Cenaclul Alexandru Sihleanu – 16, 18 Martie 2017

MEMORIA TIMPULUI, CU GEOMETRIE LIRICĂ, ISTORIE
URBANĂ ŞI PENTRU UITARE… MUZICĂ ŞI UMOR

Joi, 16 martie, Clubul „Femina”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a cunoscut aglomeraţia lansărilor de carte: „Umbra inocenţei” (proză), Ed. Rafet, 2016, autoare Valeria Popa şi „Geometria sângelui de femeie” (poezie), Ed. Rafet, 2016, autoare Cornelia Ionescu Ciurumelea.
Moderatorul evenimentului scriitorul şi editorul Constantin Marafet: „Bună ziua! La mulţi ani! Mă bucur că ne revedem. O altă sărbătoare a cărţii. V-a spus dna Popa că lansează cartea „În umbra inocenţei”. V-a spus dna Ciurumelea că lansează „Geometria sângelui de femeie”. O să vă spun că expoziţia organizată este cu vânzare. O să încercăm să vorbim despre cartea dnei Valeria Popa. Dna Valeria Popa chiar dacă mă respectă, ceasurile bat la ora 13:00 şi în 1980. La ora 13:00 ne-am întâlnit în faţa Casei de Cultură. Este o carte de povestiri, trăite, simţite şi au făcut parte din poveştile, întâmplările din viaţă, scrise cu talent, cu dragoste de viaţă. Nici nu visam în 1980 să tipărim gândurile noastre. Iată că de câţiva ani, dna Popa a dat tiparului gândurile d-ei. Un târziu arghezian, dna Popa a dat la tipar în 2012 prima carte: „Regăsirea fabulei pierdute”, Ed. Editgraph, Buzău; În judeţul Buzău a rămas singura fabulistă. A continuat în 2012: „Două gâşte şi-o broscuţă”, Ed. Editgraph, Buzău; „Lumina din şi de dincolo de cuvinte”, Ed. Editgraph, Buzău; „Adieri de toamnă”, Ed. Rafet. Râmnicu Sărat; 2014, „Satul de pe deal”, Ed. Editgraph, Buzău; „Constandina”, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat; 2016, „Talentaţii – Fabule”, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat. Trebuie să ai curaj. Dna Popa este o persoană care stă în umbră, modestă. Vorbeşte despre poveştile copilăriei. Invit pe dl prof. Liviu Nicolae să ne spună câteva cuvinte”.
Liviu Nicolae: „Avant la lettre. La jumătatea veacului al XVII-lea Miron Costin, în ,,De neamul Moldovenilor” a spus: „Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor…” Lansarea unei cărţi reprezintă o sărbătoare. Cum spunea dl Vasile Ghinea, ,,Întotdeauna apariţia unei cărţi şi momentul lansării ei este o oază de lumină.” Vin şi adaug, şi o imensă bucurie. Dna Valeria Popa prin volumele lansate, la care a făcut referire şi dl Constantin Marafet, vorbeşte despre talentul, dar şi cu valenţe perfectibile în timp. Dna Valeria Popa ne surprinde, ca un modus vivendi, cu o nouă carte. Cititorii sunt cei mai drastici judecători. Ei dau verdictul pentru munca autoarei: Drum bun înainte!”
