Spații culturale nr. 3 (14)
REVISTE LITERARE
AXIOMA, Anul X nr.2 (107), feb. 2009, Ploieşti. După
editorialul lui Ieronim Tătaru – „Divinul – 445 de ani de la
moartea lui Michelangelo Buonarroti” secţiunea literatură a
revistei este amplu reprezentată. Eseurile şi studiile critice
sunt susţinute de Ioan Bălu, Octavia Floricică, Violeta Mihai,
Florea Marius-Virgil, Mihai Apostol, Gherasim Rusu Togan,
Viorica Răduţă, Andi Bălu, Diana Rînciog, Ştefan Ene şi
Florin Dochia. „Însemnări de lectură” face Ieronim Tătaru
la „Istoria critică a literaturii române” a lui Nicolae
Manolescu, iar Nicolae Breb Popescu ni-l readuce, în
„Amintiri neretuşate” pe poetul Alexandru Tudor Miu,
căruia îi dedică poemul In memoriam. Marian Ruscu susţine
poezia, iar Constantin Trandafir prezintă „1989 – Jurnal în
preajma Revoluţiei – întru cinstirea lui George Orwell”.
Cronica literară a lui C. Trandafir se referă la Meridianele lui
Ieronim Tătaru. „Lecturile literare” aparţin lui Marian
Chirulescu (Sorina Munteanu, 33 de poeţi greci
contemporani) şi Nicolae Dumitrescu (Gore Maior, Un lup
scârbit). Remarcăm apoi studiul de filosofie antropologică
al lui Sebastian Ştefănucă. şi „Matematica şi problema
libertăţii spiritului” (XXXIV) de Mihai Brescan.
BUCOVINA LITERARĂ, Serie nouă Anul XX nr. 1 (215)
ian. 2009, Suceava. Acest număr al revistei este deschis de
Alex. Ovidiu Vintilă cu editorialul „Bucovina literară”, marele
mister al existenţei. Acelaşi autor realizează un interviu cu
prozatorul Petru Cimpoeşu. George Bodea prezintă
„Suceava în poezii”, Magda Ursache ia „atitudini” (Scriitor
în primărie), iar Mircea Coloşenco vine cu noi dezvăluiri:
Nicolae Labiş „Albatrosul ucis”. Doina Cernica realizează un
profil lui Leo Butnaru (La aniversare), iar Constantin
Cubleşan, un comentariu critic: „Marcel Mureşeanu – 70”.
Radu Cârneci – traducător – este prezent cu un fragment din
Călătoria lui Ch. Baudelaire. Proza este semnată de Gabriela
Mocănaşu, iar poezia de Mihaela Herghiligiu, Vasile
Balaşca, George Alexandru Serediuc şi Ioan Moldovan.
Eminesciana este realizată de Dimitrie Vatamaniuc şi N.
Georgescu. Comentariile critice aparţin lui Ioan Holban
(Tiberiu Brăilean, Cu undiţa după fluturi), Ion Popescu-
Sireteanu (Gheorghe Patza, Robe cu molii), Ion Beldeanu
(Octavian Doclin, Pârgă; Stelian Cincă, Bogdan Amaru şi
Nicolae Cojocaru, Călător sub soarele Orientului), Ionel
Savitescu (Lucian Blaga, Între amintire şi actualitate) şi
Constantin Cubleşan (George Uscătescu, Luceafărul la
centenar).
CAFENEAUA LITERARĂ, Anul VI nr. 2 / 68, februarie,
2009, Piteşti. Cele patru picturi prezentate în paginile de mijloc
ale revistei aparţin pictorului Gheorghe Pantelie. În memoria
acestuia scriu Virgil Diaconu şi pictorul Ion Pantilie, iar în
memoria marelui dispărut, Grigore Vieru, scriu Denisa
Popescu şi Liviu Popescu. „Poezia mea vine din mare
singurătate şi suferinţă” spunea Grigore Vieru în înterviul
acordat lui Nicolae Băciuţ la Chişinău, în octombrie 2000.
