Cenaclul Alexandru Sihleanu – 19 Decembrie 2020

SĂ NE CINSTIM TRADIȚIILE ȘI SĂ NE RESPECTĂM SĂRBĂTORILE

Sâmbătă, 19 decembrie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, (înregistrare dna Frusina Agheană) versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, interpretare, voce și chitară, Manea Agheană. care a continuat cu „Treceți, batalioane române, Carpații”.
A continuat momentul epigramistic in memoriam Matincă Costea.
„(Nigriniada – Volum omagial Nicolae Grigore Mihăiescu-Nigrim. În anul 2021 se împlinesc 150 de ani de la naștere și 70 de ani de la trecerea sa din viață. Nigrim (1871 – 1951) s-a născut la Gura Sărății) De Nigrim se poate spune/ Și nu-i lucru de mirare,/ Are epigrame bune…/ Că le-a potrivit de sare! (Buzăul epigramistic) La Buzău îi epigrama/ Mai acidă, precum știm,/ Pe față își dau arama/ Bravi urmași ai lui Nigrim. (Depozit de muniție – Nigrim și Cincinat) Pentru duelul fratricid,/ Cu epigramiști de rasă,/ Și-au procurat destul acid…/ Sare și-au adus de-acasă! (Domnitori și virusuri) Caragea Vodă-ntr-un moment/ Făcut-a ciuma să dispară,/ Iohannis un pic mai lent,/ Avu nevoie de… o vară!” (Dumitru Hangu)
„(Elegie celor plecați de la Cenaclul „Alexandru Sihleanu”) În fantasticu-i delir/ Cerul plânge-n cimitir/ Se aprind veșnice făclii/ Luminând peste câmpii/ Și se aude până-n vad/ Plânsul frunzelor ce cad,/ Prin pârâuri și izvoare/ Cristale strălucitoare,/ Că s-a dus în prag de seară/ Cântărețul la chitară/ Spre a muzelor poiană/ Domnul Smarandache Agheană./ Iată se sfârșește anul/ Și la Cenaclul Sihleanu/ Cine să evolueze/ Și să ne interpreteze/ Minunate armonii/ Și frumoase melodii?/ Și mai suntem triști fiindcă/ A plecat domnul Matincă./ Cum să nu fim întristați/ Pentru scumpii noștri frați/ Ce-i încântă cu mult fler/ Azi, pe îngerii din Cer. (Epigrame de Matincă Costea – Modă) Poartă cercel în ureche/ Și se fălește amicul,/ Ea se-mbracă economic/ Arătându-ne buricul. (Îngâmfare) Eram prieten cu Răghină,/ Aruncam cu pietre-n broaște,/ Dar de când are mașină/ Omul nu mă mai cunoaște. (Eroare vânătorească) A plecat să-mpuște iepuri/ Domnul Valerică Soare./ A-mpușcat, dar din păcate/ Câinele de vânătoare. (Plugușorul cenacliștilor) Aho, aho concetățeni/ Și cenacliști râmniceni!/ Azi venim cu mare zor/ Să spunem un plugușor,/ Plugușor tras de Pegas/ În câmpia din Parnas// Că se termină și anu’,/ Și la Cenaclul Sihleanu,/ Că aici noi când venim/ Pe loc ne veselim/ Când pe voi vă întâlnim,/ Noi venim din conștiință/ La fiecare ședință.