Spații culturale nr. 9 (14)
Reviste literare
ARGEŞ, Serie nouă, Anul X (XLIVI), nr. 1 (331), ianuarie 2010, Pitești Căinând Ministerul Culturii, pentru procentul de 0,12% din P.I.B., Jean Dumitraşcu constată, printre altele: Vai, oamenii de cultură de azi nu îşi dau seama, de prea multe ori, că sunt folosiţi de media (În lipsă de alte subiecte de scandal)! Suntem alături şi de Denisa Popescu şi îl (re)citim pe Dinu Ianculescu: Fiecare zi/ e ultima./ Sprijinită/ -n apa scăzută,/ ca o movilă/ pe morţi (Fiecare zi). Cu mult har retrăieşte Nichita Danilov La Bacău. O noapte memorabilă cu Lis şi Iz…, iar Aurel Sibiceanu continuă relatarea despre Glorioşii ani ai ratării – Însemnări despre boema piteşteană a anilor ′70-′80 (XVII), cu segmentul După douăzeci de ani. Apoi, Liviu Ioan Stoiciu ne poartă în Tăvălugul Revoluţiei, iar Luca Piţu ne prezintă Documentele antume ale „Grupului din Iaşi” (VII). Spectacolul literaturii este văzut de Dumitru Augustin Doman prin intermediul lui George Vulturescu (Poesis. Conturul secret al literei), Tucu Moroşanu (Fiare vechi şi-nmiresmate), Catia Maxim (Ghici pe cine iubesc eu?), Liviu Capşa (La bună dispoziţia dumneavoastră), Leon Dură (Imagini/ Images), Vasile Tărâţeanu (Cimitir ambulant), Florentin Popescu (Portrete în peniţă) și Titu Dinuţ (Coliba cu vampiri). La a XIII-a apariţie a rubricii Optzecişti văzuţi de optzecişti, Mircea Bârsilă îl vede pe Nicolae Oprea, critic exigent al întregului fenomen literar, iar Dumitru Augustin Doman consemnează un amplu interviu cu optzecistul de la Echinox, care afirmă: Trăiesc înconjurat de cărţi, numeroase cărţi care îmi întreţin admiraţia pentru literatura română. Într-un alt interviu consemnat de Georgiana Avram cu Dumitru Ţepeneag, acesta spune la un moment dat: Ei bine, dintre toate, eu găsesc că simbolurile religiei creştine sunt cele mai subtile. Şi mai onirice! În eseul Pro metafora sau amorsarea unei noi paradigme, Leo Butnaru adevăr spune: Fără exces de optimism, se cade să înregistrăm şi faptul că, astăzi, sub influenţa revigorării metaforei, din necesitatea acesteia, resimte o nouă nuanţare conceptuală însăşi antropologia ca ştiinţă.
a t e n e u, Anul 47 (serie nouă), nr. 1 (485), ianuarie 2010, Bacău. După ce Violeta Savu ne poartă prin galeriile Geneza din Moineşti și Frunzetti din Bacău (cu prilejul sărbătorilor de iarnă şi a împlinirii a 40 de ani de existenţă a Filialei U.A.P. Bacău), Carletta-Elena Brebu ne poartă prin Mister şi literatură, volum ce aparţine lui Dan Petruşcă. Cronică literară face Adrian Jicu la cartea lui Varujan Vosganian Cartea şoaptelor, pe care criticul ar subintitula-o Tragica istorie a poporului armean auzită, trăită şi povestită de Varujan Vosganian. Tot cronică literară face şi Ionel Savitescu la cartea lui Jean Verdon, Dragoste în Evul Mediu. Alte cărţi (cu autorii lor) sunt prezentate critic de: Cristina Popescu – Fântânarul din stele de Nicolae Mihai, Adrian Jicu – Lacrimi din tăcere de Mihaela Mocanu Gâlcă, Mihaela Gârmacea – Paparazzo în marile mahalale de Sorin Basangeac, Marius Manta – Haibun de Mara Paraschiv, Mircea Dinutz – Ştanţe pe pânzele vremii. Antologie omagială de grafică de Al. Cucereanu şi Violeta Savu – Atenţie, se închid uşile! de Marieta Rădoi Mihăiţă. Eseul este prezent prin Erotismul lui Dracula de Dorel Nistor și Ştiinţă şi ortodoxie (Science and Orthodoxy, a Necessary Dialogue, Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi) de Lucia Dărămuş. Poeziile aparţin lui Constantin Donea, Octavian Voicu și Margret Atwood în traducerea Sânzianei Mureșeanu. Proza este susţinută de poetul Gheorghe Izbăşescu. Leo Butnaru prezintă extrase din Dicționarul de Leologisme (I), iar Vasile Spiridon pe bârlădeanul Charles Drouhet. Critica literară este relevată de Constantin Calin – Reveniri la Bacovia (7), iar Marius Manta face comentarii critice asupra valorii romanului Engleby de Sebastian Faulks Redăm un fragment din comentariu: Povestea e spusă cu un firesc neobişnuit: aş putea spune mai degrabă că ne este destăinuită. În special odată cu ultimele pagini, nu mai ştii unde te afli. Începi în doric, trăieşti în ionic pentru ca în corintic, aproape paradoxal, să îţi permiţi luxul de a te simţi mai treaz decât însuşi personajul.