Constantin Marafet: „Cititorul şi viitorul va decide asupra cărţii. Niciodată un cititor, dacă nu are un CV al autorului, nu va şti ce a realizat în viaţă autorul. Se va referi la cartea pe care o are în faţă. De-a lungul timpului am învăţat foarte multă lume să tragă cu arcul. Ţinta principală am devenit eu. O să trecem la altă carte, la obsesia vieţii lor. Colaborez cu dna Ciurumelea de peste 17, 18 ani. Un prieten nu este acela pe care să-l suni zilnic. Prieten este acel cu care te întâlneşti în poezie. Cornelia Ionescu Ciurumelea este un poet desăvârşit, este poezia însăşi. Nu a spus lucruri gratuite. Ex: (I) ,,Eu…femeia-cocor…/ mă înalţ din îmbelşugatu-ţi noroi…/ Poemul-aripă…îmi creşte din umerii goi/ şi-mi urcă prin capilare de sânge…/ Carnea mea se preface în ciorchine de sare…/ Am rană albastră pe coapse…/ tatuată de cerul mâinilor tale…/ Eu…femeia-copac…port galbenul tău…/ de o mie de ani…/ pătruns adânc…în oase…în carne…/ ca beţia primului trup…/ ca întâia frescă pictată pe crud…/ ca o geometrică frică…de literă arsă pe rug… (…)” Această carte este o poezie trăită, vie, silabele îţi intră în suflet şi te trezeşti cu Ciurumelea în poezie. Nu ştim să ne facem promovarea. Cornelia Ionescu Ciurumelea este o scriitoare importantă din acest ţinut. Orice carte bună va rămâne în memoria timpului. Dacă doreşte cineva să vorbească… În sală se află părintele Alin de la Boldu, care este şi fiul primarului din Boldu, Marian Mărgărit, folkist care s-a făcut cunoscut la Cenaclul „Flacăra” şi poet, care a ţinut si a reuşit să aducă bustul lui Adrian Păunescu la Boldu.
Alin Mărgărit: „În primul rând, în cea mai feminină lună a anului, în cea mai creatoare lună care ne scoate dintr-un conformism, care ne scoate din cotidianul trist, am experienţa mea de duhovnic, dna Valeria Popa este autoare de fabule şi câtă nevoie are societatea actuală de fabule. Cartea de astăzi, ,,În umbra inocenţei”, mă duce cu gândul la copilărie. Cărţile sunt un refugiu, în general, pentru melancolie. O felicit pentru statornicia sa. Despre dna Ciurumelea, am rămas puţin uimit, stilul este diluvian, stănescian. Dacă asculţi, pare un text abstract, de o sensibilitate cutremurătoare. Se foloseşte de simboluri. Coloanele ionice, dorice, susţin pacea din desene.”
Constantin Marafet: „Tatăl dvs., poetul, mă ameninţă de 30 de ani cu un volum de poezie. Nu pot să aştept, n-am tot timpul din lume. Cel mai longeviv primar! Ştiu că nu este pregătit dl Hangu.”
Dumitru Hangu: „(Întîia noapte după facerea lumii) – Dragoste cu multe grade,/ Mulţi o ştiu, dar nu se cade./ El, discuţie de-un ceas,/ Ea, atât a mai rămas. Şi o epigramă de Mihai Sălcuţan: (La vârsta a treia) – Dacă sorţii ar fi pe vrute,/ Eu aş cere, ca bărbat,/ Să îmi dea femei trecute,/ Nu prea mult de majorat. Vă invit la o lansare de carte scrisă de Traian Gh.Cristea, un roman despre Sf. Sava de la Buzău, marţi, la ora 12:00.”
Constantin Marafet: „Tot de la Boldu, o scriitoare la fel de sensibilă, Safta Leaută, reuşeşte să ajungă la Cenaclul Alexandru Sihleanu, condus de Vasile domnul Ghinea. I-am tipărit două cărţi: ,,Plânsul dintre nopţi” şi ,,Dorul din poarta mărului”.”
Safta Leată: „(Dedicaţie) – La mulţi ani, dragă femeie,/ Cu suflet de orhidee,/ Iubitoare şi deşteaptă/ Eşti mereu pe prima treaptă; Dna Popa, aici de faţă,/ Mereu, ceva, mă învaţă./ Nu ştiu de unde le ştie,/ Cred că de sub pălărie; (Dnei Popa) – E micuţă de statură,/ Cu ciudă pe cele-nalte,/ Dar e înaltă în cultură,/ Când lansează câte-o carte; (Arma de-ndreptare) – Şi fabula frăţioare/ E o armă de-ndreptare,/ Când omul e cu pricina,/ Pe animale dă vina.”
Constantin Marafet: „Dna Popa face parte şi din Clubul Femina şi o rog pe dna dr Lucreţia Dediulescu, care conduce Clubul, să ne spună şi d-ei câteva cuvinte.”