// Zilele au trecut în zbor/ Cu șiragul orelor./ În Parnas cu multe flori/ Noi le spunem scriitori./ Cum observă orișicine/ La noi totul merge bine/ Conduși de Ghinea Vasile/ Avem minunate zile.// Și acum considerăm/ Ca noi să ne prezentăm:/ După cum l-arată rangu’/ Unul este domnul Hangu,/ Ce urcându-se pe munte/ O stea i-a rămas pe frunte,/ Care nu e deloc trist/ El fiind epigramist./ Foarte bine domnul scrie/ Și câte o monografie./ El se crede împărat/ La Grebănu în palat.// Încet vine hopa-hopa/ La cenaclu doamna Popa/ Cu talentul dumisale/ Scrie despre animale/ Fabule ce nu există/ O mai bună fabulistă./ Să-i urăm cu bucurie/ Mult succes la poezie!// De câteva ori pe an/ Vine Viorel Dodan/ Care scrie pe-ndelete/ Și reușite pamflete,/ Și un colonel viteaz/ Călare pe un cal breaz/ Când e Centrul la necaz./ Astfel e băiat deștept/ Și foarte inteligent./ Hai să ridicăm paharu’/ Pentru amicul Ezaru.// Și la noi vine vasăzică/ La cenaclu unul Gică/ Că-i păzit de un arhanghel/ Dumnealui Georgică Anghel/ Domnul care talent are/ Mai ales la evocare./ Cu îndemânare scrie/ Dumnealui și poezie/ Și îl slăvește mereu/ În versuri pe Dumnezeu.// Dar are talent și el/ Frățilă Genovel/ Și mai vine des în an/ Câmpeanu Adrian./ Mai sosește la Sihleanu/ Doamna Ela Cambeștenu/ Și cu dânsa vasăzică/ Și domnu’ Bardaș Mitică,/ Și doamna Floarea Stănescu,/ Și noi Constantinescu./ Tuturor le urăm/ Și acum îi felicităm,/ Și le zicem „La mulți ani”,/ La mulți ani și la mulți bani!” (Mihail Constantinescu)
„(Sorcova tranziției – de Matincă Costea) Sorcova, vesela,/ Să trăiți cum veți putea/ Și s-aveți ce mânca/ Din marele chilipir/ Cu parfum de trandafir/ Sau din măreața săgeată/ Ce vă e recomandată./ Guvernul ce l-ați votat/ Vă promite garantat/ Mai multă prosperitate,/ Cu rețete compensate,/ Mai multe parale-n pungă,/ Ca s-aveți viața lungă,/ Salariile dublate,/ Prețurile amputate/ Și în vis gratuitate./ Fericirea să domnească,/ Criza să nu mai lovească,/ O viață ca în povești/ La… calendele grecești!/ Să fiți toți tari precum piatra/ Chiar dacă e rece vatra,/ Iar dacă stomacul cere,/ Voi să zâmbiți cu plăcere!/ Cai verzi să nu mai visați,/ Cozonaci ornamentați,/ Că va fi o perioadă/ Mulți câini cu covrigi în coadă,/ Ca săgeata veți porni/ La grevele ce vor fi./ Să fiți ca ardeiul iute,/ Că vă dă Sfântul Pafnutie/ Servicii bune… și bani,/ La anul și la mulți ani!” (Nicolae Constantinescu)
Aneta Țâru Pioară, îmbrăcată într-un frumos costum popular, a cântat un colind pe versurile lui George Coșbuc.
