Spații culturale nr. 96 (12)
Nicolai TĂICUȚU
RAFTUL CU CĂRȚI
Dumitru Augustin Doman, Zidul de ceață, Editura Limes, Florești, 2023, 131 p. Pe coperta a patra, Adrian Alui Gheorghe remarcă: Dumitru Augustin Doman este un caz de scriitor care schimbă spada prozei pe floreta poeziei cu o lejeritate care îl lasă plin de uimire pe cititor. Cartea de poezie de față este o probă de cum cuvântul pus la muncile inspirației se ia atât de mult și de bine în serios, încât mulți poeți vor simți respirația fierbinte a celui care vine cu mult aplomb din urmă.
Virgil Diaconu, Poezia lui Mihai Eminescu în viziunea scriitorilor de azi. Anchetă, Clubul Mitteleuropa & Grupul „Carașul” Oravița, 2024, 310 p. Au participat: Paul Aretzu, Marian Barbu, Horia Bădescu, Elisabeta Bogățan, Ionel Bota, Zenovie Cârlugea, Iosif Cheie-Pantea, Iulian Chivu, Theodor Codreanu, Daniel Corbu, Ioana Cosma, Lucian Costache, Constantin Cubleșan, Șerban Denk, Ana Dobre, Alexandru Dobrescu, Florin Dochia, Eugen Dorcescu, Nicolae Georgescu, Aureliu Goci, Ovidiu Ivancu, Alexandru Jurcan, Valeria Manta Tăicuțu, Nicolae Mecu, Grid Modorcea, Mariana Nicolae, George Olteanu, Liviu Pendefunda, Adrian Dinu Rachieru, Ioan N. Roșca, Viorel Savin, Nicolae Silade, Octavian Soviany, Alex Ștefănescu, Constantin Trandafir, Radu Ulmeanu, Magda Ursache, Nina Vasile, Geo Vasile, Călin Vlasie, Radu Voinescu, Varujan Vosganian, Lidia Zadeh Petrescu. Volumul se încheie cu un Portretul literar al inițiatorului acestei antologii, Virgil Diaconu).
Petre Isachi, Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges, ed. a II-a, Editura Salonul literar, Odobești, 2024, 341 p. Ion Fercu apreciază: Căutător de leacuri pentru rănile pustiului din noi, spectacol de gală al măștilor, fantastic al fantasticului înrudit cu sângele albastru al îndrăznelilor nietzscheene, opul isachian este povestea insului sănătos intrat în malaxorul unui spital de psihiatrie, povestea noastră, soră geamănă
celei din „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, o odisee despre noi aventurierii supraviețuirii care sperăm mereu să ne apropiem de mitica Ithaca, deși ne aflăm deja pe țărmul ei. Tot pe coperta a patra, o scurtă apreciere critică face și Culiță Ioan Ușurelu.
Ion Fercu, Nietzsche – sihastrul din noi, Editura Academiei Române, București, 2024, 334 p. În loc de vorbele obosite ale unui cuvânt înainte Ion Fercu face unele mențiuni: Incendiile aprinse de Nietzsche în inima spiritului nostru sunt vii și astăzi. Unele dintre acestea poate că ar trebui stinse; altele, dimpotrivă, întreținute. E dificil să fii pompierul de serviciu în universul lui. Ești hulit/premiat și când stingi, dar și când încurajezi unele vâlvătăi. Să stingi totul ar fi o catastrofă. Să lași în viață toate incendiile ar fi ca și cum ți-ai face un abonament pe viață la hula altora.
Codruța Vancea, Paravane de liniște, Editura Limes, Florești, 2024, 70 p. Despre acest nou volum, Mircea Petean spune: Codruța Vancea știe să privească, știe să asculte atentă la detalii, și scrie cu gândul la semenii ei cărora nici că le pasă de zdroaba ei… Dar ea nu pare deloc indispusă, dimpotrivă, trece zâmbind dinspre o casă înspre altă casă, dinspre un vers spre alt vers, dinspre cuvânt spre tăcere. Poemele se rostuiesc din imagini rupte din cotidian sau create de o fantezie bună conducătoare de energie vitală…
Silvia Miler, A pentru un a (amare pentru un amic), Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2021, 139 p. Emilian Marcu spune despre poezia Silviei Miler: Scrisă corect și coerent, adesea în dulcele stil clasic, (…) poezia înaintează, pas cu pas, spre cititor. Truditatea și o anume spaimă par a-și pune amprenta pe versurile scrise cu o notă de patetism pentru ușoara dezordine din suflet. Colocvialitatea pe care o inspiră aceste versuri ne face să credem în sinceritatea autoarei, în gesturile ei lirice, de o tandrețe netrucată.
Ottilia Ardeleanu, Tușe de cuvinte, Ex Ponto, Constanța, 2023, 70 p. Constantin Grigoruță remarcă, într-o scurtă intervenție critică: Sufletul poetic investighează noi teritorii ale creației, fecunde, pline de armonie și culoare. Această întrepătrundere cuvânt-culoare, cu măiestrie oferită privirii, îndeamnă la un agreabil popas spiritual, incitant și totodată dornic să ofere celui aflat în căutarea frumosului, o stare de bine.