Un amplu interviu realizează şi Dora Pavel cu Gheorghe
Grigurcu. Niculina Oprea îi transpune în româneşte câteva
poeme şi-l prezintă pe scriitorul venezuelean Enrique Moya.
Poezie semnează: Cristina Onofre, Ion Scorobete şi Ioan
Pintea. Florentin Popescu, din dor de Vasile Blendea, îi face
acestuia portretul în peniţă, iar Aurel Sibiceanu, aparent cu
alte mijloace, i-l face Cristinei Onofre. Comentariile critice
sunt semnate de Ionel Bota (I. Valerian, Cara-su) şi Radu
Cange (Aurel Udeanu, Femeia din creierul fiecăruia).
CETATEA CULTURALĂ, Seria a III-a, Anul X, nr. 2 (86),
feb. 2009, Cluj-Napoca. După interviul realizat de Nicolae
Băciuţ, la 20 octombrie 2000, cu poetul Grigore Vieru,
dispărut în 18 ian. 2009, sunt prezente interviul lui Gabriel
Argeşeanu cu Horia Gârbea şi al lui Adalbert Gyuris cu
Gheorghe Cionoiu. Eseurile sunt semnate de Cornel
Ungureanu, Gh. Şeitan, Dan Brudaşcu şi Adrian Botez, iar
poezia de Teofil Răchiţeanu, Dan Brudaşcu, Camelia Filip,
Marin Moscu, Doina Cetea, Ion Maria. Cronicile literare,
comentariile critice sau notele de lectură sunt semnate de
Constantin Cubleşan (Paul Iruc, Eminescu şi devenirea
poeziei europene moderne), Diana Tocaciu (Ion Agârbiceanu.
Figuri reprezentative din viaţa satului), Victoria Milescu
(România din suflet – antologie), Daniel Lăcătuş (Ionuţ
Popa, Valuri), Luciana Medve (Dinu Virgil, Exerciţii de
suflet), Eugen Evu (Aura Radu Chelariu, Metafora
metaforei şi Maria Niţu, Seducţii literare). Elena Daniela
Rujoiu şi Eugen Evu traduc din poezia Mariei Gabriella
Melloni, Ion Cristofor din cea a cinci poeţi tunisieni, iar Dan
Brudaşcu din creaţia a şapte poete din Israel.
CITADELA, anul II, nr. 6-7 (9-10), oct.- dec., 2008, Satu
Mare. Revista este bine reprezentată prin eseuri semnate de:
Cristian Vieru (Gabriela Melinescu – Izbăvirea prin eros),
Graţian Jucan (Mihai Eminescu şi Veronica Micle), Viorel
Câmpean (40 de ani de la trecerea în veşnicie a cărturarului
Vasile Scurtu), Gabriela Gîfu (Povestea unei vieţi în versuri.
Marcel Mureşeanu – 70 şi România culturală în lacrimi –
Artur Silvestri s-a întors acasă), Elena Vieru (V. Voiculescu
– „surugiu la cuvinte”), Laura Nicoleta Gabor
(Particularităţi lexicale şi stilistice în romanul „Zahei
orbul” de V. Voiculescu) Dan Brudaşcu (Maximilianus
transylvanus – o enigmă!?), Nicolae Iuga (Andrei Şaguna
despre traducerea Bibliei) şi Al. Florin Ţene („Complexul lui
Empedocle” în poezia lui Lucian Blaga). Aurel Pop este în
dialog cu poeta Niculina Oprea. Proza este prezentă prin:
George Boitor (inedit), Ştefan Jurcă şi Ioan Aniţaş. Critica
literară poartă semnăturile Angelei Nache Mamier,
Niculinei Oprea, Florinei Juncu şi ale lui Constantin Stancu,
Ştefan Haiduc, Aurel Pop, Ion Roşioru, Adrian Botez, Liviu
Comşia. La rândul ei, poezia este semnată de: Marius
Chelaru, Florina Zaharia, Igor Ursenco, Vasile Proca şi
Magdalena Dorina Suciu. Hanna Botta ne prezintă „Jurnalul
indian”. Poezia diasporei este prezentă prin Marina
Nicolaev şi Ionuţ Caragea.
