Fărădelegea lui Călin – Cumul civil
În fapt, ce-o fi publicitatea asta?
O extragere din lumea tainică, a necunoscutului și aducerea informației la lumină, să știe și cine n-are de ce să știe. De fapt cui folosește? Nimănui. Fiecare dintre cei interesați, cel ce ar transfera dreptul de proprietate și cel care ar urma să profite de pe urma lui, sunt deja la curent cu operațiunea prin care un bun ajunge pe alte mâini. Ale cui e tată? Ale legii care impune în locul de naștere, stingere, modificare, la data respectivă, să se facă public acel drept: la bunuri mobile. La cele imobile legea statului este suverană pe publicitate. (Art. 2526)
Am ajuns la o secțiune mai lungă – precedenta se confundă cu un articol unic -, a șaptea, despre ipotecile mobiliare. Pentru ele validitatea, publicitatea și efectele se supun legii locului încheierii acestui tip de contract. (Art. 2627)
Nimic bătut în cuie. Abia părăsitul este de aruncat la coșul ignoranței, în locul lui aplicându-se legile unde se află debitorul, adică unde-i este domiciliul obișnuit, dacă bunul este corporal și este bun de uz în mai multe state, dacă bunul este incorporal, dacă titlul de valoare nu este la creditor (acțiunilor, părților sociale, obligațiunilor li se alocă totuși legea statului emitentului, dar și aici taman invers când sunt tranzacționate pe piețe organizate, legea-i unde e piața). (Art. 2628)
La resursele naturale, cele cu validitatea etc. legile sunt ale locului exploatării. (Art. 2629)
Conservarea rangului ipotecii. Aproape uitasem chestiunea „epoleților”. Deci: rangul și prioritatea în alt stat, publicitatea. Dacă: fusese făcută înainte de expirarea rangului; în maxim două luni de când a intrat în el sau 15 zile de când a aflat creditorul. Aceleași două stipulări, pe rând când înregistrarea se face acolo unde debitorul se află, respectiv locul unde își stabilește reședința, sediul social sau a aflat creditorul „… acest fapt.”. Dar…. Ipoteca nu va putea fi opusă terțului dacă acesta a obținut cu titlu oneros dreptul asupra bunului fără să știe că fusese ipotecat. (Art. 2630)
Lipsită de publicitate pe-afară, ipoteca are rang inferior. Cea asupra unei creanțe în bani plătibilă în ținutul dacic; cea asupra unui bun corporal a cărui publicitate s-a făcut când era în România. Ce stă cu coloana dreaptă în Codul Civil? Nimic. Inferioritatea dată pe prioritate dacă ipoteca mobiliară este încheiată înaintea celor două tipuri dinainte. (Art. 2631)
Dispoziții secționale aplicabile cu ținere de seamă la natura bunurilor mobile, operațiunilor asimilate ipotecii asupra lor, iar legea se ghidează și se alege după data încheierii. (Art. 2632)
Ce rămâne de pe urma altuia. Defunctul, reședința, legea acesteia. (Art. 2633)
Legea cetățeniei dusului. Consimțământ pentru o lege aplicabilă – validitate și existență -, supus legii alese pentru moștenire. O nouă dilemă la Al. 3, forma declarației – și modificarea, revocarea de către testator a desemnării legii – de alegere asimilabilă dispozițiilor „… cauzei de moarte.”. Ce-o fi, ce-o fi? Păi cică tocmai testamentul, zic unii pe internet. (Art. 2634)
Forma…. Dacă respectă uzanțele de la data întocmirii, modificării sau revocării testamentului. La decesul testatorului: după legea-i națională; a reședinței; a locului întocmirii….; a situație imobilului din testament; a instanței, a organului ce va îndeplini procesul de transmitere a bunului. (Art. 2635)
Așa nume, însă o altă prioritate. Abia la Al. 2 succesiunea vacantă „produce efectele juridice” propuse în titlu. Ce e în România și este conform legii moștenirii, trece în patrimoniul de stat. Ce va să ceară legea moștenirii: momentul și locul de deschidere, „persoanele cu vocație de a moșteni”, calități ca să poți moșteni, exercitare a posesiei bunurilor de la defunct, condiții, efecte ale opțiunii succesorale, întinderea obligației moștenitorilor de a „… suporta pasivul”, incapacități, condiții de fond, modificări și revocări pentru anumite dispoziții testamentare, partajul succesoral. (Art. 2636)