A x i o m a, Anul XI, nr. 1 (118), ianuarie 2010, Ploiești Din neobişnuit de lungul, dar la obiect, editorial Preumblări ale personajelor din caragialiana lume, lume al lui Ieronim Tătaru cităm câteva fragmente: E o lume amestecată şi neformată… E o lume neproblematizată (mai totul pentru ea, e moft)… E o lume tare veselă… E o lume neaşezată, o lume care nu-şi găseşte locul, nu poate sta locului, o lume în necontenită forfotă, a plecărilor, mai lungi sau mai scurte, cu şi fără treabă, de acasă… Vehiculul de oraş al personajelor lui Caragiale […] este birja, un fel de taxi al vremii. Rămânând la temă, Marian Chirulescu comentează cartea lui Gelu Negrea, Dicţionar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale – A-Z, iar Nicolae Dumitrescu propune spre lectură antologia lui Nicolae Boaru, Caragiale – Portrete, stenahorii, vorbe… Cronica literară este realizată de C. Trandafir la cartea lui Lucian Gruia Triptic spiritual: Eminescu, Blaga, Brâncuşi, iar Octavian Onea ne aduce în paginile revistei pe Iulia Hasdeu şi/ cu Satire profesorilor mei. Gherasim Rusu Togan este prezent cu partea a treia din studiul Fața cultică a pământului, închipuirile, văzutele şi nevăzutele. Vin cu poezie Marian Ruscu şi Emilian Marcu, iar Virginia Popescu şi Nicole Pottier cu traduceri în limba franceză din poezia lui Nichita Stănescu. Lecturile aduc în prim-plan doi poeţi: Mihai Nedelcu, în prezentarea lui Adrian Voica şi Emil Muşat, în pledoaria Cameliei Neagu şi a lui Adrian Mihalcea. Alte prezentări critice sunt făcute de: Liviu Ofileanu (Revolta îngerilor de Sorin Lucaci), Lucian Gruia (101 poeme – antologie Victoria Milescu), Ionel Necula (Casa Cerului de Victor Sterom), George Bădărău (Exerciţii de tăcere de Mircea Teculescu) şi Maria Cogălniceanu (Alte sonete campestre de Aurel M. Buricea). Disertaţiile filosofice ale lui Florin Dochia au ca bază de pornire cartea La dernière utopie. Menaces sur l′universalisme de Caroline Fourest.