DACIA LITERARĂ, Anul XX (serie nouă din 1990), nr. 82
(1/2009), Iaşi. Dacă Alexandru Zub îşi intitulează editorialul
„Unitatea românească: un proces istoric de durată”, tot de
istorie (literară) şi durată scriu Victor Durdea („Universul
literar” 1919-1945), Mircea Coloşenco (Modernitatea
capodoperei cantemirene: „Istoria ieroglifică”), Gavril Istrate
(Scrisori de la Magdalena Vulpe), George Popa (Eminescu
şi Kant), Constantin Cubleşan (Receptarea critică a lui
Eminescu), Graţian Jucan (Perpessicius – corespondenţă),
Cristian Sandache (Marin Sorescu şi fascinaţia universului
rural), Grigore Ilisei (Un dialog peste timp), Ilie Danilov
(Dostoievki şi Anna Grigorievna Snitkina) şi Constantin
Ciopraga (Lucia Olaru Nenati, Arcade septentrionale).
Poezia este susţinută de Nicolae Turtureanu, Cătălin Mihai
Ştefan, Andrei Zanca, Valeriu Valegvi şi Leonard Ciureanu,
iar proza de Ştefan Mitroi şi Gabriel Chiriac. Comentarii
critice fac: Bogdan Bădulescu (Ioana Pârvulescu (Ţara
Miticilor), Manuela Ilie (Liviu Ioan Stoiciu, Cartea
zădărniciei), Nicolae Busuioc (Vasile Romanciuc, Recitirea
proverbelor), Ioan Holban – „Proza pictorului Val
Gheorghiu” şi Valentin Ciucă – „Fereastra luminii din noi”.
Pulsul editorial este luat de: Ilie Dan, Constantin Ostap,
Nicolae Tomescu, Laura Solomon, George Bădărău,
Octavian Popa, Ionel Savitescu, Cristina Chiprian şi Liviu
Apetroaie.
DIAGONALE, Anul II, nr 1, ian.- feb., 2009, Buzău. După
editorialul Provincie, provinciali, provincialism, Radu Voinescu
ia un interviu lui Gheorghe Glodeanu. Liviu Ioan Stoiciu
semnează „Foaia de parcurs – Jurnalul de la Agigea (IV)”,
iar Bogdan Suceavă – „Programul de la Erlangen, spaţiile
Barbilian şi tema Jocului secund” (eseu). Dacă Ion Lazu îşi
„aminteşte literar” despre Cornel Regman, George Tarara
scrie despre Jean Jacques Wunenburger şi Filozofia imaginilor,
iar Alexandru Gaiţă depre „Tolstoii Rusiei şi alte
genealogii”. Nicolae Tzone prezintă câteva „Premise ale
avangardei literare şi artistice româneşti”, iar Octavian
Soviany scrie „Despre grupul oniric (I)”. „Constelaţia
poeziei” este întregită de Mihail Gălăţanu, dar şi de Ana-
Maria Dinu, la debut. Cronica literară este semnată de
C. Trandafir – „Radu Paraschivescu, Cu inima smulsă din
piept”, iar Octavian Mihalcea lansează într-o pagină şase
cărţi: Valeria Manta Tăicuţu – Romanul inorogului, Vasile
Spiridon – Înscrierea pe orbită, Gellu Dorian – Elegiile de la
Dorweiler, Liviu Grăsoiu – Voiculesciana, Ovidiu Dunăreanu
– Cu bucuria în suflet şi Theodor Codreanu – A doua schimbare
la faţă. In memoriam Grigore Vieru scriu Gheorghe Istrate şi
Petrică Popa. Gheorghe Mocanu polemizează „Într-o lume
neaşezată, cum e la noi”, iar Florin Dochia expune: „Premii
literare – fără prejudecăţi (I)”, în Franţa, nu la noi. La
„literatura străină” Laura Baboi scrie despre Anne Enright,
Reuniunea, iar Horia Gârbea, din însemnările de călătorie,
„Peisaje renane de la Köln la Koblenz”. În fine, Marilena
Ţepuş ne prezintă proiecte şi semne de întrebare pentru
„Anul Eugen Ionescu”.
