Cotețul cu metafore – Vis globular
Vis globular
Se făcea că sunt viu…
Se făcea că trăgeam după mine
un sac cu globule albe și roșii
către cele două emisfere cerebrale…
Se făcea că sunt viu
și rătăceam prin pustiul gândurilor mele
purtate de colo-colo de vânturi șovăielnice
scurgându-mă încet prin clepsidra albastră a cerului
Se făcea că sunt viu
și veneam de nicăieri ducându-mă niciunde
gârbovit de sacul meu cu globule albe și roșii,
încetinit de nisipul mișcător al iluziilor
și speranțelor cu gust de apă ne-ncepută…
Se făcea că sunt viu
dar nu mă durea povara globulelor mele
nici agonia scufundării prin gâtul subțire al clepsidrei
Mă durea că îmi era teamă să-mi strig neputința
de frică să nu mă trezesc…
