Ora de muzică 2 – Costiță – the producer
Dădui să bifez pe-al doisprezecelea din listă.
Și-am căutat, căutare să nu mai fie asta. Răsfoire internetică – căci alte surse de informare nu sunt – aproape de pomană. Până la punctul de-a deschide o pagină și a găsi că era vorba despre una și aceeași persoană: Sheldon Lawrence egal Aidonia. Bată-l…. Și toate aceste confuzii din pricina inscripționării cu nume în fiecare piesă. Ba era așa, ba invers.
Se încred muzicienii în „aliasuri”, în succesul preschimbării. Cum și Gene Noble a procedat, devenit peste noapte din „banalul” James Eugene Roston III. Într-adevăr, stilului de muzică ales, fie R&B, fie Soul, combinația prenumelor ar fi fost în mentalul ascultătorilor prea cuminte. Nu știu cât l-ar fi ajutat numele, care, întreg, are corespondent traductibil doar în maghiară: fibră. Gene a fost până la patru ani călător, desigur, alături de familie, tatăl fiind repoziționat în diferite locații ale armatei americane. Periplul se întrerupe în 1986, odată cu decesul părintelui patern, el, fratele și mama mutându-se în Long Island New York. Dragostea de muzică i-a fost insuflată de artiștii pe care i-a îndrăgit cel mai mult: Prince și D’Angelo. La cinci ani ia lecții de pian și…. Aici m-am oprit să mai dau credit Wikipedia. Adică scrisul de poezii înainte să învețe să cânte. Am aflat totuși un alt site mai bogat în informări, unde ideea poetului preșcolar rămâne intactă. Elucidează însă alegerea numelui de scenă. Gene era prenumele tatălui. Decesul a survenit în Germania, salvând un om. S-a născut, fiul, în Manhattan, Kansas. Deși precoce în ale cântului, deși trecut prin filtrele jazz, goespel ca ascultător, prin rock, pop și country prin școală ca vocalist, debutul lui la nivelul cel mai mare se produce abia în 2014 cu EP-ul Rebirth of Gene, impresionat de moartea unui bun amic, ce lăsa astfel în urmă o fiică, o întâmplare nefericită ce-l sensibilizează și-i reamintește episodul dramatic al tatălui său. Dar, cum în muzică vârsta este uneori un număr, cel mai important fapt rămâne intrarea pe piață. Se pare că, înaintea colaborării cu Sting și Shaggy, Gene a ajuns mai bine în atenția publicului cu piesa Only Love. Deschisesem linkul, admirasem coperta de prezentare, văzusem cele două capete de „afiș” de deasupra lui. Nimic altceva. Prima dată. A doua oară, sesizasem inadvertențele dintre date, același „nobil” Wikipedia invocă și 2016, dar și 15 august 2015. Și dacă tot a apărut prima nepotrivire, am hotărât să merg mai departe. Vedeta Shaggy, în colaborare cu Pitbull și cu Gene. „Scriitorii”: Shaggy, Andre Fenell și dau să-mi frec pleoapele. Nu văd bine? Oana Radu. În continuare… stupoare! Costi Ioniță. Nu, asta-i fatalitate, doar ce începusem a doua epopee a lui Sting comparând, prin efect de biliard, carierele. Probabil că este exact ceea ce văzusem cam în acea vreme a promovării și mă crucisem, evident făcând și crucea, că de au ajuns la fundul sacului cu compozitori și producători Shaggy și Pitbull, s-a dus naibii muzica. Lista însă mai adună câțiva colaboratori la facerea de note: Armando Perez, Jaiden Roston (să fie fratele lui Gene?), Dimitri Silviu Aurelian și Dee Sonoram. M-am edificat și-n privința lui 2016. Este anul producerii videoului, din care, cică lipsește definitiv Pitbull. Să fi fost vreo versiune românească ceea ce am văzut? De notat și colaborările din postura de compozitor cu Jason Derulo, Chris Brown, Faith Evans, Usher, Ceelo Green, Jay Z, Alicia Keys, John Legend și Diddy. Numai unul și unul din topurile ultimilor zece ani.
