Pe urmele… Facebook-ului – Vreau să fiu… (2)
Apăi ce n-am vrut să fiu! Și n-am reușit absolut nimic!
Vina mi-o port unilateral, eram cu urechile mult prea culite la păsărele ca să mai pot fi atent la miile de oferte înfățișate pe tavă încă de la buna grădiniță. Și ce tentante erau construcțiile din forme de lemn colorate, ce proiectant de case ar fi putut sădi în mine creioanele colorate, ce șofer s-ar fi ivit din străfunduri în vrum-vrum-ul întrecerilor cu mașinuțele de-o șchioapă, poate chiar polițist dirijor de circulație.
Unde și când se naște totuși fascinația care te fixează definitiv în locul cel mai potrivit pentru tine? Probabil atunci și acolo, când și unde emoția te face să te cutremuri până la ultimul fir de păr. Hoția este o meserie în sine, nu se deosebește cu nimic de orice altă îndeletnicire, are principii, moduri de învățare pentru operare și bineînțeles acțiunea și câștigul financiar scontate. Pungașul, găinarul, tâlharul au trăiri, îmi închipui, ca ale oricărui artist: vede, se îndrăgostește rapid de bancnote, orătănii ori alte obiecte, și le dorește până să leșine și așteaptă cu înfrigurare să și le însușească, ștergând din minte că descotorosește și lezează un semen, ajuns pentru el doar o redută demnă de cucerit. Și la final jubilează.
De altfel cum ai putea să te lipești de vreo meserie sau preocupare, cuvântul însă este mai sărac și mai puțin cuprinzător decât englezescul hobby, fără scânteia ce-ți dă senzația de înfierbântare maximă și eliberare totală de simțuri? Până și culorile și combinațiile lor pot duce un individ către o chemare pentru o viață întreagă, formele, mirosurile, sunetele, imagini de ansamblu, pericolul, da și el poate îndemna la porniri definitive, reluate zilnic până la extaz. Până la obsesie. Până și dragostea a picat secole de-a rândul pradă unui ansamblu de imagini și fantezii imaginare greu de explicat. Să vrei, femeie, să-ți legi viața de o uniformă, să nu te uiți ce este în spatele ei, ce chip poartă și mai ales ce caracter, să visezi la ofițer doar pentru celebrele seri de bal unde admirația râvnită era pentru un asorte ținută kaki – rochie albă cu volane. Până și în sărăcie dragostea este oarbă până la a vedea în viitorul partener un haiduc, un făt-frumos în mizerie, capabil să fie cu un cap mai sus între sărăciile de-o teapă.
Există un singur caz în care aspirațiile trebuie să fie cel puțin trăznite, cel al dorinței de a fi…. Binișor, ajungem imediat. Privitor la idealul din punctele de suspensie, aici se țese o altă plasă în minte, nu o imagine, nimic din alți factori cu care poate veni un om în contact nu declanșează acest țel, ci doar o caracteristică lăuntrică de a te fixa ca primul între toți pământenii. Desigur, se numește președinte și mai mult de atât, rege, suprema poziție, stăpân peste toate suflările. Intenționam să încep cu adulațiile din școală, apoi cu cele din sânul unei mici grupări de simpatizanți, cu aclamările din sala adunată pentru desemnarea ta în poziția de candidat la primărie, senat și într-un final la cea de șef de stat, dar toate sunt doar exerciții pentru un orgoliu nemăsurat, pornite toate de la un schimb de priviri pe stradă, în fuga unui automobil, carcasă pentru un egoism singuratic.
Vă închipuiți ce vreau să fiu….
