Cotețul cu metafore – Zi cu soare
Zi cu soare (adaptare)
Dup-atâta frig și ceață,
Am văzut iar soarele.
Parc-avem iar chef de viață
Ne-ncălzim oscioarele!
Încă bate vântul, totuși,
Vremea e improprie.
N-avem crini, narciși sau lotuși
Iarna e o o scorpie.
Pe balcon, rufe se uscă,
Trec pe drumuri babele,
Iar una mai rea de muscă
Încurcă silabele.
,,Fetițele” migratoare
Întoarse din tropice.
Se hlizesc în gura mare
Și sunt foarte comice.
Toata lumea să le vadă,
Râd fără de pauză.
Mai apoi se iau la sfadă
Nu știu din ce cauză.
Un vecin întinde-o sârmă…
Nu vrea sa se spânzure!
Însă corpul îi atârnă
Moale ca un ciucure.
A ieșit lumea la soare
Părăsindu-și casele,
Căci de vine frigul mare
Se-nmulțesc angoasele.
