De-ai noștri! – Măștile… noastre

La 4 ori la 6 ani? La 12 sau la 17 ani? Când?
Secretul talentului, secretul descătușării minții stă undeva adânc ascuns. Momentul.
O puștoaică de sorginte chineză îl poate egala pe Paganini cu un mănunchi de degete liliputane. Nici Mozart nu se descurca atât de bine la 6 ani ca Anna Lee.
Un alt țânc…. Dar câți alții nu se aliniază precocității. Citind la 1 an, învățând 4 limbi străine până la 4 ani, terminând o universitate la 9 ani. Poate nici la 12 ani să nu fie atât de târziu. Muzical vorbind este, numărul magic al dezvoltării interpretului instrumentist de jazz rămâne 11, după cuvintele unui dublu specialist, arhitectul-muzician Marius Popp.
Numărul norocos al Artemizei…. Vă mărturisește Tudor Opriș, o altă minune a secolului trecut, fiind primit la vârsta emiterii buletinului de identitate în mod excepțional în „Societatea botaniștilor români”:
,,Artemiza-Delia Asănache este o strălucită elevă a Liceului „Alexandru Vlahuță” din Râmnicu Sărat, născută în acest cultural orășel, la 10 iulie 1984.
Scrie de la 12 ani, când i se conturează vocația literară. Participă cu regularitate și cu rezultate optime la olimpiada de literatură, Faza Națională Călărași, 2001, și în același an devine laureată pe țară a ediției a XXXIV a prestigiosului Concurs „Tinere condeie“ unde a prezentat și proză și poezie. A fost inclusă în antologii literare precum „Dimineața rostirii “, editată de Casa Corpului Didactic Bacău, în „Mesaj pentru copiii lumii” – Editura Ministerului de Interne, 2000, București, ca și în „Epigramiștii râmniceni de azi… de altădată” – unde figurează ca cea mai tânără reprezentantă râmniceană a acestei gustate specii literare.
Poezia Artemizei Asănache se caracterizează printr-o surprinzătoare unitate, poemele ei longilinii, de scurtă respirație, fiind străbătute în mod egal de un fir ritmic a cărui melodicitate le dă grație, și fluiditate, lăsând să curgă ideea armonios și liniștit.
Ar putea fi o poetă de mare viitor dacă va avea tăria să învingă inerția firilor meditative și dispersarea inerentă personalităților polivalente.
1 octombrie 2001”