A urmat lectorul de serviciu, Mihai Doina, cu un material informativ intitulat „Tradiții de Crăciun”; „Ne aflăm în pandemie, dar într-o perioadă magică, în plină iarnă, la sfârșit de an 2020… Este vremea bilanțurilor și al angajamentelor, dar și al dorințelor pentru viitor. Azi doresc să vă informez cu „informații cunoscute”. Luna decembrie este luna cadourilor! Dar, decembrie este și luna Sfintelor Sărbători de iarnă: lista începe cu Sf. Nicolae (6 decembrie) și se încheie cu duminica Înfricoșatei Judecăți (23 februarie). Primăvara începe totdeauna cu sărbătoarea Sf. Cuvioasă Muceniță Evdochia. Creștinătate o sărbătorește la 1martie. De la numele muceniței, tradiția ne prezintă pe Baba Dochia. Ea a existat în realitate și a devenit renumită datorită multelor sale cojoace… Dar, știți că nu doar Baba Dochia e renumită? Sunt șase babe renumite: ea, Baba Dochia, Baba Cloanța, Baba Oarba, Baba Hârca, Baba Novac și Ali Baba! Tradiția populară a creat perechile acestor babe, șase moșnegi renumiți: Moș Crăciun, Moș Martin, Moș Nicolae, Moș Ajun, Moș Ene și Moș Ion Roată… Vă rog pe dvs. să găsiți perechile potrivite. Crăciunul este una din sărbătorile străvechi, cea mai importantă și originală sărbătoare a strămoșilor! Moș Crăciun vine întotdeauna la timp, chiar și în pandemie, același, dar mereu altul, înnoit, încărcat cu sacralitate și cu străvechimea mileniilor creștine, cu iubire și cu bunătate. Comuniștii „înalților prelați” îl numiseră „Moș Gerilă”, dar poporul i-a zis continuu „Moș Crăciun” și l-a cinstit ca atare, rămânând la forma inițială, ceea ce este o victorie națională! Ați împodobit acasă bradul? Dacă nu, nu e târziu! Dar știți ce simbolizează acest brad? Sunt convins că știți. El este reprezentat pe țesăturile de casă, pe costumele portului popular și pe ceramica dacică. Bradul este prezent pe cele mai vechi motive de ornamentică țărănească ce provine de la daci. Bradul este folosit ca simbol la nunțile tinerilor, dar și la înmormântările fetelor sau băieților care nu au fost mirese ori miri. Când era împodobit, bradul e considerat arborele vieții. Primul brad de Crăciun a fost împodobit în… Letonia în anul 1510, deci acum 510 ani. Un călugăr, devenit ulterior preot și doctor în teologie din Germania, Martin Luther (10 noiembrie1483 – 18 februarie 1546) a venit în Letonia ca misionar. El a decorat bradul cu lumânări pentru a sugera stelele de pe cer. Tradiția precizează că împodobirea bradului cu globulețe, jucării, beteală, lumânări, dulciuri și fructe se face în seara de 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului și se păstrează în casă până la Sf. Ioan (7 ianuarie). În vârful bradului se așează Steaua (nu cea de la fotbal) care vestește Nașterea Domnului. Eu cumpăram mereu glob–vârf, care se spărgea des când dezmembram bradul… Cetina de la capetele ramurilor de brad aduce noroc țn tot timpul anului. Conurile de brad ne prezintă timpul probabil: conul se deschide la apariția soarelui, dar se închide înainte de a ploua. Numele bradului este moștenire de la daci. Bradul este considerat sacru (adorat). El este prezent în colindele românești (numai românești). De ce bradul este verde tot anul? Legenda spune că în vremurile când Iisus se afla pe Pământ și mergea cu Sf. Petru, a fost surprins de o furtună cu grindină. Cei doi au rugat să-i adăpostească stejarul, plopul, salcia și pomii fructiferi, dar toți aceștia au tăcut, ori au motivat că își protejează fructele. Bradul a primit cu bucurie să-i adăpostească de furtună. După apariția soarelui pe cer, ieșind de sub cetina bradului, Iisus