Spații culturale nr. 94 (12)
Nicolai TĂICUȚU
RAFTUL CU CĂRȚI
Doina Cernica, Cititoarea, călătoarea, povestitoarea, Opera OMNIA, Povești de călătorie, Editura TIPO MOLDOVA, Iași, 2024, 500 p. Valeria Manta Tăicuțu aprecia: Cartea Doinei Cernica poate fi considerată, deopotrivă, și jurnal, și memorii de călătorie, și demers artistic, fiindcă, prin stil și scriere, se confundă cu un roman de aventuri cu fir narativ, descrieri ample și locuri transformate în personaje, iar prin bogăția referințelor și a informațiilor din toate domeniile (știință, artă, arhitectură, istorie, geografie ș.a.) surclasează ghidurile consacrate. Alte secvențe critice însoțitoare dau: Alex, Ștefănescu, Gina Puică, Carmen Mihalache, Constantin Blănaru, Ion Andreiță, M. Elena Simionovici, Constantin Călin, Ion Paranici, Lucia Olaru Nenati, Maria Toacă, Liviu Papuc, Mioara Gafencu, Ion Nedelea, Marius Manta, Mihaela Grădinariu, Florentin Popescu, Angela Marin, Elena-Brândușa Steiciuc, PS Timotei Prahoveanul, Grigore Ilisei, Cornel Simion Galben, Victor Iosif, Radu Dumitru Popa, Emanuela Ilie, Alexandru Ovidiu Vintilă.
Nicolae Mihai, Întunericul de nicăieri, Editura Ateneul scriitorilor, Bacău, 2023, 92 p. Valeria Manta Tăicuțu menționează: sensibilă și contemplativă, poezia lui Nicolae Mihai seamănă perfect cu autorul ei: nu se zbate să iasă în frunte, nu-și agresează cititorul, nu încearcă să-i schimbe punctele de reper în momentul lecturii. Este limpede că ochiul și inima au intervenit și au influențat actul de creație… Referințe critice (selectiv, fragmentar), însoțitoare volumului de față, dau: Ion Tudor Iovian, Constantin Dram, Victor Cubleșan, Ovidiu Genaru, Vlad Sorianu, Eugen Budău, Marius Chelaru, Marius Manta, Petre Isachi, Alex. Ștefănescu, Petruș Andrei, Ion Fercu, Mihaela Ursa, Mioara Bahna, A.G. Secară, Emilian Marcu.
Ștefan Dincescu, Ascida. Jurnal din noapte, Editura Amphion, Bacău, 2023, 150 p. În prefața la acest volum, Ființa este Moartea sau Jurnalul ca elegie psalmică-filosofico-testamentară a trăitului/ muritului Petre Isachi menționează: În vol. Ascida. Jurnal din noapte, poetul caută Sensul morții și continuă, sub umbrela prezentului etern, problematica transfigurată în cele 21 de volume anterioare – libertatea, suferința, iubirea, liberul arbitru, dictatura, absurdul, poezia poeziei, credința etc. în care rămân esențiale mitul sisific al căutării, mitul cunoașterii de sine și al salvării sufletului din haosmosul și din stereotipia existențială…
Cornel Simion Galben, Lecturi aleatorii ******, Editura Studion, Bacău, 2023, 164 p. „Lupa” neobositului critic se află deasupra paginilor scrise de colegii de filială: Mihaela Băbușanu, Ioan Bărbunțoiu, Ion Fercu, Valeria Manta Tăicuțu, Mihai Merticaru, Nicolae Mihai, Marin Moscu, Mara Paraschiv, Petrache Plopeanu, Marieta Rădoi, Dorina Stoica, Cristina Ștefan, dar și a altor scriitori: Nicolae Labiș, Corneliu Antoniu, Florin Dochia, Ioan Enache, Ioan Gându, Mihaela Gudană, Roxana Medvețki, Marcel Miron, Ioan Ouatu, Miron Țic, Mihai Vintilă, Octavian Voicu.
