Brigada diverse – (M)ara (e) (o) (M)ărie
11 iulie 2024
Două lucruri îmbucurătoare pentru englezi. Calificarea în finala campionatului european, evident, de fotbal și revenirea măcar în parte la normalitatea conducerii regatului. A plecat indianul. Vivat națiune!
Ce-o fi, măi frate, la Blejoi, de mi-a apărut mie, tocmai mie, o reclamă cu zilele ei comunale. Și nu m-a frapat „invitația” în sine, ci fotografia în care sunt strânse cam cinci zeci de capete clare și încă vreo sută blurate ca semn al interesului rural loco. Că te miri de unde atâția….
Se volatilizase motivul pentru care îi luasem un ultim instantaneu Stanei Ionescu. La o parcurgere mai atentă l-am redescoperit. Una că un om mort este… mort. Nu mai este nici frumos, nici blând, nici iubitor și deloc inteligent. Cu atât mai mult cu cât din toate cele patru la peste 80 de ani nu mai rămâne nimic. Dar n-am înțeles chestiunea celor două momente: momentul învestmântării și admirării cu superlative și cel al incinerării. La ce-l mai „decorezi” dacă se alege praful de el? Rămân la părerea că tot sacrilegiu se numește nimicirea prin foc a unui „obiect” de patrimoniu național. Parcă mai ieri și chiar și azi răsplata „ereziei” (falsă cu totul, o „teamă” indusă și autoindusă de a menține incipitul de rațiune în rândul maselor și claselor de mijloc în frâul procentelor de sub virgulele lui zero) era și este cu totul ignorată.
Dar cine înțelege mintea umană? Cu precădere a celor ce emit epistole știriste. Titluri, conținut: două repere pe poziții beligerante. Dezastru, deci, la Bacalaureat. Procent scăzut de absolvenți ai examenului. Însă…. Elogii și speranțe. Chiar mic 76% – noi dorim procent de peste sută -, miniștrii-n păr văd un succes. Statistic, este mai bine cu trei procente față de anul anterior și promițător, rezultat îmbunătățit datorită simulărilor repetate și foarte devreme inițiate. Prin urmare, dragi colegi, unde este nenorocirea?
Dreptul la concediu nu poate fi îngrădit…. Cum nici cel la muncă nu poate avea opreliști. Muncitorul, țăranul, prostul și deșteptul îl asimilează, primul dintre cele două, cu o binemeritată vacanță. Chiar și profesorul, mai ales el, fiindcă nu-și permite luxul unei ieșiri din contextul școlar decât deodată cu elevul. Cum prinde un moment, și sunt puține – tot el trebuie să fie prezent la convocări inspectorale, la comisii de examinare, la ședințe în școală -, cum caută să-și amorțească multe dintre simțurile solicitate zilnic cu până la 200 de indivizi din ce în ce mai nerăbdători să parcurgă cursurile precum gâsca prin apă, în folosul altora. Astfel, da, profesorii au răgaz o parte din luna iulie pentru deconectare de la ițele infernalei mașinării educaționale. Nefiind ubicui, nu pot servi cauze ocazionale ale bibliotecii locale. Cât despre destăinuitor și destăinuit, să fim înțeleși: au obârșii diferite. Tocmai de aceea profii de istorie sunt la mare căutare și negăsire.
Lipsă de respect, zici, nea Djokovic? Am impresia că nu știi cine sunt ei, spectatorii, și cine ești tu, jucătorul. Te-ai prins?
Le-am încercat pe toate. Toate însemnând ceea ce gândeam: o limitare, o separare, un mic impediment pentru needucația hoardelor umane. Parapeți, parapeturi, parapete. Evident, mai mult de unul. Și nu denotă neștiință, ci o instabilitate lingvistică a graiului ce-l purtăm din gură în gură. Aduc probă doar paletul, mult asemănător, care, multiplicat, se dă cu… băieții.
