Cotețul cu metafore – Nașpa și nasol
nașpa și nasol
de prea mult timp, la noi în țară,
s-o spunem fără vreun ocol,
viața e una șubredă, precară,
ceea ce-nseamnă nașpa și nasol…
de când faci ochi și până îi închizi,
și lași în urmă-ți locul gol,
se vor găsi vreo câțiva indivizi
să spună c-ai fost nașpa și nasol…
cât ești în viață, vrei să o trăiești
în stilul propriu, fără protocol,
însă, la noi, pe plaiuri românești
vei fi același nașpa și nasol…
când crezi ai motiv de bucurie
despre nivelul de colesterol
vine un doctor care-ți spune ție,
că, totuși, este nașpa și nasol…
te duci la piață după două roșii
și te întorci cu portofelul gol
le dai, apoi, dreptate la toți moșii
care se plâng că-i nașpa și nasol…
te uiți la presa asta de scandal
cum promovează orișice viol
doar pentru rating, supremul ideal
spunând că nu e nașpa, nici nasol…
când vezi cum lumea se grăbește
dar tu vrei să iei viața mai domol
apare unul din neant și se răstește:
,,-Bă, nu vezi că ești nașpa și nasol?”
ai vrea să uiți, atunci, de toate cele
și pentru asta folosești alcool,
dar, chiar de bei licori cu multe stele
tot realizezi că-i nașpa și nasol…
și-atunci, cu-o mină deprimată,
convins că n-ai în viață niciun rol,
te-ntrebi dacă și pe lumea-ailaltă
e tot așa de nașpa și nasol!