Lucreţia Dediulescu: „Noi ne întâlnim în ultima joie din lună. Se lansează azi la Clubul Femina două cărţi. O felicit pentru tot ce a scris. Cu fiecare carte a urcat câte o treaptă. Este cea mai veche membră a Clubului. Pe dna Ciurumelea o cunosc din ’89. Are o fetiţă botezată de Angela Similea. Este o poetă importantă, cărţile lansate stau mărturie despre arta d-ei. Eu am cunoscut mai mult partea de pictură, de sculptură a dnei. Este un talent deosebit. Succes, la cât mai multe lucrări scrise.”
Constantin Marafet: „Privesc zborul cu obloanele visului trase…/ Costumată în pasăre…/ cu buze spuzite de magnetice…/ ucigaşe culori…/ experimentez silaba fără trăire…/ Trăiesc cu braţe de lumină bolnavă…/ strânse…inerte…fantomatice…arse…/ Prin vene îmi curge foamea de singurătate…/ Sângele meu curge-n poemul ce deschide parada tăcerii/ şi defilează polar…/ e aclamat îndelung…/ este star…/ Sunt…Pasărea lui… păşim alături pe covorul de hău… (…). O rog pe dna Alexandra Popescu să ne spună şi d-ei câteva cuvinte.”
Alexandra Popescu: „Mă bucur de simpatia dlui Marafet. Talentul este dar de la Dumnezeu şi iese la iveală. Noi avem astăzi lansarea a două cărţi, două autoare. Pe dna Popa o numim senioara Clubului Femina care este şi scriitoare, şi îi spunem între noi, fabulista. Fabula este greu de scris. Mi-a adus nişte manuscrise ca să-mi dau o părere. A trecut un timp. Iată că în această carte are şi cuvântul meu. O felicit pentru perseverenţă, pentru talentul pe care îl are. Dna Ciurumelea este o scriitoare prolifică, discretă, sensibilă, frumoasă şi adorabilă. Toate cărţile ei sunt cu desene. Nu ne-am întâlnite de multe ori, am cărţile d-ei la loc de cinste.”
Constantin Marafet: „Îl rog pe maistrul Matincă să ne înveselească.”
Matincă Costea: „Am toată admiraţia pentru continuitatea dnei Valeria Popa, care nu lasă să treacă timpul. Îi doresc să aibă inspiraţie şi să realizeze noi cărţi. Dna Ciurumelea este o scriitoare reuşită, cu o poezie de talent şi o artistă valoroasă.”
Constantin Marafet: „Să asistăm la un cântec, cu Manea Agheană şi chitara sa, invitat special, tot de la Boldu. În Boldu sunt multe talente. Este vorba de Georgian, fratele preotului Mărgărit, care a luat locul II eurovizion 2016. Să ascultăm un cântec, chitară şi voce, de părintele Alin.”
Alin Mărgărit: „Niciodată nu suntem pregătiţi să primim primăvara. Antiprimăvara de Adrian Păunescu.”
Constantin Marafet: „(CXXVIII) – Cu degete decojite de vis…înşir…silabele…/ molecule din sângele tău…/ macii oceanului de candoare… le fac coliere de sare…/ Cuvântul… geamăt de privighetoare…/ despică brutal… primitiv… vinovat… furibund…/ epiderma mea de ninsoare…/ Cuvântul… iubite… mi-e veşnicul ghimpe din palme… O rog pe poeta şi prof. Manuela Camelia Sava să ne spună câteva cuvinte.”
Manuela Camelia Sava: „Este foarte greu să vorbesc pentru că emoţiile se transmit. Este o zi în care două autoare lansează primăvara din noi. Am făcut cunoştinţă cu personajele povestirilor sale. Îi urez dnei Popa multă sănătate şi mult spor, pentru că o simt aproape de cuvânt. Pentru cea de a doua prezenţă, apreciez munca asiduă asupra cuvântului, asupra imaginii. Dna Ciurumelea este o voce lirică feminină foarte apreciată. Este o apariţie primăvăratică. O sensibilitate primăvăratică, completată de imagine. Să fie mai prezentă în mijlocul nostru. Am privit şi ce a lăsat la Tabăra de Sculptură de la Mânzăleşti. Dna manager al Centrului Cultural, Violeta Vîlcu m-a rugat să vă anunţ că pe 15 martie s-a deschis Concursul ,,Scriitori râmniceni”, până pe 15 aprilie.”