i-a mulțumit și a spus: „de azi înainte tu să-ți păstrezi frunzișul tot timpul anului și oamenii să te împodobească, iar când se vor aduna în jurul tău să se gândească la Mine, pentru că tu ești copacul cel mai drag Mie!” O curiozitate care ne face mândri: cel mai înalt brad din România a fost descoperit în 1945 în Munții Buzăului, în masivul Podul Calului de pe Valea Harțagului. În anul 1979 era încă în picioare și avea 62 m înălțime (cât un bloc cu 24 etaje) și un diametru al trunchiului de 2,50 m. În anul 1980 a fost doborât de vânt. În aceste zile de decembrie se aud peste tot, la radio, la T.V., la geam și în stradă cele mai frumoase cântece, colindele. Numele „colind” provine de la latinescul „calendae”,care înseamnă primele zile din fiecare lună. Dar, știți ce înseamnă colindul? Eu îl consider un munte… cel mai înalt munte… de pe care sufletele noastre văd mereu NASTEREA PRUNCULUI MÂNTUITOR, pigmentat cu aur, smirnă și tămâie aduse de neobosiții trei crai care au urmărit Steaua călăuzitoare până la Iisus, născut de o Preacurată Fecioară, Maria, dintr-un pântec neîntinat. In cartea sa Steaua de la Bethleem din perspectiva unui astronom, publicată în 1999, astronomul britanic Mark Kidger, de la Institutul de Astrofizică din Tenerife, demonstrează că o nova corespunde elementelor-cheie din povestea biblică – de la înfățișarea sa de simplă stea, până la abilitatea de a-i călăuzi pe Înțelepții de la Răsărit (care aveau cunoștințe remarcabile – inclusiv pentru timpurile noastre – de astronomie) pe lungul lor drum din Persia în Iudeea. Mai mult de atât, astronomii antici din China și din Coreea au consemnat, la mijlocul lunii martie a anului 5 î.Hr., apariția unui obiect celest strălucitor în constelația Șoimului – dată ce confirmă rezultatele unor cercetări privitoare la anul și luna nașterii lui Hristos. Cei trei crai simbolizează cele trei rase omenești de pe Pământ: rasa albă, galbenă și neagră. Ei se numesc Baltazar, Gașpar și Melchior. Smirna este o rășină aromatică extrasă din scoarța unui arbore exotic (Styrax benzoin); tămâia este o substanță rășinoasă obținută prin crestare din scoarța livanului, solidificată sub forma unor boabe neregulate de culoare roșiatică sau gălbuie. Ca fiecare om am și eu o dorință pentru anul 2021: doresc ca prietenii, cunoscuții autoritățile și toți râmnicenii să înțeleagă că Asociația locală CULTUL EROILOR face parte din același portret al culturii și civilizației, inscripționată de-a pururi cu speranță, tradiție contemporaneitate și patriotism, iar eroii nu sunt ai familiilor membrilor asociației, ci ai țării noastre. Două precizări la sfârșitul expunerii: 1. UNESCO a declarat anul 2021 , Anul Omagial al Regelui Mihai I al României, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea sa (25 oct.1921-d.5 dec.2017), iar municipiul Timișoara a fost declarat încă o dată Capitala Culturii Europene. 2. În decembrie 1989 au murit câteva mii de tineri nevinovați, dar vinovații nu se cunosc nici după 31 de ani! Se vor cunoaște oare vreodată? Azi se împlinesc 49 de zile de când colegul și prietenul Smarandache (Manea) Agheană ne-a părăsit plecând la îngeri, la sfinți și la Dumnezeu, și îl rugăm pe Domnul Sfânt să-i ierte greșelile. Pentru că ne vom reîntâlni… la anul, vă urez sărbători frumoase și fericite! Un Crăciun fericit! Un An Nou plin de sănătate, de realizări și de împliniri! Un an 2021 fără coronavirus! La mulți ani colegi dragi! Viață lungă și fructuoasă cenaclului! Dacă vorbim de Crăciun, obligatoriu trebuie să vorbim și de ziua de naștere a celui născut în prima zi de Crăciun: 25 decembrie. La mulți ani, dle prof Mihail Constantinescu! Spiritul sărbătoresc al Crăciunului mă îndeamnă să vă prezint o glumă intitulată „Interviu cu Moș Crăciun” (prelucrare Mihai Doina, după Ion Cremer) și două epigrame ale vechiului nostru coleg și prieten, Smarandache (Manea) Agheană: (Interviu cu Moș Crăciun) La bloc, aseară, deodată/ M-au sunat și mi-au cerut zglobiu:/ -Îi vei lua un amplu interviu/ Moșului cu tolba minunată!!