OGLINDA LITERARĂ, Anul VIII Nr.86, feb. 2009,
Focşani. „Nu mai vorbim că pe mulţi i-am prefera în ipostaza
mult mai igienică, de cititori decât de autori.” Acesta este un
citat din editorialul lui G. Funica :”Cititorul de cărţi”.
Conformându-ne celor spuse mai sus, trecem şi noi la
selecţie (şi din lipsă de spaţiu). Cornel Ungureanu îşi
continuă jurnalul din lumea filmului, Ioan Dumitru Denciu
asemenea, jurnalul său neconvenţional, iar Leo Butnaru
neprezintă un jurnal mongol. Ca şi Ion Lazu cu „Jurnalul
turistului român sărac (1979, 1981)” şi Bogdan Ulmu cu
jurnal teatral. Eseurile sunt semnate de Caterina Man,
Adrian Irvin Rozei, George Stanca, Mircea Homescu,
Alexandru Burada, Florin Paraschiv şi Viviana P Dehelean.
Remarcăm „polemicile cordiale” ale lui Adrian Dinu
Rachieru (Gomism şi feminism). Din critica literară, apărută
la o multitudine de rubrici, semnalăm cronicile lui
Constantin Miu (Mariana Brăescu, Îmi amintesc şi îmi
imaginez), Ionel Necula – „Răşinarii familiei Cioran”,
Florentin Popescu (Dumitru Dănăilă, Destine la indigo),
Iulian Chivu (Melania Cuc, Miercurea de cenuşă), Ion Pachia
Tatomirescu (Ileana Roman, Figuri de stil), Aurel Pop
(Vasile Proca, Variaţiunile Goldberg), Liviu Comşia (Eduard
Huidan, Ne-am tuns, ne-am uns), C. Trandafir (Virgil
Mazilescu – opera) Cosmin Dragomir (Adrian Chivu, Exit),
Gheorghe Mocanu (George Costin, Anotimpuri cu centură
de castitate). La proză se înscriu: Marian Drumur, Lili Goia,
şi Anda Bejan, iar la poezii, Liviu Apetroaie, Alexandru
Serediuc, Daniel Corbu, Iancu Grama, Oana Cătănoiu,
Daniela Voiculescu, Sofia Ganea, Alexandra Gheorghiu, Ion
Gabriel Puşcă şi Lucian Perţa cu ale sale parodii. Despre
literatura anilor `60 – `80 din Basarabia scrie Vlad Zbârciog.
Eveniment: „Cavalerii Unirii l-au pierdut pe Grigore Vieru”.
In memoriam Grigore Vieru semnează: Eugen Evu, Mihaela
Timişoara, Ana Maria Gibu, Valeriu Burlac şi Cristina Matei.
PORTO FRANCO, Anul XVIII (155) Serie nouă ian.-feb.-
mart.2009, Galaţi. Fragmente din alocuţiuni, confesiuni, interviuri
sunt reunite sub titlul „Literatură, cultură, conştiinţă” de
Constantin Ciopraga. In memoriam C. Ciopraga scriu Ana Dobre
şi Ionel Savitescu. Se va reedita „Omagiu lui Mihail Eminescu” – la
20 de ani de la moarte – (1909), iar la „pagini eminesciene” Paula
Romanescu transpune în limba franceză Ce suflet trist, Odă, Şi
dacă…, Peste vârfuri, De vorbiţi, mă fac că n-aud. La „Antologia Porto
Franco”, o pagină aparţine versului lui Grigore Vieru. In
memoriam Grigore Vieru scriu Sterian Vicol şi Maximilian N.
Popescu-Vella. C-tin Vremuleţ scrie despre scriitorul Lică Rugină.
Este prezentată o scenă din piesa inedită Blândeţea aspră a acestuia
şi un poem dedicat de Sterian Vicol prietenului dispărut. Proza
este semnată de Săndel Dumitru, Violeta Craiu, Mircea Vasiliu,
Mihai Ganea, George Trandafirescu şi Mihaela Bulai (debut).
