Spații culturale nr. 2 (14)
Reviste literare
APOSTROF, Anul XIX, nr. 12 (223), 2008. Marta Petreu
şi Ovidiu Pecican propun o interesantă lecţie de gândire
prin chestionarul „anchetei” Apostrof – „Franz Kafka”.
Răspund: Liviu Antonesei, Paul Aretzu, Leo Butnaru,
Dumitru Cerna, Michael Finkenthal, Carmen Firan
(printr-un poem), Iolanda Malamen, Elisabeta Pop şi
Mihaela Ursu. La rubrica „dosar”, Moshe Idel îl prezintă
pe Johannes Reuchlin – „ Cabala, filozofia pitagoreică şi
interpretările moderne (II)”, iar Nicolae Balotă este
prezent cu un fragment („La închisoarea militară”) din
Abisul luminat. Cartea întâi. În spaţiile rezervate rubricii
„Cu ochiul liber” semnează: Gelu Ionescu (Horia Ursu,
Asediul Vienei), Iulian Boldea (Mihail Gălăţanu, Poeme
amniotice), Ovidiu Pecican (Virgil Stanciu, Dicţionar de
anglişti şi americanişti români), Constantina Raveca
Buleu (Modernism şi antimodernism: Noi perspective
inter-disciplinare, coordonator-Sorin Antohi) Ştefan
Bolea (Søren Kierkegaard, Opere II), iar cronicile literare
aparţin Irinei Petraş (Alexandru Ecovoiu, Cei trei copii-
Mozart) şi lui Ştefan Borbély (Paul Cornea, Originile
romantismului românesc). Poemul este prezent prin
două creaţii ale Gabrielei Toma.
AXIOMA, Anul IX nr.11 (104) / 2008. În deschidere
Ieronim Tătaru ne propune o „Călătorie în Kutyland”
(Tablete din ţara lui Kuty, Tudor Arghezi), iar Constantin
Trandafir câteva secvenţe critice asupra operei lui Marin
Preda. Gherasim Rusu Togan îşi continuă studiul de
mitologie română („Jocul Inchipuirilor în
imaginarul magic: diversitatea întruchipărilor,
salvate azi de metaforele poeticului”), ca Sebastian
Ştefănucă să prezinte „Pădurea – o simbolistică polară”.
De astă dată ca traducător, Ion Roşioru ne propune
poezie de Charles Cros şi Emile Verhaeren, iar împreună
cu Luiza Păvălucă, 8 poeţi portughezi, cu 8 pantumuri.
Partea literară a revistei este completată cu intervenţiile
critice ale lui Marian Chirulescu, Nicolae Dumitrescu şi
Bucur Chiriac.
AXIOMA, Anul IX nr. 12 (105) / 2008. Deschiderea o
face tot Ieronim Tătaru cu un studiu pertinent la „Istoria
critică a literaturii române” a lui Nicolae Manolescu.
Constantin Trandafir prezintă miniantologia realizată de
Dionisie Duma din primele trei volume de poezie ale lui
Nichita Stănescu – „O pată de sânge care vorbeşte”, cu
versiune în limba engleză. După „Tămăduirea prin
cuvânt” a lui Gherasim Rusu Togan, proza este prezentă
prin fragmentul de roman al Vioricăi Răduţă, iar poezia
prin creaţiile lui Marian Ruscu şi Ion Roşioru.
BUCOVINA LITERARĂ, Serie nouă Anul XIX nr. 11-
12 (213-214) / 2008. După editorialul lui Ion Beldeanu –
„Un reper de istorie literară: Societatea Scriitorilor
Bucovineni”, Theodor Codreanu consemnează un
interviu cu acad. Constantin Ciopraga. Cronicile literare
sunt semnate de Emanuela Ilie (Monica Patriche, Darul
de nuntă), Ion Roşioru (Arthur Porumboiu, Poeme
optimiste din vremea Ciumei Roşii), Rodica Mureşan
(Aida Hancer, Eva nimănui), Valeriu Cuşner (Mircea
Ioan Casimcea, Nălucirile Cavalerului), ca notele de
lector ale lui Ion Beldeanu să se refere la: Marian Barbu –
„Trăind printre cărţi”, Nichita Stănescu – „O pată de
sânge care vorbeşte. A bloodstain speaks” şi Dumitru
Augustin Doman – „Moartea noastră cea de toate zilele”.