Marian Ilie, Mărturisiri și fulgurații la foc de tabără, Editura Betta, București, 2023, 171 p. În prefața, Marian Ilie, Don Quijote de Gulianca înfruntând viața și poezia, criticul Nicolae Georgescu spune: În volumul de față îl descoperim pe Marian Ilie în postura unui Don Quijote modern, pragmatic în raporturile sale cu viața, văzându-și cu o indiferență disimulată drumul prin întinsul ținut al Antagoniei printre fostele mori de vânt devenite în viziunea sa focuri de tabără, în care societatea (inclusiv mediul scriitoricesc) e divizată. Un Don Quijote de Gulianca hotărât să-și ducă la capăt visul nutrit încă din anii studenției, acela de a face cunoscută la noi literatura turcă și în Turcia literatura română.
Aura Creițaru, Calliope și coloniile de fluturi, Editura Princeps Multimedia, Iași, 2024, 111 p. În prefața, Aură de Calliope cu trăsături de Euterpe, Florin Dochia menționează și aceasta: Mărturiile din acest volum țin de zona sensibilă a atmosferei interioare, a permanenței trăirilor profunde, reflexivitatea este o componentă asumată, autoarea scrie cu scop, desfide actul gratuit al dicteului automat, verbiozitatea deșănțată, are mereu ceva de spus și o face hotărât, cu mijloacele cele potrivite spre a convinge și a crea emoție.
Luminița Zaharia, et Dieu créa le chat, Editura Neuma, Apahida, 2024, 78 p. Tudor Călin Zarojanu apreciază: Luminița Zaharia nu va înceta niciodată să mă fascineze cu ușurința cu care trece prin toate registrele lirice, pe toate subiectele. (…) Și în acest volum, ca în toate celelalte ale sale, pe lângă faptul că poeziile sunt încântătoare și deseori străbătute de ironie și autoironie există versuri, imagini și expresii memorabile, precum – ca să pomenesc doar una, heart storming, ca alternativă sclipitoare la brain storming…
Luminița Potîrniche, Apa nu avea nicio ușă, Editura Tracus Arte, București, 2023, 126 p. Despre această carte Nona Rapotan afirmă: Un volum paradoxal de… bun. (…) Pentru cei născuți (sau/și crescuți) la mal de Dunăre, apa nu doar că are ceva magic în ea, dar înainte de orice are putere. Puterea acesteia este mai prezentă în viețile celor care locuiesc malurile fluviului decât am crede. (…) … curgerea apei fascinează și duce cu ea gândurile oamenilor, așază în matca lor emoțiile și întâmplările de zi cu zi.
Angela-Ana Grădinaru, Istoria anecdotică și infailibilă a literaturii române – pentru elevi, studenți, cărturari ori doar curioși, ca să se instruiască și să se distreze, Editura Nord Sud, București, 2022, 383 p. În Cuvânt înainte autoarea spune despre această carte: Este o istorie neobișnuită, fiindcă are o formă concurențială, de joc instructiv-educativ. Se adresează tuturor, mai doxați și mai ageamii, mai mici sau mai mari. Pentru cei ce se vor încumeta să soluționeze chestionarele, trebuie să știe că vor alege o literă din patru, iar dacă, și cu noroc ori doar crezuți pe cuvânt, vor rezolva/ vor rezolva” peste jumătate din chestionare zic că merită felicitați, la trei sferturi răspunsuri bune dublu și făcuți profesori, cum îi încurajează o lege a învățământului năstrușnică „în dezbatere”, dar care, de bună seamă, va fi validată printr-o ordonanță de urgență…
Viorel DODAN
arcă
înaintea potopului
Noe a primit un mesaj
de Undeva să-și
facă o corabie
să-și salveze oamenii
din seminția sa
și animalele pământului
potopul a trecut
dar Noe încă mai așteaptă
un mesaj de Altundeva
care să-i spună
ce să facă
și cum să
deosebească
oamenii
de animale
Declarație pe propria iresponsabilitate
De la o vreme,
de când nopților li se cer
declarații pe propriile răspunderi
pentru a ieși în lume, iar
stelelor li s-a interzis să
mai umble în roiuri,
mă tot dezinfectez de gândul
rușinos al necinstei.
Recunosc că scriu la negru,
versuri albe,
fără să respect
procesele tehnologice,
normele metodologice
și standardele celeste
suspecte de viralitate semantică…
De aceea,
mă autodenunț,
mă autoizolez
și autoflagelez,
mă carantinez
și mă distanțez social
de oricine m-ar acuza de evazionism literar…
Mă spăl pe mâini
de tot ce-am săvârșit în neagra ilegalitate,
doar pentru a recidiva în a rămâne
același negustor necinstit de cuvinte…