// …Și-am pornit azi, mai apăsat,/ Întrebând mereu ca un nebun:/ -Nu cumva, tu ești Moș Crăciun?!…/ …Dar părea că nu e-n Râmnicu Sărat…// Consternat că truda mi-e ratată,/ Mă întorceam spre casă supărat,/ Când zăresc, de-un stâlp, stând rezemat/ Un bătrân cu barba ca de vată…// Cu mirare-mi spune: -„Al meu nume,/ Cum de-l știi?” Te știe întreaga lume,/ Și îți zic: „bun venit la noi!…// Moș Crăciune, să-mi spui, rogu-te-aș/ Ce-ai adus în traista dumitale?”/ -Ce-am adus?… Nimic… Sunt doar pe cale/ Ca să-mi iau ceva de prin oraș!…// -Cum n-aduci nimic!?!… Vrei doar să iei!?!…/ Zic , din cale-afară de mirat…/ -„Vezi, matale, eu nu-s om bogat/ Și-am de gând să-mi iau mălai, ulei,// Ca să duc și eu ceva acasă…/ -Moș Crăciune, vrei să râzi de mine?/ Cine-i oare mai bogat ca tine?/ -„Eu bogat?! Păi n-am nici plug, nici casă,// Nici averi… Nu te mint!!! E adevărat!”/ -Adevăr?… zic atunci… Ce socoteală!?!/ Cine ești? întreb cu bănuială…/ -Crăciun Ion din Râmnicu Sărat!!! Vechiul nostru coleg și prieten, maestrul Agheană ca un bun scriitor a creat epigrame, poezii, proză. Ca un „proroc” însă a prevăzut cu multe luni în urmă, cum va fi vremea, referitoare la tema de azi: „A ajuns omul să vadă/ Crăciunul fără zăpadă,/ Paștele fără Înviere…/ Asta e sfârșitul vere!” Dar, a mai prevăzut un fapt: „Când răul se va-ntâmpla,/ Din lume când voi fi plecat,/ Să scrieți pe crucea mea:/ – Mă întorc imediat!” Noi o rugăm pe soția- dna Frusina, să vină la cenaclu, după perioada de doliu, pentru ca să se adeverească prezicerea și să continuați calea lui Agheană!” Mulțumim dlui Mihai Doina pentru strădania d-lui de a prezenta un material cât mai bogat în informații pentru Sărbătoarea de Crăciun. La mulți ani, cu sănătate și bucurii alături de cei dragi!
Într-o altă înregistrare a dnei Frusina Agheană am ascultat chitara și vocea celui care ne-a cântat și încântat Manea Agheană, în două frumoase colinde.
„Am ascultat cu mult interes și cu emoție pe lectorul de astăzi, omul de artă și de cultură cu frumoase inițiative realizate Fiindcă sunt din zonă îi sunt recunoscător pentru contribuția adusă la ridicarea monumentului eroului de la 1848, cpt. Pavel Zăgănescu. Pe dl Mihai Doina îl cunosc ca pe un animator al culturii râmnicene, pentru că el a fost membru al Societății Culturale „Doina”, a condus un club „Loby”, cu un reușit moment Eminescu 2007. A scos revista dedicată momentului. Este un cunoscut artist plastic. Este de ajuns să ne purtăm pașii prin parcul central și pe la închisoare. A participat la activitățile Taberei de Sculptură Meledic – Mânzălești. Este un material bogat în informații. Se cunoaște mâna dlui Mihai Doina. D-lui este foarte bine informat și este bine că vine cu material informativ, și ne aduce aminte că suntem români.” (Mihail Constantinescu)
