit ca fiecare cetățean să aducă cât mai multe flori și coroane de flori naturale spre a le depune pe mormintele celor cărora li se datorește ,,România Mare”.
B. Serbarea culturală
După amiezi la orele 4, va avea loc pe terasa teatrului din grădina publică un festival cultural. După festival muzica militară va cânta în grădină.
Seara la orele 8 va avea loc o retragere cu torțe.
In tot timpul zilei magazinele și toate localurile vor sta închise.
Orașul va fi pavoazat cu cât mai multe drapele
Președintele societății ,,Mormintele Eroilor”
Prefect, Colonel Mironescu
Anexa IX
APEL
Adresat bunilor români și în special concetățenilor din
orașul și județul R.-Sărat
Jertfa vieții a sute de mii de fii ai țării, în cel mai crâncen război al omenirii, a înfăptuit România Mare, prin alipirea la patria mumă a ținuturilor românești din răsărit și din apus. Prin aceasta, neamul nostru și-a asigurat o soartă strălucită, iar generațiile viitoare se vor bucura tihnite de rodul binecuvântat al grelelor sacrificii.
Suntem datori însă, noi cari am fost martorii zilelor de sânge, să ne arătăm recunoștința pioasă către acei cari dorm pe veci în giulgiul lor glorios, și transmițând urmașilor noștri moștenirea dobândită, să facem să se întărească în sufletele viitoare. Si simțământul datoriei către țară, și dragostea de neamul părinților noștri,
S’ar cuveni, ca la fiecare răspântie, – după cum pe cruci se deslușesc inscripții de pomenire,- pe monumente mărețe, să se cinstească în bronz și în piatră, numele slăvite ale Eroilor morți în război.
Județul și orașul, prin Regimentele noastre, au contribuit larg la marile lupte, și nu e nici sat, nici cătun, care și azi să nu-și plângă bravii…
Glorificând vitejia tuturor, și a celor mai umili și necunoscuți, să facem, contribuind cu toții, un monument în orașul Râmnicu Sărat.
El să fie Altarul Sufletelor românești. Pe o față a lui, să citim, ca pe o foaie din Evanghelie,- Psalmul Recunoștinței noastre,- Gloria celor pieriți în război,- întăritorul balsam pentru nădejdea neamului românesc.
În numele comitetului organizator:
Prefectul jud. R.-Sărat
(ss) Al. I Zamfirescu
Comandantul Garnizoanei R.-Sărat
(ss) General Gherghiceanu
Președintele Trib. R.-Sărat,
(ss) N. C. Isbășoiu
Protoereul Jud. R.-Sărat
(ss) Gr. Mihăilescu
Note:
110 În anexa II este redată transcrierea copiei actului comemorativ din 10 Septembrie 1922, Muzeul Municipal Râmnicu Sărat, Secția de istorie, inv. 443.
111 Transcrierea actului recomemorativ al monumentului din fosta U.M. 01258, aflat la Cercul Militar Râmnicu Sărat.
Bibliografie
Academia Română, Istoria Românilor, vol. II (daco-romani, romanici, alogeni), Ed. Enciclopedică, București, 2001.
Arachelian V., Dialoguri cu Corneliu Coposu, Ed. Anastasia, București, 1991.
Atanasiu C., Nicolescu P., 1933 Almanahul Râmnicului Sărat, Institutul de Arte Grafice, București, 1933.
Baciu T. G., O viață aleasă, București, 1942, reeditare Ed.
Rafet, Râmnicu Sărat, 2009.
Buzăeanu Gh., Râmnicu Sărat de ieri și de azi, Ed. Casei Corpului Didactic, Buzău, 2000.
Carruba A. M., Ammannsti N., Martellucci E., Parisi
Presicce C., 11 restaura della ,,Lupa Capitolina”: analisi del bronza e delle patine di corrosione tramite microscopio ottico ed elettronico a scansione, în Memorie, nr. 1/2001, Roma, p. 43-50.
Ceau C., Cel mai cunoscut erou, în Pompierii români, nr. 9/2012, p. 10-12.
Cristea F. L. , Cercetări arheologice în cadrul Complexului Brâncovenesc, în Musaios, Vol. IV, partea I, Buzău, 1994, p. 253-268.
Cristoforeanu F., Amintiri din cariera mea lirică,
Ed. Muzicală, București, 1964.
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Raport final, București, 2006.
Drăguț V., Săndulescu N., Arta brâncovenească, Ed.
Meridiane, București, 1971.
Drîstaru C., Pavel Zăgănescu- promotorul evenimentelor de la 13 septembrie 1848, Ed. Editgraph, Buzău, 2012.
Acad. Duca Gh., Cuvânt de adio pentru Grigore Vieru, în Akademos, nr 1 (12)/februarie 2009, Chișinău, p. 3.
Ivan D., Slam Râmnic. Repere culturale și istorice, Ed. Tempus, București, 2003.
Hașdeu B. P., Arhiva istorică a României, București, 1865.
Indexul Artmark: bursa pieței românești de artă -Catalog de randamente anuale (1995-2009) ale celor mai tranzacționați artiști români, Galeriile Artmark, 2010.
Mascardini G., Lupa Capitolina e la continuita dacoromana, în Dacia, voi. 52, 2008, Editura Academiei Române, București, p. 211- 223.
Mazzoni C., She Wolf: the story of a Roman icon, Cambridge University Press, New York, 2010.
