Cenaclul Alexandru Sihleanu – 6 Iulie 2024
SĂ NE CINSTIM ÎNAINTAȘII CREATORI DE DRUMURI ÎN VIAȚA SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI
Sâmbătă, 06 iulie, ziua, Sf. Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia din Roma, ședința Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul in memoriam celor plecați dintre noi: Gheorghe Șaramet, Grigore Radu Stănescu, Florea Costache, Ștefan Șerbănescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matincă Costea, Smarandache (Manea) Agheană. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Dl Mihail Constantinescu a lecturat poezia (Matincă-i pururi viu Motto (Matincă Costea):„Matincă Costea e prezent/ Cu zâmbet și amuzament/ Permanent”) (compoziție proprie):„S-a aprins o lumină pe nesfârșitul cer/ Și-a pornit din câmpie spre lumea de mister./ Generoasă, ea dorul apoi l-a revărsat/ Peste străvechea urbe, în Râmnicu Sărat/ Unde evoluând în modul magistral,/ Geniul său strălucea la Centrul Cultural./ Așa îl știau toți: strălucitor,/ Cu chipul bun și blând, zâmbet cuceritor./ Demersul său superb atunci a început/ Când unii dintre noi în lume au apărut./ Șaizeci și șapte de ani la toți a luminat,/ Tuturor bucuros din harul său le-a dat./ Pe scenă apărea ca un sublim actor/ Și-l auzeai vorbind la orice difuzor./ Îl așteptau copiii cu ochii jucăuși/ Cuprinși de nerăbdare la Teatrul de Păpuși./ Harnic, îndeplinea cu tineresc avânt/ Menirea dăruită de Domnul pe pământ./ Chiar dacă azi s-a stins, în suflete e viu/ Și-l simt că e prezent, toți fanii care-l știu./ Matincă nu s-a dus,/ Matincă-i pururi viu! A încheiat cu dedicația: Domnului Matincă Costea, realizatorul momentului Divertisment din cadrul ședințelor Cenaclului Alexandru Sihleanu: Astăzi la Divertisment,/ Dacă îl asculți atent,/ Să ne spună, parc-ar vrea,/ Dumnealui este C-o-stea.”
Dl Mihai Doina a „glăsuit” pentru in memoriam: „Pentru rubrica de începere a cenaclului am ales o poezie a lui Păstorel (Al. O. Teodoreanu), Geometrie bahică: „Hrănit mai mult cu lapte și iaurt,/ Un grec văzu cu mintea-i înțeleaptă/ Că între două puncte, cel mai scurt/ Din drumuri, cu putință, e o dreaptă.// Dar axiomul devenit banal/ Și însușit de vremile-aceste/ A fost atunci precum va fi și este/ Valabil doar pe-un plan orizontal.// Și dacă vrei să tragi învățătură,/ Un plan orizontal, când te gândești,/ Constați că nu există în natură,/ Ci exclusiv în mințile grecești.// Iar când în loc de lapte, bei „Madera”,/ Această socoteală te conturbă/ Căci tu nu uiți că ai băut pe-o sferă/ Pe care dreapta lui devine curbă.// Și-n cap cu dreapta grecului defunct/ Până ce vreun areopag/ O va fi pus definitiv la punct,/ Pornești spre domiciliu în zigzag.”
Tot pentru rubrica in memoriam propun să menționăm și câteva cuvinte despre sărbătoarea tuturor românilor, laici și clerici, numită Zilele Ștefaniene la împlinirea a 567 ani de la începerea domniei voievodului moldovean.
Luni 1 și 2 iulie au fost „Zilele Dacilor” declarate de guvern în anul 2021, la împlinirea a 1915 ani de la uciderea regelui Decebal. Anul 2006 a fost declarat „Anul Aniversar Decebal” la împlinirea a 1900 ani de la această crimă istorică. În perioada 1994-2004, 12 sculptori alpiniști sub conducerea sculptorului Florin Cotarcea au pus în practică ideea omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, realizând în stâncă, în apropiere de Orșova, pe malul stâng al Dunării, la Cazane, un basorelief al lui Decebal de 55 m și lat de 25m.