Costel Stancu, Sanatoriu de boli necunoscute, Editura Castrum de Thymes, Giroc, 2023, 265 p. Prefața la acest volum este scrisă de Christian Bistriceanu, iar postfața de Daniel Luca. Acesta din urmă spune: În centrul universului poetic al lui Costel Stancu se află omul, cu trăirile și faptele, cu visurile și gândurile sale, aducând alinare în sufletul cititorilor. Poezia lui Costel Stancu este contondentă, aspră, prin scris adevărul manifestându-se în deplinătatea sa (…), și anume că viața este o luptă continuă, fără învinși ori învingători, ci o luptă spre autocunoaștere…
Florin Daniel Dincă, Prima răsucire a cheii. Alternative critice, Editura Amphion, Bacău, 2023, 143 p. Cele cinci capitole ale acestei cărți sunt: Dorin Tudoran, De bunăvoie, autobiografia mea (1986, 2020). Lungul drum al întoarcerii acasă, II. De la Mic tratat de glorie (1973) la De bunăvoie, autobiografia mea (1986, 2020). Simbolistica bidiviului în poezia lui Dorin Tudoran, III. De la Mic tratat de glorie (1973) la De bunăvoie, autobiografia mea (1986, 2020). Simbolistica păsării în poezia lui Dorin Tudoran, IV. De la Mic tratat de glorie (1973) la De bunăvoie, autobiografia mea (1986, 2020). Simbolistica ambarcațiunii în poezia lui Dorin Tudoran, V. Șerban Chelariu și poezia de la „Intersecția gândului cu a inimii”.
Marieta Rădoi, Pacientul Zero, Editura Corgal Press, Bacău, 2022, 89 p. Radu Cârneci remarca: Marieta Rădoi face parte din acea restrânsă categorie de poeți a căror creație este lipsită de metafora spectaculoasă (gălăgioasă!), beneficiind însă de taina cuvintelor, dând acestora acea imprevizibilitate, venind parcă dinspre Mallarmé sau, și mai aproape de noi, de la Ion Barbu, acest farmec al imprecisului care asigură autoarei o indiscutabilă originalitate și esențializare a acestei poetici.
Teo Cabel, Copacul cu șarpe, Din amintirile lui Sancho Panza, Antologie lirică, Editura Neuma, Apahida, 2023, 161 p. Daniel Cristea-Enache apreciază: Autorul are, în mod vădit, mobilitate intelectuală și discursivă. Destule versuri surprind (plăcut), prin insolitarea neostentativă a imagisticii și în general a perspectivei. Dar orice traiectorie și semnificație ar lua unul sau altul dintre poemele antologiei, un lucru e cert: Teo Cabel este un poet veritabil.
Dorina Stoica, Ferestre în ziduri, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2023, 87 p. Iată o scurtă referință din partea lui Gruia Novac: Ca să nu mă împiedic de rigoarea solemnă a vreunui encomion inutil prin el însuși, am să afirm, profesional și prietenos, că Dorina Stoica e POETĂ, apreciere mai mare neexistând, dacă acceptăm valoarea simbolică a acestui titlu. Îmi susține afirmația (și) volumul Ferestre în ziduri, cu toate versurile care mi-au inundat sufletul și cugetul, versuri în oglinda cărora se urmărește pe sine Poeta însăși: „Astăzi sunt ce sunt, semăn cu mine,/ mâine voi semăna cu altcineva”.
Petruș Andrei, Seniorul Grigore Codrescu (Micromonografie), Editura Rovimed publishers, Bacău, 2022, 149 p. Cartea are următorul cuprins: „Studenție, ce frumoși sunt anii tăi”, Grigore Codrescu – Magistrul, Grigore Codrescu – Prozatorul, Grigore Codrescu – Istoricul literar senioral și criticul literar incomod, Criticul incomod Grigore Codrescu în viziunea confraților, Grigore Codrescu – Schiță biografică făcută de el însuși, Bibliografie de autor, Gratitudinea autografelor, Album.
Stan Brebenel, Poveștile lui Melu, Editura UZP, București, 2024, 130 p. Autorul, într-un cuvânt înainte, spune: Au existat în satele românești, mai ales în cele de deal și de munte, oameni cu mult har. Fără prea multă știință de carte, dar cu o inteligență ieșită din comun. (…) Unul dintre ei este Melu Iamandei, un locuitor al comunei Lopătari din județul Buzău. Savuroasele lui povești, spuse cu un talent înnăscut, au încântat pe mulți semeni, deopotrivă maturi și tineri din mai multe generații. (…) Prin așternerea lor pe hârtie, sper să vă încânte și pe dumneavoastră, cititori.
Petruș Andrei, Amintiri de la intersecția veacurilor. Prof. Mariana Velisar Codrescu (Strănepoata Ralucăi Eminescu din Ipotești), Editura Rovimed publishers, Bacău, 2023, 143 p. Pe coperta a patra a cărții de față sunt redate câteva aprecieri ale lui Calistrat Costin: Amintiri din copilăria dintâi, din anii de școală, de facultate, memorii dintr-o admirabilă, rodnică, valoroasă carieră de dăscăliță de grai românesc, amintiri de ieri, de mai alaltăieri, de azi, evocări din vremuri de demult, de la strămoșii bardului național până la zilele dincoace (…) – profesoara Mariana Velisar-Codrescu este deopotrivă martoră a vieții sale și a lumii prin care i-a fost dat să treacă.
