Cotețul cu metafore – Ambiții
Știu că și indienii au ajuns pe Lună,
dar nu chiar toți, așa încât remarc,
că au rămas câțiva să facă treabă bună
și-aicea la Buzău, la noul … Aquapark!
C-așa e viața noastră, prost făcută,
ca unii să se plimbe numai printre stele,
în timp ce alții, prin muncă susținută,
să aibă umerii, împodobiți cu ele!
De-aceea am rămas cu ochii-n soare,
privind cum alții construiesc navete,
iar noi, cântând de zor balade populare,
suntem doar niște navetiști pe trotinete…
Dar, la Buzău, deși n-avem rachete,
ne pregătim de-acuma pentru ele,
luându-ne din timp măsuri concrete,
și construim de zor… rachetomodele!
Probabil, Aquapark-ul e-o idee bună,
fiindcă e construit cu muncă indiană
și dacă va fi vizibil chiar și de pe Lună,
se va vedea Marea Scofală buzoiană!
Și ne-om ruga cu toți la vaca sfântă
de-or mai veni atâția indieni la noi,
care, cu modul lor de trai ne-ncântă,
și ne-om da seama cât suntem de… boi!
Până atunci, ne-om închina mereu
la Dumnezeul nostru, pentru minte,
ca să nu pierdem banii din PNRR-u,
și să rămânem tot așa… ca înainte.
Dar vom ajunge și pe Lună, odată,
poate, prin acele tuneluri din Bucegi,
și-ajunși acolo, o vom revendica pe toată
apoi, ne vom impune propriile legi!
Iar ălora care-au ajuns mai înainte,
le-om cere, un impozit să plătească,
și o chirie mare, ca să ne țină minte,
că Luna e străveche vatră românească!
Și vom vedea că-n imponderabilitate,
viața-i mai simplă și vom pluti ușori,
și până și acele studii de fezabilitate
vor fi mai ieftine de zeci de mii de ori!
Să ne ajute Ăl de Sus ca domnul Toma
să fie sănătos, și să mai candideze,
ca, până și pe Lună să schimbe axioma
și toate craterele ei să le-asfalteze!
Iar Luna să rămână tot un satelit,
dar al Buzăului, ce-a devenit planetă,
și-n Aquapark-ul proaspăt construit
să puie, domnule, și o… rachetă!

