De-ai noștri! – Vasile Ghinea – Lacrima din ochiul singurătății (5)

PERISABIL

Sentimentele
mor
anotimpuri
în frunzele copacilor.

PÉRISSABLE

Les sentiments
se meurent
des saisons
aux feuilles des arbres

* * *

REMEDIU

Moartea
ne umanizează
şi viermii
ne gâdilă orgoliile.

REMÈDE

La mort
nous humanise
et les vers
chatouillent nos orgueils.

* * *

DE ACEEA

N-am ştiut niciodată
unde pleacă timpul,
prin noi şi cu noi,
mai întâi în riduri
şi mai apoi în …
nu , e prea lugubru
acest gând,
dar filozofic vorbind
plecăm de unde am venit.
De aceea şi Pământul
şi visele… sunt rotunde.

C’EST POURQUOI

Je n’ai jamais su
où le temps s’en va
à travers nous et avec nous,
d’abord dans les rides
et puis dans…
non, cette pensée
est trop sinistre,
mais philosophiquement parlant
on retourne d’où on est venu.
C’est pourquoi même la Terre
et le rêves… sont ronds.

* * *

BILANŢ

Cuie în tâmplă,
cuvinte imagini.
În rest…
lutul unui pumn de vise

BILAN

Des clous dans la tempe,
des mots images.
Au reste…
l’argile d’une poignée de rêves.