Fărădelegea lui Călin – Legal sub…stitute
Sub….
Din ce fuse se duse și mai jos…. Secțiunea secțiunii sau subsecțiunea. Cea secundă. S-ar mai fi găsit o dimensiune verbală de înlocuit. Ce vor să însemne excepțiile procesuale. Căci multe s-au găsit prin legi. Așa că. Tot ce prezintă neregulă și poate fi contestată, se poate trece exact aici. Părți, cele două, sau interesate, procuror și instanță, când le descoperă, le invocă. Luate la rând…. Nereguli procedurale despre: compunerea și constituirea completului de judecată, competența instanței, proceduri judecătorești, lipsuri la dreptul de acțiune, declinarea competenței, amânări de judecată, refacerea, anularea de acte, respingerea sau „… perimarea…” cererii. Am pus ghilimelele trebuincioase doar fiindcă termenul este rar spre deloc în Codul Civil și în acesta de procedură. Sigur este inserat pe undeva, dar cum multe date, și redundante, și destule, se perindă prin fața ochilor, înclin să cred că nu s-a făcut vorbire până acum despre perimare. Art. 245.
Aici, la Art. 246, ținerea de minte funcționează mai bine. S-a vorbit despre „integrarea” în absolut și relativitatea ei – parcă era păcat să ratez expresia -, excepțiile corespondente. Pentru ele se „… invocă încălcarea…” normelor de ordine publică, respectiv cele ce „grijesc” de interesele părțile.
Eu, în calitatea propriu conferită, pot pune punct și continua în maniera „Cu toate acestea…”, redactorii CdPC nu. Nu în alineate diferite. O idee întreruptă, frântă duce la dubii greu elucidabile. Plus că, uzarea formulei de pus la îndoială planul anterior, la Al. 2, după care este inserată, nu are nicio legătură cu obligația invocării mijloacelor de apărare, toate, precum și excepțiile, toate, „… de îndată ce le sunt cunoscute.”. Al. 2 explică când și cine are dreptul să sesizeze, să ridice problema excepțiilor relative, recte în timpul cercetărilor și doar înaintea punerii concluziilor pe fond, recte „… partea care justifică un interes…”. Doar la Al. 1 ar fi vorba despre niște noi dovezi, care nu sunt necesare și, existând, „… ridicate înaintea instanței de recurs…”, necum de cele „toate” de la Al. 3. Ne noutate, excepția relativă este căutată atât de parte, cât și de instanță, oricând în proces. Art. 247.
Mai lunguț, Art. 248 are și rezolvări la aceste „elucidabile” probleme: soluționarea lor. Pe rând, instanța se va pronunța asupra excepțiilor de procedură. Eram pe cale să spun că altfel procesul n-ar mai avea sens, însă primul alineat nu se sfiește să o spună. Excepții mai multe, ordine după „necesități”, „… efectele pe care le produc.” stau la baza alinierii la start. Fără surprize hotărârea de amânare, stabilire a unui termen pentru soluționare, dacă imediata pronunțare este imposibilă. Variantele Al. 4 sunt și în vederea cumulării excepțiilor cu administrarea de probe sau cu fondul cauzei când este necesar. Încheierea cu soluție ”se respinge excepția”, coroborată cu rămânea instanței întâi învestite la cârma procesului, va fi atacată deodată cu fondul. Art. 248.
Deși sunt tentat să continui, punem o cezură și ne întoarcem data viitoare tot cu Sub….
