De-ai noștri! – Livia Teodorescu – Manual de muzică pentru clasa a V-a Secundară (3)

MUZICA INSTRUMENTALĂ.

I. Dansuri Românești.

Poporul român are o muzică de dans proprie, vioaie, cu mișcări repezi, adaptate jocurilor sale săltărețe și vesele.
Exceptând unele dansuri românești, în care în decursul timpurilor s’au introdus câteva influențe streine, am putea spune că dansurilor românești le lipsesc eleganța și grația mișcărilor dansurilor „de salon“, în care dansatorii se întrec în lux și noblețe; totuși originalitatea lor nu e lipsită de farmec; cadența lor regulată și repede, cu foarte multe variațiuni de mișcări agere și sprintene, uneori foarte greu de executat, oferă țăranilor români jucători, un puternic sentiment de elan și voioșie, oțelindu-le caracterul.
În genere de un temperament vesel, muzica noastră de dans își are un repertoriu bogat și vast și o existență proprie menită a se păstra încă multă vreme sub auspiciile acelui puternic și constant naționalism și iubire de tradiție a poporului român.
Printre principalele dansuri românești enumerăm: Hora, Sârba, Brâul, Ca la Breaza, învârtită, Ardeleana, Rustemul, Banu Mărăcine, Bătuta, Romana, etc.

Hora

Hora e un joc liniștit și rar, în care dănțuitorii se prind de mâini și formează un cerc mare, făcând câțiva pași la dreapta și câțiva la stânga.
Hora e jocul național al Românilor, mai ales la țară.
Muzica horei conține de obicei 2 fraze de 8 măsuri, în tonuri înrudite, în măsura de 3/8 sau 6/8, cu indicația proprie de „tempo di hora“.
Origina ei pare a fi în rolul ce avea „horul” de cântăreți și dănțuitori în teatrele populare din vechime, la Greci și apoi la Romani.
La noi, Românii, hora are un bogat repertoriu, cu variante: hora boerească, a unirii, a Severinului, hora din Suceava, etc.

Sârba

Este un dans țărănesc, adus la noi din Serbia.
Are o mișcare vioaie, în măsura 2/4.
Dănțuitorii se prind de mâini încerc, ca și la horă, sau își
țin mâinile pe umerii vecinilor lor, bătând cu piciorul tare în
pământ, în mers săltat, înainte și înapoi.
Țăranii noștri sau lăutarii cari cântă sârba, adeseori scot
strigăte sau chiote de veselie.

Brâul

Brâul este un dans românesc, în care mai mulți dănțuitori, ținându-se pe după talie unii pe alții, formează un lanț; dănțuitorul de la capăt conduce pe ceilalți, făcând figuri după gustul său.
Muzica brâului este vioaie, de obicei în măsura de 2/4 și cu perioade scurte, formate din 4 tacte, pe cari dănțuitorii le însoțesc adeseori de fraze scurte sau de simple exclamațiuni.
Cu melodia acestui dans se încheie cunoscuta bucată „Nunta Țărănească”, scrisă în stil țărănesc în 1880 de Iulius Wiest.

Ca la Breaza.

Este un dans popular românesc, pe care dănțuitorii îl joacă în perechi de câte doi. Muzica lui este în măsura de 2/4, într’un tempo moderato. „Ca la Breaza” are mai multe variante.

ÎNVÂRTITĂ

Este un dans popular românesc în măsura de 2/4. Se joacă în grupuri de câte 2 sau 3 dănțuitori.

Ardeleana

Este un fel de horă țărănească sau ciobănească, plină de vioiciune și care este foarte răspândită în Ardeal.
În privința ritmului are multă asemănare cu tarantela italiană; are însă multe variante.

RUSTEMUL

Este un joc popular in formă de horă.

Banul Mărăcine

Este un joc ce se joacă în două coloane de perechi. Are multe figuri. Muzica sa are măsura 4/4, în tempo moderato.

BĂTUTA

Este un dans popular românesc. Muzica lui e vioaie și în măsura de 2/4.

Romana

Este un dans românesc ce seamănă cu „cadrilul”; are mai multe figuri, a căror muzică și mișcări sunt combinate din diferite alte jocuri populare.