Poezia aparţine Luminiţei Popescu, Alinei Beatrice Cheşcă,
Cristinei Gatachiu, Amaliei Trepca, Muşatei Matei, lui Ionuţ
Daniel Creţu (debut) şi lui Alexandru Mihai. Din avangarda rusă,
Leo Butnaru traduce din lirica lui Nikolai D. Burliuk, Leonid
Cernov, Piotr Neznatov, Konstantin Olimpov, Alexandr
Arhanghelski, Nicolai Aseev, Serghei Bobrov şi a Annei
Ahmatova. Liviu Grăsoiu ia „atitudini”- „Din 2008, pe culmile
ridicolului”, dar şi comentează cartea lui Nicolae Arefu – Rogoz
înflorit. Dacă Mihai Cimpoi scrie despre „Alecu Russo:
referenţialul estetizat şi arhetipalizat”, Dorina Grăsoiu face cronica
literară la cartea lui Tudor Cristea – De la clasici la contemporani.
PRO SAECULUM, Anul VIII, nr.2(54), 1 martie 2009, Focşani.
În editorial, Mircea Dinutz face câteva introspecţii în Prejudecăţile
literare ale Ioanei Pârvulescu. D.R.Popescu scrie un eseu de suflet
despre Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc. Într-un registru
aparte, LIS ne prezintă jurnalul poemelor sale. Nicolae Havriliuc
scrie despre aniversările neamului românesc: „90 de ani de la
unirea Bucovinei cu ţara mamă”. Tot la „aniversări” Lucian Bâgiu
scrie despre criticul şi istoricul literar V. Fanache. Florentin
Popescu prezintă „Un destin poetic între Patima muntelui şi
Muntele patimii: Dumitru Pricop. La rubrica „remember” scriu:
Magda Ursache despre Corneliu Ştefanache, Ionel Bandrabur
despre Ion Diaconu, Rodica Lăzărescu despre Isac şi Tia Peltz,
Mircea Dinutz şi Nicolae Dorel Trifu despre Constantin Ghiniţă.
Eseurile aparţin Mihaelei-Eunice Tamaş, Mariei-Cornelia Miron
şi lui Petru Ursache, Constantin Coroiu, G.G. Costandache şi Lili
Goia, iar studiile – lui Gheorghe Buzatu şi Andrei Milca. Elena
Roşioru scrie despre opera lui Petru Dumitriu, Floricel Agafiţei
despre Teodor Iordănescu, iar Ionel Necula despre Aurel Cioran.
Elena şi Ion Roşioru traduc pantumuri engleze, Ion Roşioru – un
pantum maghiar, Mariana Zavati Gardner din lirica lui Sam
Smith, iar Mădălin Roşioru „Mărturia conştiinţei” de Paul
Ricoeur. Poezia este prezentă prin creaţiile Anei Ioana Cătănoiu,
Constanţei Cornilă, Zairei Samharadze, ale lui Paul Spirescu şi
Ion Gheorghe Pricop. Proza aparţine Ecaterinei Ţarălungă, Doinei
Popa, lui Cristian Vechiu, Ion Gheorghe Pricop, Remus Valeriu
Giorgioni şi Dumitru Hurubă. Aprecierile critice sunt realizate
de Ionel Necula, Mircea Dinutz, Daniel Lăcătuş, Vlad Zbârciog,
Diana Pavel-Cassese, Ionel Popa şi Ana Dobre, iar „atitudini”
iau Mircea Radu Iacoban, Viorica Răduţă şi Dan Brudaşcu.
REVISTA NOUĂ, Anul V, nr. 1 (46), 2009, Câmpina. În timp
ce C. Trandafir scrie despre Mihai Eminescu –„Comprehensiune
şi admiraţie vs apologie şi defăimare”. „Eminesciana” este
realizată de Constantin Miu (Orgolii şi amintiri) şi de Al. Florin
Ţene (Complementaritatea „oglinzilor paralele” – Eminescu –
Macedonski). Critica literară este deschisă de comentariul lui
Ştefan Ene la cartea lui Norman Manea „Anii de ucenicie ai lui
August Prostul”. Urmează notele de lectură semnate de Marina
Nicolaev (Raluca Sterian-Nathan, L`âme tatouée), Angela Nache
Mamier (Ioana Geacăr, Plonjon în ochiul zilnic şi direct al poeziei
şi Marina Nicolaev, Legătura vitală de la intim la exterioritatea
imediată), Cristian Neagu (Romulus Cojocaru, Elegia lacrimii
nepicurate), Victor Sterom (Ana Hâncu, Obsesia unui proces şi
Violeta Bercaru, Holograme) şi Mihai Antonescu (Georgeta
Groşescu, Semnul de poezie). Poezia este semnată de Victor
Sterom, Ioan Scorobete, Nuţa Crăciun, Petre Manolache şi Ştefan
Al.-Saşa – parodia Butoiul cu cep de safir după Ştefan Augustin
Doinaş. Remarcăm secvenţele din „jurnalul cu banalităţi (1974-
2008)” ale lui C. Trandafir, ca şi excelentele reproduceri după
sculpturile lui Alfred Dumitriu. Din postura de „student
european”, Codruţ Constantinescu „aspiră la stele”, iar Daniel
Crăciun ne descrie „un loc de pus la inimi” de undeva, din Serbia.
Elena Dinu ne prezintă „Imaginea plastică în filmul lui Andrei
Tarkovski: Copilăria lui Ivan şi Nostalghia”.
13 PLUS, Anul XI, nr.10-11-12 (122), oct.-nov.-dec. 2008, Bacău.
În primele pagini ale revistei de cultură cu deschidere europeană,
Petre Isachi atacă „Grupurile literare şi megalomania eului” de la
noi. Vasile Robciuc prezintă „Ēclosion et résurgences du
surréalisme roumain”, la „pagini hispanice” sunt redate două
poeme: Bucata de piele de Pablo Picasso şi Ochii lui Picasso de Rafael
Alberti; în „jurnal de călătorie”, Cornelia Ichim Pompiliu se află
„În căutarea lui Wilhelm Tell”, iar la rubrica „dramaturgi de
referinţă” este prezent Bertolt Brecht cu piesa într-un act Cerşetorul
sau câinele mort, în traducerea lui Petre Stoica. „Integrarea în actul
artistic” ne-o face Adrian Creţu prin „de la Bauhaus la sculptura
socială. Despre modelarea societăţii umane ca o provocare
estetică” (şi în versiune în limba engleză). Partea lirică este bine
structurată prin poeme de: Cezar Ivănescu, Aida Hancer, Ioan
Enea Moldovan, Romulus-Iulian Olariu, Gabriela Anton,
Alexandra Tomşa, Andreea-Despina Popovici şi Alexandra Dolfi.
Proza este realizată de Anca Chirilă. Două eseuri publică Virgil
Nistru Ţigănuş: „Lucian Blaga între amintire şi actualitate” şi
„Romanciera Nora Ceapchi în orizontul miticului istoric: Soarele
din cerc”. Critica literară este realizată de: Eugen Evu (Mariana
Zavati Gardner, Vise la minut), Cornelia Ichim Pompiliu (Ion Ilieş,
Repere maioresciene şi Octavian Mareş, Aici şi acum), Petre Isachi
(Mariana Crăciun, Mircea Cărtărescu. Erosul androgin şi Cornel
Galben, Personalităţile Bacăului), Mariana Crăciun – Poeţi
pereche: Nichita Stănescu şi Mircea Cărtărescu, Ionel Bota (Gib
I.Mihăescu, Poveştile din tinereţe), Nicolae Rotaru (Gioni Popa-
Gavrilovici, Răscrucea diavolului) şi Valeriu Cuşner (Mircea Ioan
Casimcea, Nălucirile Cavalerului). La rubrica „ut pictura poesis”
scriu Petre Isachi (Alchimia tablourilor semnate Ioan Măric) şi
Violeta Savu (O reiterare plastică a Copilăriei în viziunea artistei
Viorica Zaharia).