Constantin Marafet: „Un poet de poezie religioasă, care nu s-a hotărît încă, să-şi adune într-un volum poeziile, George Anghel.”
George Anghel: „Vă urez din inimă un sincer la mulţi ani! Nu este uşor să vorbeşti după atâtea voci autorizate. Pe dna Popa o admir ca mamă, fabulistă, prozatoare, are gingăşia expresiei. Referitor la dna Cornelia Ionescu Ciurumelea, am cunoscut-o în Tabăra de Sculptură de la Mânzăleşti. Este o poetă, un artist desăvârşit. Îl felicit pe părintele Alin pentru voce şi talent la chitară.”
Constantin Marafet: „Alături de noi se mai află un preot, Nicolae Cane.”
Nicolae Cane: „Dnelor şi dlor mă bucur foarte mult că sunt în mijlocul dvs., că suntem împreună şi ţin în mână doi îngeri, două cărţi. Dna Popa a fost miruită cu aroma faptelor. N-am cunoscut-o de mult. M-am bucurat mult de cartea cu fabule pe care mi-a dăruit-o. O cred că dna trăieşte prin ceea ce scrie şi rămâne şi pentru cetatea Râmnicului. Mulţumesc dnei Ciurumelea pentru cartea pe care mi-a înmânat-o şi pentru activitatea culturală. Oamenii care sciu sunt oameni religioşi. Să ne bucurăm de aceste cărţi.”
Constantin Marafet: „Un creator spontan, Nicolae Constantinescu.”
Nicolae Constantinescu: „Două epigrame: Grafică şi poezie/ Geometrie azi se scrie/ Întrebarea mea e cheie,/ Scrii cu sânge de femeie?; Chiar de eşti la fizic mică,/ Harnică ca o furnică,/ Ştiu că ai un suflet mare,/ Cu învăţături morale/ Ne scrii doar cărţi de valoare. Dacă îmi permiteţi, voi citi cuvântul tatălui meu, Mihai Conatantinescu, care nu a putut veni, este la şcoală: „Recunoscută pentru bogata şi impresionanta creaţie literară, fabulistă remarcabilă, prozatoare talentată, dna Valeria Popa se dovedeşte nu numai o fină observatoare a vieţii cotidiene, vrând parcă a ne reaminti eminesciana afirmaţie: „Totuşi este trist în lume.” Personajele povestirilor sale, trec prin experienţe dramatice, prinse într-o luptă din care chiar dacă nu ies învingătoare, sunt totuşi capabile să depăşească fiecare încercare. „În cetatea ta poţi fi ucis, dar nu învins.” Iar cetatea nu e alta decât familia, această citadelă de neînvins. Personajele cărţii trec demn prin toate aceste întâmplări, pentru că aşa e viaţa, par ele a spune şi pentru că în orice luptă, pe orice câmp de luptă, unii cad şi mor, neputând să mai continue cursa, alţii însă găsesc, întotdeauna, calea de a le depăşi. Scrierile dnei Valeria Popa au şi un caracter moralizator şi merg pe ideea continuităţii vieţii. Viaţa merge înainte, chiar dacă cei dragi pier, fiind victime ale unor slăbiciuni pe care nu le pot depăşi. Folosind cu iscusinţă principalele moduri de expunere, descrierea dialogul şi naraţiunea, scrierile D-sale se dovedesc edificii viguroase, construcţii solide, pe care cititorul le parcurge cu interes, pentru că autoarea are şi harul de povestitoare.”
Constantin Marafet: „Dau cuvântul autoarelor.”