Un preot din municipiul Roman Florin Țuscanu, a propus în 2022 organizarea unei manifestări culturale numită „Zilele Ștefaniene la Roman”. Propunerea a fost binecuvântată de IPS Ioachim Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, îmbrățișată de primarul orașului Roman, Leonard Achiriloaei și de dir. Muzeului de Istorie Roman, Adrian Ciobanu. Au răspuns invitației: istoricul militar Sorin Grumuș, prof. Mihaela Ciobanu (de la Muzeul de Artă Roman), doctor Daniel Pavăl (Arhivele Naționale), Arhimandrit Andrei Ioniță, preot Andrei Crețu și patru ingineri doctoranzi. Acești invitați au prezentat referate și studii pe tema recomandată. Anul acesta s-a desfășurat ediția a treia, pe o perioadă de trei zile: ziua de 2 iulie a fost dedicată slujbei de pomenire a binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și a unor activități filantropice; în ziua a doua s-au prezentat lucrări de consistentă ținută științifică, iar ziua a treia a fost dedicată expoziției de cărți poștale românești vechi, cu ctitoriile voievodului și o expoziție tematică „Ștefan cel Mare în medalistica românească.” Expozițiile prezintă lucrări ale unor cunoscuți colecționari moldoveni. Ștefan cel mare a domnit în perioada 14 aprilie 1457-2 iulie 1504.
Profesorul Florea Costache, fost membru al acestui cenaclu, a fost, în opinia mea, cel mai hotărât fan al lui Ștefan cel Mare. Din creația sa am ales un sonet intitulat Ștefan Sfântul: „De prin icoane și din calendare/ Mai stă cu noi de vorbă Ștefan Sfântul./ Porunca lui cutremură pământul:/ «Să nu-i îngroape neamul în uitare!»// Ne primenim de fiecare dată/ Prin moaștele din cripta de la Putna/ Și doinele ne cântă din Columna/ Pe trunchi de brazi din Ceruri înălțată.// Istoria împinge amintirea/ Până la Don… și fruntea Lui senină/ Ca să rodească veșnic moștenirea.// Prin veacuri fulgeră ca o lumină/ Tăișul spadei. „Crește-ți nemurirea,/ Măria Ta, în țara ta creștină! Florea Costache a creat acest sonet în 2 februarie 2004. Sonetul constituie crezul etic al profesorului, care vibrează în fața marilor simboluri ale istoriei neamului românesc. Profesorul îl păstra pe Ștefan în adâncul esenței sale patriotice. Florea Costache a editat un volum omagial de sonete dedicat acestuia cu prilejul comemorării a 500 ani de la intrarea voievodului în veșnicie (2004).
Ne vom întâlni, iar cu Ștefan cel Mare săptămâna următoare, miercuri 10 iulie, ora 10:00, la Biblioteca Municipală „Corneliu Coposu”, unde va conferenția cenaclistul doctorand, dl Cristi Rusin.”
A continuat lectorul de serviciu dl Mihai Doina cu un eseu Constantin Tănase – Viața și activitatea sa.
Dl lector declară în preambulul eseului: „Ieri, 5 iulie, s-au împlinit 144 ani de la nașterea marelui comediant Constantin Tănase. El s-a născut, după cum am învățat din manualul de limba română, la 5 iulie 1880; corect! Acum urmează un fals: „locul nașterii –Vaslui”. Familia sa susține că locul nașterii actorului este satul Corni, comuna Albești, jud. Vaslui. Cum s-a întâmplat la unii mari scriitori, sau personalități importante, biografii au arătat o înclinare către fabulos și controversă. Există documente îndoielnice, care dau prilej de discuții prozaice (fără valoare). Chiar biografia lui M. Eminescu e violată de asemenea falsuri, demascate de George Călinescu. Eu pun o întrebare: când și cine va face lumină și în problema locului de naștere al marelui comediant? Până atunci, pun bază pe susținerile familiei. (Constantin Tănase a fost cumnat cu bunicul meu matern.) Eu aveam doar 1,5 ani când a murit marele actor, dar părinții povesteau în familie, că atunci când avea spectacol la Vaslui, acesta trimetea trăsura personală la Huși să îi aducă și să îi ducă pe bunici și alte rude la spectacole; acolo aveau locuri de favoare”.