Eseurile numărului de revistă sunt „Etic şi estetic în
gândirea lui Ştefan Lupaşcu” de Theodor Codreanu şi
„Ipostaze ale eroului revoluţionar naumian în procesul
de devenire a sinelui” de Isabel Vintilă. Proza este
semnată de Leo Butnaru şi Cristina Bîndiu. Remarcabile
poemele lui Horaţiu Stamatin.
CAFENEAUA LITERARĂ, Anul V nr. 12 / 66 / 2008.
Virgil Diaconu continuă discuţia cu Gheorghe Grigurcu,
ca invitat al Cafenelei, acum despre „Şcoala de literatură”,
iar Clara Mărgineanu îl are invitat „la o cafea mică” pe
Petru Popescu. Apoi, iau atitudine Ştefan Ion Ghilimescu
(Karl Marx, Drepturile omului şi provincialismul arţăgos)
şi Luca Piţu (Modestă contribuţie la propăşirea studiilor
de HATMANOLOGIE CENESASICĂ). În acest număr îşi
exprimă opiniile lectorii: Rodica Matiş (Horia Corcheş,
Sonată pentru frumoasa amăruie), Livia Roşca (Cartea cu
bunici), Aureliu Goci (Mircea Ghiţulescu, Istoria Literaturii
Române. Dramaturgia), Florentin Popescu (Virgil
Diaconu, Destinul poeziei moderne) şi Virgil Diaconu
(Nicolae Eremia, Roţile de osândă). Poezia este prezentă
prin creaţiile lui Ancelin Roseti, Nicolae Băciuţ şi Sherko
Bekas (ultimul beneficiind de traducerile Niculinei Oprea).
CETATEA CULTURALĂ, Seria a III-a, Anul IX, nr. 12
(84),2008. Criticul şi istoricul literar Dumitru Micu a
împlinit 80 de ani. La mulţi ani, domnule profesor! Dacă
Răzvan Voicu expune în eseul său „Timpul adevărului”,
Ion Cristofor opinează despre „Eseurile domnului Iancu
Feldstein”, iar Dana Elena Rujea, pornind de la
importanţa conexiunii strânse dintre literatură şi
lingvistică, ne prezintă un studiu despre „Stilistică,
literatură şi relevanţă metodică”. Adrian Botez ne
prezintă detaliat şi argumentat apartenenţa lui Ion
Creangă la Loja iohanică, iar Iulian Bitoleanu scrie despre
„Cronicarul literar Mihai Eminescu”. Iosif-Cristian
Paşcalău face aprecieri critice asupra studiului lui Dan
Brudaşcu Goga şi criticii săi. Cronici literare semnează:
Tudor Negoescu (Remus Valeriu Giorgioni, Kiriat
Sepher), Luciana Medve (Ion Cristofor, O cuşcă pentru
poet), Liviu Comşia (Aurel Pop, La Hanul Verbelor),
Daniel Lăcătuş (Daniela Voicu, Poemul îngerilor şi Copil
Ionuţ, Clipa de luciditate) şi Flaviu Niculescu (Doina
Burzo, Altfel de vise). Poezia este semnată de Gavril
Moldovan, Ion Mărgineanu, Victoria Milescu, Martha
Izsak, Alexandra Emilia Bucur, Cornel Vana, Ecaterina
Bazgan, iar la „Meridiane lirice” sunt prezenţi trei poeţi
greci: Dimitris P. Kraniotis, Dimitris Varos şi Constantin
P. Cavafy în traducerea lui Dan Brudaşcu.
DACIA LITERARĂ, Anul XVIII (serie nouă)nr. 81 (6 /
2008). Din „Arca lui Paul Miron”, cel care a fost una dintre
cele mai importante figuri ale diasporei româneşti, scriu:
Alexandru Zub, Florin Faifer, Ioan Holban, Emanuela Ilie,
Grigore Elisei, Ioan Răducea, Ovidiu Lazăr, Florin Cântec
şi Carmen Minculescu. Interviurile lui Călin Ciobotari
sunt cu oameni din lumea teatrului: Petru Ciubotaru,
Sergiu Tudose şi Florin Mircea. Poezia respiră prin
George Popa, Nicolae Matcaş, Bianca Marcovici, Corina
Irimiţă şi Nicolae Mihai, iar pulsul editorial este luat de
Constantin Ciopraga (Ioan Timofte, Personalităţi ieşene)
Amalia Voicu (Emanuela Ilie, Hieroglifele poeţilor),
Constantin Secu, George Bădărău, Postmodernismul
românesc), Nicolae Busuioc (Mihai Merticaru, Arca lui
Petrarca), Cristina Chiprian (Ionuţ Radu, Secvenţe ale
intrării în viaţă), (Rodian Drăgoi, Lumină de mireasă) şi
Aureliu Goci (Melania Cuc, Femeia în faţa lui
Dumnezeu).
DIAGONALE, Anul I, nr.4,nov.-dec. 2008 Diagonalele
buzoiene ale lui Radu Voinescu zic iar de bine în cultura
română. Nu are cum fi altfel atâta timp cât şi în acest
număr semnează Liviu Ioan Stoiciu – „Foaie de parcurs –
Jurnalul de la Agigea (III)”, Alex. Ştefănescu – „Penajul
păsărilor în perioada de împerechere” (eseu), Ion Lazu –
„Odiseea plăcilor memoriale (III)”, Aura Christi –
„Foamea de viu (III)”, Octavian Soviany – „O promoţie
experimentalistă (III)”. Studiul „Critica moderată faţă cu
iconoclastia avangardistă” al lui Constantin Trandafir îl
vizează pe poetul şi criticul de poezie Ion Pop. Apoi,
Marian Rădulescu rememorează o întâlnire a lui cu
Nicolae Simache şi Nichita Stănescu, iar George Tarara
prezintă „Spiritualitatea europeană şi esenţa creştină” în
Memorie şi identitate de Ioan Paul al II-lea. Florin Dochia
ni-l prezintă pe J.M.G. Le Clézio şi optica sa vizionară, iar
Bucur Chiriac ne „arată” „O scrisoare deschisă a lui
Alexandr Soljeniţîn. Emil Niculescu recuperează din
„praful bibliotecilor” „Un rob al bibliografiei la Mizil”,
iar Viorel Frîncu ne informează despre: ”170 de presă la
Întorsura Carpaţilor – Publicistica buzoiană şi
râmniceană. Interviul Diagonalelor este realizat de Radu
Voinescu cu Geo Vasile. Horia Gârbea ne „poartă” prin
„Hangzhou, oraşul-parc al mătăsii” , iar Marilena Ţepuş
prin săli de teatru din România, împreună cu Fraţii
Presniakov, Oleg şi Vladimir, şi piesele lor. Proza este
prezentă printr-un fragment din romanul Mutilare de
Dan Stanca, iar poezia prin poemele lui Traian T. Coşovei
şi ale laureatei premiului Nobel pentru literatură pe anul
1996, poloneza Wisława Szymborska în traducerea
Passionariei Stoicescu şi a lui Constantin Geambaşu.
OGLINDA LITERARĂ, Anul VII Nr.84, dec. 2008.