„Nu o să mai repet, în cuvântul meu, despre activitatea culturală dlui lector de astăzi, Mihai Doina, deoarece este bine cunoscut în orașul nostru și dl Mihai Constantinescu a menționat. Referitor la materialul prezentat consider că este bine venit deoarece momentul în prejma căruia ne aflăm Crăciunul este amplu cuprins în toate cursurile de folclor de la toate facultățile de filologie. Legenda bradului ca arbore al pădurilor noastre a fost bine prezentată de lectorul nostru, deci materialul este documentat. Pentru tot ce ne prezintă cu diverse ocazii în cenaclu țin să-l felicit pe dl Doina și îi doresc sănătate și sărbători fericite. Vreau să menționez că nu trebuie să abandonăm momentul dedicat dlui Matincă Costea și momentul dedicat dlui Smarandache (Manea) Agheană.” (Aneta Țâru Pioară)
„Materialul prezentat este foarte bogat în informații, felicitări pentru documentare. La mulți ani, cu sănătate! Mă bucur că dna Agheană este cu noi, în felul acesta și noi trecem mai ușor peste plecarea dlui Agheană, și de asemenea și dânsa.” (Dumitru Bardaș)
„Materialul prezentat de dl Doina este interesant și în același timp binevenit pentru marea sărbătoare care se apropie, Crăciunul. Vă prezint câteva versuri proprii publicate în Glas râmnicean: (Crăciun) Flori de gheață la fereastră,/ Bucurie în casa noastră!/ O steluță în vârf de brad,/ Umbra sa s-a proiectat.// În steluțe argintii,/ Sărbătoare, iarăși vii!/ Cu voioase armonii,/ Hora fulgilor zglobii!// Îl așteaptă de Ajun/ Pe bătrânul Moș Crăciun./ Că în iesle, colo, jos,/ S-a născut Domnul Hristos! (Colindători) Iată, vin colindători/ Și mare-i bucuria/ Că steaua de la răsărit/ Vestește pe Mesia!// Lumină din lumină,/ O prea frumoasă floare,/ Te naști să dai iubirea/ Din Sfânta Născătoare!// Cântând duios și lin/ Cu floarea cea de crin,/ În scutec de mătase,/ În iesle iar se naște. (S-a născut Mesia) Azi steaua de la răsărit/ Vestește bucuria/ Că s-a născut Mântuitor,/ Că s-a născut Mesia.// Un soare luminos,/ O floare minunată,/ Lumină din lumină,/ Azi nouă ni se arată!// Se naște din fecioară,/ În ieslea cea săracă,/ Altarul mântuirii,/ Izvorul fericirii.// În iarna ce sosește / Cu un mire prea iubit,/ În seara de ajun/ Cu veselul Crăciun.” (Nicolae Constantinescu)
„Astăzi, de dimineață am fost sunat la telefon de o persoană care s-a recomandat: „mă numesc Doina și astăzi voi fi lector de serviciu în cadrul Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” unde sunteți invitat în calitate de cititor. Vă asigur, a continuat dl Doina, că va fi o zi interesantă în ceea ce o să vă prezint legat de tradiții care s-au păstrat în timp pe meleagurile românești”. Am fost de accord cu invitația dlui Doina Puiu Mihai și mi-am luat din gura podului zgarda cu clopoței și gârbaciul pe care le-am pus în traista cu care am venit, unde într-adevăr dl Doina a fost extraordinar. Aș dori ca dl Doina să vină îmbrăcat în costum popular cum a venit dna Pioară pentru care o apreciez și o felicităm că poartă cu mândrie portul popular. Mă declar satisfăcut de această zi dedicată nașterii Domnului Iisus Hristos și le doresc la mulți ani participanților.” (Adrian Câmpeanu)
În încheiere au cântat câteva colinde duetul Mihail – Nicolae Constantinescu și Aneta Țâru Pioară.
„Vă mulțumesc tuturor, celor de la Cenaclul literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, pentru că-i țineți memoria vie soțului meu și continuați cu activitatea cenaclului de care era foarte mândru pentru că aici considera că este a doua lui familie. Vă urez tuturor sărbători fericite, sănătate și anul viitor să fie un an mai bun și plin de activități cultural-artistice.” (Frusina Agheană)
Următoarea ședință a Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu va avea loc sâmbătă, 16 ianuarie, 2021, începând cu ora 11:00, lector de serviciu, Aneta Țâru Pioară. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie: