Cotețul cu metafore – Pleonasm pleonastic
pentru desăvârșirea perfecțiunii
ființa omenească a trudit din greu
scoțând din adâncimile genunii
același lucru, tot timpul și mereu
a fost destul de greu dar dificil,
căci munca grea n-a fost ușoară,
deși ușor, n-a fost deloc facil
așa cum nici dulceața nu-i amară
inutilitatea ei devine astfel inutilă
căci omenirea nu mai e umană
trăindu-și viața cu forța și în silă
primită gratis, degeaba, de pomană
futilitatea ușurinței ne omoară
trecutul viitor de azi ne e anticipat
orice virgină tandră este o fecioară
iar curvele sunt târfe doar în pat
aici, pe-aceste plaiuri și meleaguri
spunem direct, însă și verde-n față,
când urmărim și funcții dar și ranguri
că traiul de-l trăim nu este viață…
am avansat mereu doar înainte
și am urcat doar coborând în jos
încă din antichitatea cea de dinainte
dăinuind în permanență frigului geros
cu simțul rațiunii, cu discernământ,
analizăm la rece și cu febrilitate
nimicul vid și lutul din acest pământ
și infinitul nesfârșit, pentru eternitate