Abundenţa eseurilor din acest număr (17) nu ştirbeşte
valoarea. Cităm câteva: „Gheorghe Neagu într-o
dispoziţie narativă” de Ionel Necula, „Critica fără organ
a doamnei profesor doctor Monica I. Costea” de Virgil
Diaconu, „Componentele Limbajului & Politica” de Lucia
Dărămuş, „Libertatea de a nu fi liber” de Paul Spirescu,
„Creier şi Inimă în Viziune Pascaliană şi Eshatologică”
de Mircea Homescu, „Mircea Eliade şi Jurnalul
portughez” de Viviana P. Dehelean, „Până nu va fi prea
târziu” de Ionel Bota şi „Ispitele lui Horia Gârbea” de Ion
Popescu Brădiceni. Din critica literară, apărută la o
multitudine de rubrici, remarcăm: „Trăirea serafică în
poezia religioasă a lui V. Voiculescu” (Nicolae Dorel
Trifu), „Dumitru Cerna, un fiu al poemelor lutnice”
(Monica Grosu), „Tăierea melcului de cochilie”
(Geo Vasile), „Textul literar între conştiinţă şi
memorie” (Liviu Comşia), „Jurnalul unui partizan
polonez sau Misterul golfului sălbatic” (Stănică
Budeanu), „Gheorghe Mocanu: <
„Aportul lui Eminescu, gazetarul, în impunerea limbii
literare” (Mircea Truică) şi „<
(Dan Brudaşcu). La „proză” se înscriu: Anda Bejan,
Neculai Iştoc, Camelia Ciobotaru şi Mihai Ganea, iar din
cele 23 de semnături de la „poezie” am ales: Ştefania
Oproescu, Laurenţiu Selegian, Liliana Ursu, Ştefan
Ciobanu, Lucia Cherciu şi pe ale lui Lucian Perţa şi Efim
Tarlapan pentru parodii
PORTO FRANCO, Anul XVIII (152) Serie nouă,
noiembrie-decembrie 2008. Prin „Despre artist şi destinul
său” ne este readus în atenţie Ioanid Romanescu prin
sârguinţa lui Sterian Vicol, cel care îi dedică şi un poem
in memoriam. Dimensiuni ale operei Hortensiei Papadat
Bengescu sunt relevate de Vasile Spiridon (comentariu),
Vlad Zbârciog (istorie literară) şi Ana Dobre (eseu). De
remarcat interviul lui Ionel Necula cu D.C. Zeletin
„despre matricea spirituală a Moldovei de Jos”. Au
cronici literare Anastasia Dumitru (Liviu Grăsoiu,
Voiculesciana) şi I.Necula (Mihai Ganea, Fântâna lui
Pintea), iar Tudor Palladi face profilul poetului Dumitru
Băluţă. Proza este prezentă prin creaţiile lui Gheorghe
Mocanu, Săndel Dumitru şi Mihai Ganea, iar poezia este
amplu reprezentată prin Valentin Talpalaru, Aida
Hancer, Nelu Oancea, Cosmin Dragomir, Muşata Matei,
Ana Mâşlea, Valentin Mahmut şi mulţi alţii. Rotind
revista cu 180°, de la N la S, descoperim Almanahul
revistei PORTO FRANCO, Anul I, nr.1, Galaţi, 2009.
VIAŢA ROMÂNEASCĂ, nr.11 / 2008. Evidenţiem
atitudinile pro şi contra ale lui Bogdan Creţu, Daniel
Cristea-Enache, ale Nicoletei Sălcudeanu şi Simonei
Vasilache vis à vis de „Iluziile literaturii române” de
Eugen Negrici, „Fragmente din năstruşnica istorie a lumii
de Gabriel Chifu trăită şi tot de el povestită (proze sau
poeme)”şi „ Eugen Negrici în dialog cu Daniel Cristea-
Enache“. Antologia lirică a VR este realizată de: Carmen
Firan, Ioana Geacăr şi Luminiţa Zaharia, iar cronicile
literare aparţin Graţielei Benga şi lui Marcel Lucaciu.
VIAŢA ROMÂNEASCĂ, nr.12 / 2008 La ancheta VR
„Basarabia, înspre europenitate?” au răspuns Liviu
Antonesei, Gheorghe Grigurcu şi Simona Dăncilă.
Dumitru Radu Popa ni-l prezintă pe Le Clézio,
câştigătorul premiului Nobel pentru literatură pe anul
2008, iar pe Gabriel Stănescu îl găsim în dialog cu Sanda
Golopenţia despre Mircea Eliade. Dureroase, iarăşi, sunt
„notele dinlăuntru” ale lui G. Pienescu. Prin „Nichita
Stănescu sau poezia ca libertate” Damian Necula ne
reaminteşte şi faptul că pe 13 decembrie 2008 s-au
împlinit 25 ani de la trecerea lui Nichita în nefiinţă.
Comentariile critice sunt făcute de Simona-Grazia Dima,
despre antologia de autor „Roua plural” ediţia a doua, a
Constanţei Buzea şi de Ion Pop despre Virgil Leon şi ale
sale două cărţi: „Unu” şi „2”. Cronicile literare sunt
semnate de Paul Aretzu, Nicoleta Sălcudeanu,
Constantin Pricop şi Viorica Răduţă. Poezia acestui
număr este salvată de traducerile lui Leo Butnaru din
lirica Annei Ahmatova.
Cititorul de reviste
