Brigada diverse – Zi(ț)a (n)ună (c)u (M)ona

8 mai 2020
Raritate o așa…. De spus că-i bună dimineața.
Cântă mierla, la țară, că-i cam zicem așa de parcă una mie locuitori înseamnă totul, și la oraș. Târg. Una bucată buric. E atâta liniște. Se simte iară mirosul acela de mare, briză….
Pentru cine nu știe și nu vrea să înțeleagă. Calculele sunt simple. Orice boală contagioasă se poate întinde la nesfârșit. Un individ azi, altul mâine. Până la aproape opt miliarde n-are secolul 21 zile să o extermine. Fără să fie o declarație apocaliptică, ci una pesimistă. Oricum, dacă unora nu le este la îndemână să pună semnul de egalitate între revenirea virusului la inșii ce-l contractaseră și apariția lui și în alte zone în care nu-și făcuse de cap, e treaba lor, oricât de conferențiari și lectori se dau prin clasele și laboratoarelor universitare, rămân la fel de neștiutor și neputincioși. Dacă la ei nu înseamnă al doilea, al treilea val, dacă încă nu este septembrie….
Din a doua știre, eu doar le preiau nude și le îmbrac după cuviință (sau necuviință), rețin doar chestiunea unirii doar în cântec și vers. Utopică, muzicienii se plictisesc repede, se pupă, se gratulează și… invers.
Ce este o fotografie? Un obiect. Ce reprezintă? O ipostază. Cine trebuie să fie în fotografie? Păi dacă la înmormântarea unui homosexual se ducea o poză cu el și amantul făcând sex oral, nu văd de ce ținuta unui mareșal, un dictator, moș crăciun, iisus sau dumnezeu ar trebui să devină motiv de caz penal.
V-aș sugera să puneți totuși diacriticele. În limba română căciula și virgula sub s și t transformă tata-n țață, sapa-n șapă… și mierlita în mierliță. Alăturându-i bolnavă aduce a moarte. Fie ea țigănească.
Toate de la prieteni. Doi dani: Bălăcianu și Petrea. Incitante subiecte, de aceea n-am putut rezista farmecului partoșian. În primul rând pentru urarea de zi onomastică, nu știe că spunând forțelor de bine o face doar unei părți. Un tip ok ce-și face veacul printre muzici și faze haioase. Două dintre ele sunt comentabile. Firmamentul unui neica… chiar cineva de depus în fruntea stadionului (dosariadă la greu și câștig, de parcă-n nume personal). La așa ceva se spune nu, oricât de onorantă pare ideea. Din gama ținutelor militare (domnul din cca o poartă) te ia cu fiori să-ți vezi recostumat și cântând menestrelii patriei. Indiferent că a fost la Buzău și-ntr-o unitate militară.
Vestea înmulțirii galopante a omenirii este îngrijorătoare, nu fiindcă mănâncă urechile celorlalți. Miza împuținării este alta, deranjează numărul bogătanilor. Știrbește mândria și grandoarea existenților. Poate fi o ipoteză….
De departe chilotul și masca sunt ligamentabile.
Cu aspect de vaselină…. O escrocherie? Ce ziceți de nămolul de la mare vândut la sticle de plastic? A vindecat pe cineva?
Glumele bune pe timpul epidemiei sunt bine venite. Bună, baie mare, baie mică….
S-au făcut doi ani de la nelansatul album al nostru, Țara hârtiilor. Uitasem. Dar și voi.
Danileț să stea unde este. Îi stă bine cu biblia juridică în mână, însă trebuie să se recunoască mânjit. De-ai stat la masă cu Traian…. CCR-ul îl desființam, în neștiința mea, de-acum…. Dinainte de înființare. Trăgând linie…. Într-un stat ca al nostru doar asta lipsea. Acum. Fără el avem erase de oriunde.
I-aș. Le-aș argumenta. Ca să mănânce și să bea omul trebuie să aibă dantura bună. Durează. Ca să te duci la stomatolog trebuie să fii decent, iar frizura îngrijită face parte din panoplia esteticii sociale. Până atunci restaurantele mai stau închise.
Am dat bir cu fugiții din ele. Simandicoșenii, grețuri și degete ridicate a ,,Servește-mă!” Mi-am vărsat pe unul ,,supușenia”: să-ți bagi undeva pușca și cureaua lată!
Mă mai minunez și azi de absurditățile sistemelor loco-mecanice sanitare. Ambulanțe prefabricate din mașini frigorifice, platforme (măcar n-au împrumutat mecanismul de coborâre hidraulic, nu se grăbește nimeni să aducă pacientul coronavirusian în spital) alunecoase, păntoase, insuficient de late, și cărucioare (revoluție de la manipularea manuală) ce sfidează legile centrului de greutate și stabilitate, cu un sistem de roți montate la distanță de un metru douăzeci (măsurătoare ochiometrică) unele de altele, gata să răstoarne pacientul. Arafeturi.