Cititorul de reviste
CENACLU
– la început de drum –
La iniţiativa colectivului redacţional al revistei Spaţii
culturale, în data de 05.02.2009, s-a înfiinţat cenaclul
Adrenalitera – nume propus de un tânăr colaborator (poet şi
eseist) şi acceptat în virtutea scopului urmărit, acela de a
avea în vizorul critic, predominant, creaţia literară. Putea să
fie, la fel de bine, numit şi Cenaclul din librărie, deoarece
şedinţele săptămânale ale acestuia se ţin în librăria „Olimp”
din Râmnicu Sărat. Că unde într-altă parte decât în
bibliotecă sau în librărie, ca la noi, atmosfera de cenaclu se
simte cel mai bine (creativ şi recreativ)!?
Cenaclul Adrenalitera a apărut ca o necesitate de lucru
atât în ce priveşte realizarea fiecăruia dintre numerele
revistei, cât şi în promovarea scrisului râmnicean tânăr şi cu
pretenţii de valoare.
La prima şedinţă de cenaclu, Petrache Plopeanu a citit
poemul „Marmorele”, două sonete-experiment şi două
texte-excurs. Toată asistenţa a apreciat valoarea poemului.
Valeria Manta Tăicuţu remarca prioritatea stratului ideatic
în proza prezentată, dar şi vulnerabilitatea de structură a
sonetelor. Radu Fefceac: Sonet înseamnă poezie şi muzică. În
sonetele supuse lecturii nu rezistă poezia. Laurenţiu
Selegian considera „experimentul” ca o bâtă dată în
clasicism. Nicolai Tăicuţu aprecia pozitiv prozo-poemele, iar
preotul Rotaru, remarca identificarea autorului cu un Crist
şi trecerea operei în dumnezeire. Valeriu Sofronie:
„Plopeanu se joacă cu toate! Pe bune!”.
V.M.T. a propus spre lectură un amplu fragment din
prima parte a romanului, aflat în lucru, Mamin. Reacţiile
critice, favorabile în esenţă, au fost dirijate spre viziunea lui
Milan Kundera despre roman. Şi au spus: „Kundera
înglobează filosofia în roman” (R.F.), „Realizează
desprinderea de nivelul lingvistic” (P.P.), „Viziunea lui
Kundera rezistă” (V.S.) vis à vis de ce spunea M. Kundera –
„Romanul este superior creatorului.”
V.S. prin eseul său „Postcultura” a provocat, în rândul
asistenţei, discuţii contradictorii. După ce a citit eseul,
V.S. a precizat: „Asta-i cultura de astăzi.” „O aruncare în
linie, ca o evadare din cotidian… Orice început în cultură
este o noncultură” (Cornelia Ionescu-Ciurumelea). Omul
de azi – „consumator involuntar de cultură” (P.P.),
„Cultura este o pasăre Phoenix” (Marius Nicolae),
„Postcultura este transcultură” (L.S.), „În cultură e un lux
să fii singur” (V.M.T.)
Şi, ca o continuare a dezbaterilor, în şedinţa următoare
R.F. a prezentat eseul „Cuminţenia Pământului”- sculptura
lui Constantin Brâncuşi în viziunea lui Constantin Noica şi
nu numai. Asistenţa majoritară a considerat ca necesară
această intervenţie eseistică.
Ciclul de poeme „de cu seară” prezentat de N.T., „prin
trecerea într-un registru superior” îi dă prejudecata peste
cap lui P.P., „Dominanta comună este obsesia timpului, dar
nu un timp devastator, ci un timp calm.” (V.S.). „Multe
flash-uri într-un mod intens de neînţelegere a lumii” (R.F.).
L.S.: „Din cele mici aş mai scoate, la cele mari aş mai
adăuga.” Cristina Iacob: „Potrivit titlul grupajului… Omul
bătrân se bucură de lucrurile mici.”, iar Gheorghiţă Drăghici
apreciază că poezia prezentată este „o reverie, o halucinaţie,
dar nu una totală… este starea dintre somn şi trezie”.
Cronicar