Valeria Popa: „Pot să spun, atât Clubul Femina cât şi Cenaclul Alexandru Sihleanu sunt a doua familie. Am petrecut multe clipe deosebite. Aduc mulţumirea mea Clubului pentru clipele petrecute împreună. Cenaclul este la fel, foarte multe persoane vin, dar nu scriu, totuşi vin şi astăzi. Îl avem pe dl Matincă care îţi limpezeşte gândurile. Probabil Dumnezau mi-a dat harul să aştern pe hârtie ce am trăit. Vă mulţumesc foarte mult, că am o vârstă şi inevitabilul vine, iar cu întâlnirile noastre mai amânăm clipa.”
Cornelia Ionescu Ciurumelea: „Vreau să o felicit pe dna Popa, este o carte vie, cum este şi dna, veselă, cu talent. Vreau să vă mulţumesc pentru găzduire, vă doresc o primăvară în suflet. Cartea mea este o simbioză între desen, grafică şi vers. Eu scriu pentru mine.”
Evenimentul s-a încheiat la cafeaua literară, cu acordarea de autografe.

Sâmbătă, 18 martie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment, pentru îmblânzirea spiritelor, susţinut de Matincă Costea (Co-stea), pe un cuplet „La Râmnicu Sărat în port”, semnat Matincă Costea, un cuplet „Ziua şi noaptea”, semnat Ion Măgârdiceanu, un cuplet „Nu mă însor”, semnat Matincă Costea şi un monolog „Reclamaţiune”, semnat Tudor Muşatescu, moment sancţionat cu aplauze. Matincă Costea are o memorie de elefant. Să-l ţină Dumnezeu băţos, că mai avem nevoie de el.
A urmat lectorul de serviciu, Nicolae Constantinescu, cu proză şi câteva poezii religioase. Membru al Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, Nicolae Constantinescu s-a remarcat prin poezie şi mai ales epigrame. Astăzi a făcut o figură frumoasă cu proza prezentată. Pentru prima dată cu proză, a dovedit că ştie să conducă cuvântul, să se facă credibil, prornind de la un fapt, banal în aparenţă, dar cu implicaţii în istoria locală şi chiar naţională. Merită să exploateze acest filon, proza. Îl mai aşteptăm la o nouă lectură.
Invitatul special, Manea Agheană şi chitara sa a destins atmosfera cu muzică primind în schimb aplauze.
„Ziua de astăzi a fost o scurtă şi interesantă lecţie de istorie, literatură, şi oameni adevăraţi, care au trăit în oraşul Râmnicu Sărat. Tânărul domn Matincă Costea este un exemplu demn de urmat în a evoca personalităţi, trăiri şi impresii din oraşul Râmnicu Sărat. Cinste lui, sănătate şi voie bună! Tânărul lector de astăzi, viitorul scriitor de mâine, se dovedeşte a fi un fin observator al întâmplărilor cotidiene şi de a le pune în pagină, transformându-le în creaţii literare. Poezia religioasă, prezentată astăzi, nu mi s-a părut reuşită. Trebuie să aprofundeze fenomenul religios, nu să o prezinte ca o simplă poezie. Felicitări dlui Agheană, pentru că ne aduce prin cântecele d-lui primăvara vieţii, buna dispoziţie şi tinereţe veşnică.” (Elena Cambeşteanu)
„Eu sunt încântat pentru faptul că tinereţea îşi face debutul în acest cenaclu tradiţional prin prezenţa lui Nicolae Constantinescu. Este un tânăr debutant în materie e proză şi consider că o face bine, fiind o speranţă a Cenaclului Alexandru Sihleanu, care intenţionează să promoveze elementul tânăr. M-a încântat cu ceea ce ne-a prezentat azi şi îl mai aştept la o nouă lectură.” (Matincă Costea)
