Fărdelegea lui Călin – Like words, like pigs
Fusese areal, hai să-i spunem zonă acum.
Cea în care se prefigurează copia fidelă a uzanței completării cererii necontencioase. Nume, prenume…. Și ce-o mai fi din ce odinioară ceruseră altele. Art. 530.
Am mai subliniat de ce nu mă încălzește cu nimic să ajungă acte neconforme în instanță. La mine rămâne metoda raderii din fașă. Ca să nu mai ajungă judecătorii să mai înceapă dispute pe respingere. Art. 531.
Enigma…. Justiției. Autori: redactorii Codului de Procedură Civilă. „… orice măsuri utile cauzei.” Să fie care? Garantat, cele ce urmează sunt simple, ordinare – ascultarea oricăror persoane -, altele? Ca să nu lungim, cererea are sorții intrării în posesia camerei de consiliu. Cu citare sau fără. Art. 532.
Oooo! Păi, ăștia-s nu ‘mnezeu pe pământ, ci însuși universul. Se face, astfel, din instanță un instrument perfect al cunoașterii totale. Faptic, ei ar trebui să știe tot. „Pronunția” lor conține în încheierea dedicată soluționării cererii necontencioase (nu s-a obosit codul să mai agațe-n coada ei și acest amănunt atributiv definitoriu; ce, și-or fi zis „Bach”-ii, nu e Art. 533 în cartea-treia?) chiar și chestiuni ce „… nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.”. Extraordinar!
Atacul la…. Că încheierea „… este executorie.”. Că – de fapt așa începi, nu te izmenești cu altceva la Al. 1, stare de fapt ce-i revenea de drept articolului precedent – avem doar apel la așa ceva. Și că – tot la Al. 2 – nici nu se pune problema de vreun atac, dacă ÎCCJ este pronunțatorul încheierii cererii necontencioase (ș-aci lipsă totală de neco…). Să spunem că era necesar un alineat separat? Să spunem, că nu ne doare gura pentru a reclama o atare scăpare importantă, o atare nevoie de defalcare, de cominuție (noutate absolută!; salutăm limba română încă nedescoperită!), de tarlalizare (mai din popor), de disjungere, ca să fim mai pe limba juridică. Pentru Al. 3 avem acea îngăduință… privitoare la tipul de conspect aplicat normelor de aplicare a termenului de apel: „… de la pronunțare, pentru cei prezenți la ultima ședință de judecată, și de la comunicare, pentru cei de au lipsit.”. E singurul 10 meritat pe care-l dau până acum. Pentru interesați ori neînștiințați, când află că încheierea s-a dispus, pot apela la forma de atac, însă nu mai mult de un an să treacă. Apel, prin urmare, în camera de consiliu. Art. 534.
Din păcate, astfel de încheieri pe un astfel de fond al cererii „… nu au autoritatea lucrului judecat.”. Art. 535.
Necontenciosul și scăpările sale legislative sunt completate cu contencioasele ce se încadrează în limitele sale. Procedurile speciale ale ne…-ului se respectă ca atare și – deși este ineptă formularea, adică de mintea prostului – li se adaugă cele discutate și legiferate de la Art. 527 încoace. Art. 536.
Nu era firesc? Să se ghideze președintele instanței după legislația necontencioasă pentru a lua „… măsuri cu caracter necontencios.”. Încheiere în 5 zile de la „… primirea cererii.”. (ac)Celeritate, deci! Apel doar la tribunal, pentru cel făcut tribunalului sau curții de apel, apel la instanța respectivă. Mi-e… oarecum. La Art. 535 se declarase că apelul pentru încheierile ÎCCJ nu sunt posibile, că încheierile sunt definitive. S-o mai rescrii la Al. 4 al acestui curent Art. 537, parcă-i de… porc.