Milovanovic B. -Mrdic N., The She-Wolf Motif with Romulus and Remus, on a Tomb Stela of an Augustal from Viminacium, în Bollettino di Archeologia on line 12010/ Volume speciale, Roma, 2008, p. 90-94.
MoșescuO., Râmnicul Sărat. Călăuză,, Institutul de Arte Grafice, București, 1931.
Moșescu O., Vitralii, Ed. Litera, București, 1971.
Moșescu O., Oaspeți de altădată, Ed. Litera, București, 1972.
Moșescu O., Din jurnalul unui colecționar, Ed. Litera, București, 1974.
Murgoci C., Gh. Munteanu Murgoci-fiu al plaiurilor buzoiene-biografia unui mare savant, în Analele Buzăului, nr. IV, Buzău, 2012, p. 79-92.
Neculae M., Amplasarea statuii Lupa Capitolina, în fața
Primăriei din Râmnicu Sărat (Studiu istoric) în Spații culturale, nr. 23, 2012, p. 37.
Nicolescu V., Petcu Gh., Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, vol. 1, Ed. Alpha MDN, Buzău, 1999.
Nicolescu V., Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, vol. II, partea a 2-a, Ed. Evenimentul Românesc, București, 2001.
Nicolescu V., Anul de foc 1907 la Buzău și Râmnicu Sărat, Ed. Editgraph, Buzău, 2007.
Nicolescu V., Pagini de istorie culturală (Buzău-Râmnicu Sărat), Ed. Alpha, Buzău, 2004.
Nicolescu V., Stan C.I., Buzăul și Râmnicu Sărai în războiul neatârnării (1877-1878), Ed. Editgraph, Buzău, 2007.
Nicolescu V., Un colț de Țară Românească. Județul Slam Râmnic, vol. V, Mss.
Petcu Gh., Robe S., Dumitrache M., Municipiul Râmnicu Sărat- album monografic, Ed. Alpha, Buzău, 2005.
Oproescu A., Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic, vol. I (A-F), vol. II (G-N), Buzău, 1995, respectiv 1997.
Serviciul Istoric al Armatei, Calendarul tradițiilor militare 2013, Anul IV/2012 , Editura Centrului tehnic-editorial al armatei, București, 2012.
Sutherland C., Carson R., Bruun P., The Roman Imperial Coinage, vol. VII, Spinck & Son, Ltd., London, 1966.
Sydenham E., Mattingly H., Webb P., The Roman Imperial Coinage, vol. V, part I, Spinck & Son, Ltd., London, 1972.
Theodorescu R., Biserica Stavropoleos, Ed. Meridiane, București, 1967.
Zarojanu T. C., Viața lui Corneliu Coposu, Ed. Mașina de scris, București, 1995.
• Curierul de Slam Râmnic, nr. 2/1990.
• Gazeta liberă, nr. 85/1937.
• Sensul Râmnicean, nr. 147/2010, 153/2010, 175/2011, 177/2011.
• Vestitorul de Râmnic, din 24 august 2001.
• Serviciul Județean Buzău al Arhivelor Naționale, fond Primăria Orașului Râmnicu Sărat, dos. nr. 7/1924, 5/1925.
• Materiale și documente din inventarele Secțiilor de istorie, de istoria culturii și arhivei Muzeului Municipal Râmnicu Sărat, precum și din colecția de vederi și fotografii a Bibliotecii Municipale.
• Bazele de date online ale Institutului de Memorie Culturală- clMeC (http://clasate.cimec.ro) și Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (http://www.once.ro).
Legea nr. 379/2003, privind regimul monumentelor și operelor comemorative de război, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 700, din 7 octombrie 2003, modificată prin Legea nr. 429/2006.
Legea nr. 120/2006, a monumentelor de for public, publicată în Monitorul Oficial, partea 1, nr. 143, din 10 mai 2006.
Lista monumentelor istorice-2010 (L.M.I.), pentru județul Buzău, aprobată prin Ordinul ministrului Culturii și Patrimoniului Național nr. 2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului Culturii și Cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, publicat în Monitorul Oficial nr. 670 bis/1 octombrie 2010, L.M. l. completată prin Ordinul ministrului Culturii nr. 2187 din 2 aprilie 2013, privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică „B”, a imobilului “Casa Iorgu Antonescu” din str. Tudor Vladimirescu nr. 24, Râmnicu Sărat, județul Buzău, publicat în M.O. nr. 325 din 5 iunie 2013.
Legea nr. 104/28 noiembrie 1994, privind declararea ca municipii a unor orașe, publicată în Monitorul Oficial nr. 328/28 noiembrie 1994.
Abstract
(Râmnicu Sărat – Public statues, commemorative
monuments and plaques)
Râmnicu Sărat is a city with a rich history, these places being related to national events and personalities. Through this region many historical personalities had passed like Stephen the Great, Constantin Brancoveanu, Al. Ioan Cuza, Carol I and in the city or in neighbouring places many battles were held. Here there were important military bases, but also a terrifying prison. Therefore, it is a normal fact to have here many personalities’ statues and monuments dedicated to promoters of past events (heroes, victims, simbols or just valuable people of the city).
This paper aims at compiling important information about these testimonies and revealing unpublished or less known sources, in order to become a real Râmnicu Sărat’s guide in this field.
The paper is divided in three parts. The first part is about public statues, the second part proposes to debate issues regarding commemorative monuments, and in the third part we have presented the city’s commemorative plaques.
