Brigada diverse – Mi(n)a, I(r)i, Ver(a), Ni(n)a (n)e ju(r)au c(ă) „P(a), (m)ări (l)a (M)amaia”
7 iulie 2024
Scurte, scurte, zilele, dar n-ar da mecanismele orologiilor peste cap? Sau când le-a dat, cutremurul, de, câte ore avea năprasnicul timp?
Testați ca lumea înainte de a fi puși la grămadă, la cap, de sănătate. Păi ce să caute un cretin, chiar și-n facultate, mai ales acolo? Să dea foc profului și tot el să fie ăla nerușinat, furios, gata să sară încătușat la beregatele jurnaliștilor. Persoanele ca acesta sunt bune de spânzurat fără regrete.
Majoritatea comercianților au un profit cam de 15%. Comparând cu amenda în același cuantum pentru neemiterea e-facturii, mă întreb dacă o astfel de constrângere nu este contrară principiului oricărei afaceri și dacă nu-și va pune măcar unul întrebarea capitală și nu o va pasa mai departe, justiției, cu sorți de izbândă. Vă spune ceva cuvântul comunism?
Istvan, arbitraj? Dar care vi s-a părut mai breaz și cât credeți că va mai ține așa sistemul și cu asistență filmată, și cu d-ei de dau 17 cartonașe galbene pe meci și nu taie elanul ambițiilor violente cu două-trei roșii? Mâine-poimâine ioc omuleți să alerge cât uneori să încurce jocul. Oricum, ediția de euro a fost hazliu-enervantă. Pornind de la siglă, care mie, mai prost la vedere, mai ascuțit la auz, greu mi-a venit să cred că nu este chipul unui faraon, ci o cupă și că muzica de reclamă a principalului sponsor nu este de pe lumea ailaltă, arabă. Și ce să caute acel Visit Quatar și puradei negricioși dând cu picioarele în mingi? Hazlii au fost arbitri, împiedicați pe teren, întotdeauna pe direcția balonului. Hazlii și jucătorii, puști de maidan care abia știu miuța. Hazlii și românii, veniți cu sintagme de înmuierea fraierilor, care să compenseze știința lor și a antrenorilor. Și tupeiști, flăcăii.
Bun, soldați mai schimbi în războaie, da’ ce-or fi căutat de-alde sutană neagră să cadă prizonieri și să constituie personal de transfer și de o parte, și de cealaltă. Adică afurisit și Zelenski, nu numai Putin.
De la oști cu pușca-n mână la fotbaliști este doar un pas mic. Arțăgoși și unii, și alții, criminali și unii, și alții. Albi… cândva, acum doar negri. A adus cineva dovezi cu echipele de acum 30 de ani și de azi ale Canadei. Păi are și Olimpia Râmnicu Sărat deja doi.
Bă, când vreți să aflați părerea corectă despre ce cred românii în privința căsătoriilor între cei de același gen, întrebații pe toți, lăsați sondajele de opinie. Care, apropo, nu pot fi credibile când există o pierdere de procentaj de 20% între „let them f…, i don’t care, is all right” și „ok, i not lose anythingh, if they have the same rights like we”. Chestiunile sunt prea strâns legate, nu de prea mare importanță azi și totodată insesizabile ca nuanță cât să pună mintea la contribuție. Adică unde s-ar găsi acea indulgență la o cincime din intervievați când ei sigur au spus nu căsătoriei și totuși da drepturilor egale? Ațici albe prin coasere.
Măcar știm că rușinoși nu-s 27.000 de pride-oși și că lipsa de sfială a mai ajuns o dată în capitală.
Cum bulangerie-ojii, așa și liricii poeți ai generațiilor din ce în ce mai tinere și din ce în ce mai idioate. Tatică, aia cu f-ul este pentru golani și micile vulgarități de budoar. Poezia rămâne cea suavă, tandră, melancolică, nu porcoasă.