Cel care a pus bazele trupei de teatru „Cărăbuș” în 1919 și tradiția se menține și în prezent la Teatrul de revistă Constantin Tănase, în 1945, 29 august la București a fost găsit mort și este înmormântat la Cimitirul Bellu.. Există și voci care susțin că ilustrul comediant ar fi fost ucis de invadatorii sovietici în urma satirei, în mai multe reprezentații, la adresa soldaților ruși care aveau obiceiul să „rechiziționeze” bunuri personale. Pentru documentare și cronologie, dl Mihai Doina, lectorul de astăzi este de felicitat.
„Mă încântă că dl Doina, asemenea unui școlar sârguincios, s-a documentat și ne-a prezentat momente interesante din viața lui Constantin Tănase. Datorită formației sale este meticulos și în prezentarea temelor susținute de dumnealui. Orice informație este bine venită și mă întristează gândul că tinerii noștri nu asistă la un izvor viu cum este dl Doina. Închei spunând: vă salut dle Doina!” (Dan Zanfirescu)
„Lectorul de serviciu de astăzi, dl Mihai Doina, ne-a lecturat un eseu în care se vorbește de câteva personalități: Constantin Tănase actor, marele voievod Ștefan cel Mare și înaintașul nostru din cenaclul prof. și scriitorul Florea Costache. Eseul cuprinde date biografice ale acestor personalități și fragmente din operele sale. Important în ceea ce am audiat astăzi și privind aportul dlui lector la activitățile Cenaclului Alexandru Sihleanu, apreciez că dumnealui este foarte atent la mai toate evenimentele istorice și naționale ale românilor, ținând cont că cei despre care vorbește sunt născuți sau decedați în luna curentă. Informațiile pe care le-am audiat consider că ne-au reactualizat sentimentele de respect și admirație de înaintașii noștri.” (Aneta Țâru Dumitreșteanu)
„Am remarcat că întotdeauna dl lector desfășoară o bogată activitate ca artist plastic. În parcul central din orașul nostru există un grup statuar la care și-a adus și el contribuția ca artistic plastic. De asemenea el coordonează Asociația Cultul Eroilor. Referitor la personalitatea marelui voievod Ștefan cel Mare amintit de autor, un liceu și o stradă din Râmnicu Sărat îi poartă numele. Remarc la lector diversitatea materialului. Acest eseu ar putea fi apreciat ca un eseu științific. Despre Constantin Tănase: a inițiat și a cultivat genul acesta al cupletelor care poate fi privit și ca un gen literar izvorât din realitățile timpului. Multe din cupletele sale sunt actuale, se mulează pe realitățile timpului. Felicitări!” (Mihail Constantinescu)
„Vreau să-l felicit pe dl Doina pentru simțul patriotic manifestat în evocarea unor personalități istorice, artistice, naționale și locale. Documentarea pentru acest tip de material este făcută subliniind cronologia evenimentelor petrecute în viața fiecărui om de seamă. Modul în care se exprimă este tributar onoarei și educației militare. Mult succes în crearea altor eseuri pe care să le prezinte la cenaclu.” (Georgeta Iuga)
„Lectorul de astăzi s-a remarcat, ca de fiecare dată, prin meticulozitate și prin seriozitatea dumnealui. Cu fiecare ocazie în care prezintă, în cadrul cenaclului, ne sunt expuse diverse materiale, bine documentate, din cadrul cărora nu lipsesc evocări ale unor personalități marcante din istoria noastră. Textul lecturat astăzi, dedicat lui Constantin Tănase, a fost unul concis, detaliat și la obiect. Îl felicit pentru efortul dumnealui de a se documenta din diferite surse și îl aștept și cu alte materiale.” (Cristi Rusin)
Sâmbătă, 13 iulie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi dl Dan Zanfirescu. Vă așteptăm, cu drag!
