Cotețul cu metafore – Început
dacă m-aș putea renaște
într-o sfântă zi de Paște,
m-aș trimite-n surghiun
în zi sfântă de Crăciun
mi-aș căuta un răspuns
la-ntrebări ce s-au ascuns
prin hățișuri de cuvinte
din vremea de dinainte
m-aș bărbieri în oglindă
pe un scăunel, în tindă,
cu briciul, cum se făcea,
când lumea nu se grăbea
mi-aș tăia cu grijă barba,
precum coasa taie iarba
dimineața când e rouă,
ca să crească alta nouă
m-aș spăla cu-o apă vie
de la puțul din câmpie,
unde noateni se adapă
și țăranii storși de sapă
bucuros eu m-aș întoarce
unde caierul își toarce
Timpul ce nu s-a născut
iar vârsta n-a început
de-aș putea toate acestea,
nu s-ar mai scrie povestea
și-ar rămâne, așa, în tindă
doar o umbră în oglindă…

