Cotețul cu metafore – Dinamo
Icoana echipei ce-a murit
Încet pe cer se suie
Juca pe când nu s-a zărit,
Azi, ar juca dar… nu e!
Căci așa vrut-a Dumnezeu
S-ajungă așa de rău
Să joace ei la matineu
Cu Gloria… Buzău
Sărit-au toți să-i ia în râs,
Armate de reporteri,
Iar printre hohote de plâns,
Puțini rămân suporteri…
Căci ei au fost cu-adevărat
Cei ce-au crezut, în ei
I-au susținut și bani le-au dat
Iar ei sunt de… doi lei
Și-au luat bastoane pe spinare
Doar să le fie-alături
Dar au primit retrogradare
Și șuturi pe de lături
Acuma pare-o tragedie,
Că au retrogradat
Dar poate or să reînvie
Cum s-a mai întâmplat
Deci, nu degeaba se numea
Ștefan cel Mare… „Groapă”
Când erau mândri să stea-n ea
Dar azi, groapa și-o sapă…
Unii așteptau de la U Cluj
Să facă blat aseară
Să piardă, ca să facă sluj
Dinamo, a câta oară?