„Referitor la unul dintre cei mai tineri membri ai Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu, într-adevăr m-a surprins gândurile lui foarte mature şi aplecarea către scris. Pentru că face şi poezie, acum şi proză, ar trebui ca istoricii din timpul de astăzi să ia seama că aceste hrube n-au ieşit la întâmplare, ele dovedesc, pe viu, istoria oraşului Râmnicu Sărat. Deci, a sosit timpul să se rescrie istoria oraşului Râmnicu Sărat. Calul era o emblemă a jud. Râmnicu Sărat. Referitor la poezia religioasă, îl admir, pentru că nu mulţi tineri frecventează biserica, că este modest şi înţelepciunea tinereţii o arată prin ceea ce scrie. Mulţumesc dlui Manea Agheană pentru clipele frumoase de destidere, dlui Matincă Costea, la fel, pentru clipele minunate pe care ne face să le trăim şi celor care sunt astăzi prezenţi, că mi-au înseninat ziua de 16 martie prin prezenţă.” (Valeria Popa)
„La textul pe care l-a prezentat lectorul de serviciu, am reţinut într-o frază, ,,într-o zi, noaptea la trei”. Deci, să mai controleze textul. Poezia lui Nicuşor este o poezie care arată oarece bucăţică de talent. Partea de proză cred că ar trebui să facă parte din istoria actuală a Râmnicului Sărat. Dlui Matincă îi urez să trăiască până va epuiza toate monologurile pe care le cunoaşte. Mulţi ani, înainte!” (Mihai Doina)
„Cele trei momente în care a fost structurată şedinţa de astăzi, au fost bine venite. Ca de fiecare dată dl Matincă ne-a prezentat un cuplet, ,,Ziua şi noaptea”, care este o vehementă satiră a vieţii sociale, într-un anumit moment. Şi astăzi dl Matincă şi-a subliniat, prin prezentarea momentului artistic, talentul său de necontestat. Următorul moment, prezentat de lectorul de serviciu, ne-a adus în faţă două genuri literare: poezie şi proză. Nicolae Constantinescu este cunoscut în Cenaclul Alexandru Sihleanu ca fiind un epigramist de excepţie, care creează spontan la fiecare lansare de carte sau la şedinţele de cenaclu. Cele trei poezii, cu temă religioasă, lecturate, nu sunt la înălţimea puterii lui de creaţie, deoarece uneori ne prezintă poezii cu valoare mult mai mare. Titlurile celor trei poezii, sunt bine alese, dar nu a dezvoltat ideea generală. Poezia ,,Duminica florilor” putea să fie o poezie mai dezvoltată. Creaţia în proză aş putea-o numi un eseu legendă, la care mai are mult de lucru. Geneza creaţiei este bine aleasă şi descrierea beciurilor
descoperite anul acesta în subsolul oraşului este bine venită. Prin proza prezentată, lectorul a dovedit că are capacitatea necesară de a scrie şi proză. Felicitări şi aştept să ne invite la o lansare de carte. Ultimul moment al şedinţei ne-a fost oferit de artistul Manea Agheană, care ne-a încântat cu melodiile prezentate. Felicitări, celor trei protagonişti!”
(Aneta Pioară)
„Vreau să mulţumesc celor doi animatori, dl Matincă şi dl Manea, cu prestanţa realizată dovedind mult talent şi multă dăruire. Aceste manifestări constituie reale manifestări pentru care nu lipsim de la şedinţele Cenaclului Alexandru Sihleanu.Cât priveşte ceea ce a citit astăzi, lectorul de serviciu, încep cu un catren: ,,Numai viaţa e de vină,/ Fiindcă nu e numai roză,/ Nu e numai poezie,/ Câteodată e şi proză”. Pentru că lectorul a pornit de la un eveniment produs în Râmnic, am scris patru versuri: ,,Ieri oraşul fără apă,/ Astăzi Râmnicu Sărat/ Se ridică dintr-o groapă/ Ieşind din anoninat”. Referitor la calitatea textelor citite, poezii şi proză, din punct de vedere ideatic, sunt salutare, forma de prezentare a acestor creaţii este perfectibilă, poate că autorul grăbit, forţat de timp, a avut nişte scăpări, dar proza cred că este impresionantă prin autenticitate, este originală şi este bine construită. A fost o proză reuşită.” (Mihai Constantinescu)
În final, invitatul special Manea Agheană şi chitara sa, a creat un moment muzical deosebit.
Sâmbătă, 25 martie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic va fi Oana Gorea. Vă aşteptăm, cu drag!

Distribuie: