Fărădelegea lui Călin – What a nice…
Prea multe n-ar fi….
Să fie moștenitori. Sau nu. Cazul secund este simplu. Cel puțin când executarea nu a început. N-ai pe nimeni, sigur nu ți-a dat prin minte să îți numești un curator. Și pentru ce? C-un „Ducă-se!” ți-ai pus palma în fund și cu asta basta! Deci. Pune instanța la cererea creditorului. Pentru mai mulți moștenitori, aceeași executare. Cu-nștiințare colectivă. Dacă, deși-s toți de rangul succesionabililor, unii pot fi doar ei chemați să răspundă de datoriile defunctului. Locul? La cel de dezbatere succesorală sau alt domiciliu. Când sunt și minori sau persoane nu tocmai responsabile, să se dea executorul cu turul în sus și tot nu-și poate porni pleiada de operațiuni. Doar după numirea unor reprezentanți sau ocrotitori liciți. Tergiversarea…. O lună. Apoi cerere către instanță și numirea unui curator special. Art. 688.
Faci pe moștenitorul – chiar ești -, dar să și accepți. Executarea, prinsă între viul debitor, decedat între timp, și moștenitori, are nevoie de o pauză. Să fie înștiințați succesorii, să treacă 10 zile de când executorul și-a exprimat dorința de a continua. Apoi…. Art. 689.
Întoarcem din nou foaia secțională ci Art. 690. Pentru intervenția altor creditori. Dar nu oricare. Să aibă și ei titlu executoriu. Să aibă măsuri asigurătorii pentru bunurile debitorului. Să aibă „… drept real de garanție…, drept de preferință asupra bunului urmărit…”. Să fie chiar chirografar (n-are ipotecă pe bunul pentru care debitorul s-a angajat să-l înstrăineze creditorului în caz de neplată.
Se poate astfel interveni, cu termen dat de executor, creditorul putând valorifica bunurile imobile sau mobile urmărite. La o sancțiune face trimite Al. 1 și-i determină Al. 2 textul, încât, orice depășire este permisă, până la un alt termen, propus de un înaintat Art. 869, chiar și doar pentru ce a rămas după ce rangul de preferință a stabilit cine mai întâi. Interesant este că au un mic privilegiu cei care trebuie să recupereze sume datorate bugetului general consolidat ori bugetul UE. Art. 691.
Un articol, o pagină A4. Și vedem ce parcurs are cererea de intervenție. Cu o specificație multiplă. Chestiunea exigibilității etc., a stării de garantare etc., privilegii etc., măsuri asigurătorii ș.a.m.d. Depunere la executor, copii certificate, proces-verbal de aplicare a măsurii asigurătorii, extrase ale înscrisurilor ce cuprind sume, legalizate. Cerere înregistrată. Trimisă instanței. Repede. Posibilitate de suspendare a eliberării, distribuirii sumelor ce au rezultat din valorificarea bunurilor ce aparțin creditorului. Posibilitate de a cere creditorului o cauțiune. Fugi ca de dracul și tot dai de el. Citat Art. 666 la chestiunea trimiterii către instanței. Soluționare în camera de consiliu. Nu au titlu executoriu creditorii, sunt citați dimpreună cu debitorul, ca debitorul să recunoască creanța, nu înainte să se „jure” „… dacă înțelege să recunoască…” creanța. Să nu se înfățișeze… echivalează cu recunoașterea…. Să nu recunoască…. Încep demersurile creditorilor intervenienți de a „popri” sumele datorate lor să se pună deoparte, cu condiția ca ei să demonstreze că au cerere de obținerea titlului executoriu în justiție, în cinci zile. Totul până când există o hotărâre judecătorească definitivă. Art. 692.
Sesizare către instanță, dar însoțită de copii după cererea de intervenție și alte documente, toate către creditor. După soluționare, tot el primește o copie de pe încheierea de încuviințare. Primește și debitorul o înștiințare, dar numai după ce cererea este soluționată favorabil. Art. 693.
