Cotețul cu metafore – Serbările… bucuriei
Serbările… bucuriei
‘Neața, dragii mei amici!
Încă mai miros a mici
Și a fum de la grătare,
De la Zile aniversare!
Mă dusei și io aseară,
La un mic și-o bere-amară!
(Bine, beri au fost mai multe,
De vină-s… ,,puteri oculte”!)
Nici n-am intrat bine-n Piață,
Că m-a și lovit în față,
Fum, miros și hărmălaie,
Ca pe câmpul de bătaie!
Îmi era un pic cam jenă,
Că nu ajungeam la scenă,
Să-i ascult pe cântăreți
Mândre fete, bravi băieți…
Am zis: ,,Altfel nu se poate,
Trebuie să dau din coate!”
Că așa este și-n viață,
Dacă vrei s-ajungi în… față!
Am ajuns, într-un final,
Să prind locul ideal,
Lângă cei care, cu suflet,
Dădeau sărbătorii… sunet!
Printre cabluri și butoane,
Canale și microfoane,
,,Fulger” și cu partenerul,
Au asigurat antrenul…
Frumos i-am aplaudat,
Pe copiii ce-au cântat!
Ascultați-mă pe mine:
Viitorul… ,,sună” bine!
Tot bine suna și ceasul,
Pe care-l are orașul,
Și care, din Primărie,
Dădea ora cu mândrie!
Însă, cine să-l audă?
Săracul, ce soartă crudă!
Căci el își făcea doar treaba,
Măsurând timpul degeaba!
Fiindcă-n plin eveniment,
Nimeni nu era atent,
Ce repede trece timpul
Și se schimbă anotimpul…
Chiar și-așa, am observat,
Că oamenii s-au distrat
Și asta-i tot ce contează,
Căci distracția primează!
Dom’le, a cântat și Uddi!
N-a venit cu vreun Audi,
Însă l-a un moment dat,
Orașul l-a confundat!
Luat de val și de playback,
Ne-a făcut să-i zicem ,,fuck!”
Că a confundat ,,Săratul”
Cu ,,Vâlcea”, fi-r-ar al dracu’!
Geaba apoi un car de scuze!
Și doar zâmbetul pe buze!…
Pân’ l-a urmă s-a reglat,
Iar publicul l-a iertat!
Dacă ceilalți l-au iertat,
Cine-s eu să-l fi certat?…
De necaz și de durere,
Mă dusei să beau o bere!
În drum spre licoarea blondă,
Mai făceam câte o ,,sondă”,
Mângâindu-mă pe burtă,
Căutând coada mai scurtă…
Tot mergeam așa, când, hopa!
Dădui nas în nas cu… popa!
Doamne, ce-am făcut?, Ce-am zis,
De la mine l-ai trimis?…
Însă popa, ce-mi făcea?
De umeri mă apuca
Și îmi luă orice durere,
Când mă invită la bere!
Am răsuflat ușurat,
Că n-am făcut vreun păcat
Și-am băut bere gustoasă,
Cu Sfinția Sa, la masă!
Căci, am uitat să vă spun:
Popa mi-e prieten bun!
Și alții la fel, de care,
Voi spune în continuare…
Am șezut și am vorbit,
Și chiar era fericit,
Fiindcă și fetița lui,
A dat viață show-lui!
Mai apoi, a fost drăguț!
Căci Aliona și Ionuț,
Toți, ,,Provinciali” în trupă,
Au vrut boxele să ,,rupă”…
Astfel, a fost bucurie mare
Prin etnii minoritare,
Ce-au dansat și mari și mici
După Goran Bregovici…
Au cântat ei cu mult suflet,
Chiar și cu căderi de sunet!
Arătând că sunt artiști,
Foarte buni profesioniști!
S-au simțit cu toții bine,
Dacă mă-ntrebați pe mine…
Mie-așa mi s-a părut,
Și din câte am văzut…
Mai că mi s-a stins lumina,
Văzând însăși… VITAMINA
FOLK, prezentă-n Piața Mare,
Un ,,om bun” cu suflet mare!
Am fost foarte fericit,
Când cu Dan m-am întâlnit,
Chiar dacă a stat puțin,
Eu m-am bucurat din plin!
Când să-nceapă Alex Velea,
M-au apucat toate ,,elea”
Toți erau nerăbdători,
Chemându-l de multe ori!
În sfârșit, când a venit,
Eu am fost dezamăgit,
Căci era să nu-l cunosc
Și de-aia m-am simțit prost!
Cum, pe sfinții cei din cer,
Să nu-l știu pe… ,,frățiwear”?!
Cel pe care pronia,
I-a dat-o pe… Antonia?
Ce să fac, dacă-s bătrân?
Aș vrea tânăr să rămân,
Dar asta nu se mai poate
Și încep să uit de toate…
Totuși, am avut noroc,
Ăl de Sus mi-a dat în loc,
Un motiv de bucurie,
Cu prieten de… cătănie!
Nu, nu ne-am retras cu torțe,
Am economisit din forțe,
Și ne-a ieșit strategia,
Eu singur, el cu soția…
Ne-am retras, cum vă spuneam,
Dar pe Velea-l auzeam,
Asta nu ne-a deranjat,
Căci mai bine ne-am distrat…
Eeei, mai mulți m-au întrebat:
,,- Nu cumva te-ai îmbătat?
Ai băut cam multe beri,
La serbările de ieri!”…
Eu vă răspund sincer, da!
Și nu neg așa ceva!
Chiar m-am ,,îmbătat”, frăție!
Însă, doar de… bucurie!