Citadela, Anul III, nr. 10-11-12 (20-21-22), oct.-nov.-dec.,2009, Satu Mare. În editorialul intitulat Cult urii, Felician Pop avertizează: Mai periculos decât orice pentru o societate este atunci când impostura îmbracă haine academice, când meschinăria inculţilor ţine loc de politici culturale, când găşti anonime de scribi se tămâiază reciproc, acoperind cu premii şi distincţii „opere” vidate de orice urmă de pricepere sau talent. Of, of! Din păcate, cu oful rămânem. Conţinutul revistei este bine structurat şi bine reprezentat. Astfel eseul este prezent prin semnăturile lui Graţian Jucan – Mihai Eminescu şi paremiologia populară, Viorel Câmpean – Costa Carei – centenarul naşterii, Nicolae Pop – George Maria Banu, prozator şi ziarist din Apa (in memoriam) şi Cecilia Policsek – Atitudini subversive în Secolul de Aur: Juana Inés de la Cruz. În interviul consemnat de Ioan Nistor, dr. Ioan Chioreanu-Oaş spune: Muzica populară a fost expresia identitară în spiritualitatea Ţării Oaşului. Semnează poezie: Victor Munteanu, Andrei Fischof, Nicolae Băciuţ, Violeta Craiu, Theodor Damian, Ioan Bran, Nicolae Mihai, Lorena Mureşan, Adrian George Matus, Liliana Lazăr, Vasile Ursache, Elena Gabriela Jugănaru, Daniela Voiculescu, Daniel Faizov, în traducerea lui Leo Butnaru, Rita Malhotra şi Carolyn Mary Kleefeld, în traducerea Olimpiei Iacob. Proza aparţine lui Iulian Moreanu. Critica literară este bine reprezentată de: Adrian Botez (Paul Spirescu, Eu, adică umbra mea), Constantin Stancu (Nicolae Crepcia, Elegii provinciale), Livia Mărcan (Corina Petrescu, Creion), Monica Mureşan (Radu Cange, Elegii negre), Al. Florin Ţene (Aurel Pop, Semne dintr-un trunchi de cuvânt), Alexandru Zotta (Traian Vasilcău, Când s-au fost spus îngerii), Cezarina Adamescu (Adrian Botez, Jurnal din marea temniţă interioară), Luciana Medve (Dan Brudaşcu, Degetele timpului), Cristian Vieru (Andrew Davidson, Gargui), Gabriela Gîrmacea (Victor Mitocaru, Un expirat în agora), Victor Sterom (Ioan Cojocariu, Rezervaţia de cârtiţe), Antoaneta Turda (Anamaria Beligan-Windermere, Dragoste la a doua vedere) şi Elena Vieru (Cuvânt şi univers uman popular în proza lui V. Voiculescu).
Cafeneaua literară, Anul VII, nr.1/76, ianuarie 2010, Piteşti. Elegantă şi cu surâsul în colţul paginii se prezintă Cafeneaua literară la primul număr pe anul 2010. Entitate distinctă în presa literară românească, revista este gândită întru frumos, precum poemul Printre poeţi semnat de directorul publicaţiei, Virgil Diaconu. Incomparabilul scriitor Gheorghe Grigurcu spune, la pagina a doua, în finalul unei amintiri vechi – Cum am devenit (şi eu) huligan: Onorabilii săi membri (Comisia de disciplină a Facultăţii de filologie, istorie şi filozofie din Cluj n.n.) n-aveau cum să ştie că elevul pe care l-am adus cu mine în sacrosanctul lăcaş, ca un huligan ce eram, pe numele său Ion Pop, va deveni profesor și chiar decan al Facultăţii în chestiune şi nici că subsemnatul va ajunge să povestească întâmplarea în cea mai cunoscută revistă literară din România. Urmează o serie de trei eseuri de forţă. Trăim mai departe drama „formelor fără fond”. S-a lansat în Occident conceptul de „canon”? Imediat el a devenit o modă și în România… Astfel îşi începe disertaţia Theodor Codreanu în eseul Canonul şi utopiile lui. Radu Voinescu vine cu eseul Nu obligaţi elevii la lectură! Atrageţi-i către ea! pentru că, Problema societăţii, a învăţământului nostru de ani nu e doar aceea că noi, scriitorii, ne pierdem publicul. Răul este mult mai mare: acela că prin lipsa de interes pentru lectură, omul de mâine să devină unul lipsit de relief interior. Adică un fel de maşinărie biologică despre care nu se poate spune că ştie pentru ce trăieşte. Încheie seria eseul lui Luca Piţu Encomion paradoxal pentru «Allah Akbar!» –„derivat prin transtextuare” din Bruno de Cessole (A sosit ora închiderii în grădinile Apusului). Poezia este semnată de Zofia Beszczyñska (traducere Niculina Oprea), Brice Guillemot (traducere Letiţia Ilea), Grigore Vieru (tradus în engleză de Camelia Manea), Claudia Duminică Keuterman și Petruţ Pârvescu. Urmează alte două alte eseuri: Anticul Odobescu de Ştefan Ion Ghilimescu și Despre obiceiul pierdut de a citi o carte de Elena Maria Smaranda. Prezentare detaliată face Adrian Dinu Rachieru monografiei Arcade septentrionale de Lucia Olaru Nenati, lui Horia Gârbea îi face un portret în peniţă Florentin Popescu, iar Radu Cange îl prine într-un crochiu pe Romulus Vulpescu. Liliana Rus deschide fereastra spre romanele din colecţia Raftul Denisei, iar Vavila Popovici ni-l prezintă pe Brâncuşi în Muzeul Metropolitan de Artă din New York.
DACIA LITERARĂ, Anul XXI (serie nouă), nr. 88 (1/2010), Iaşi Revista are un nou format. Să-i fie de bun augur! Despre Simpozionul naţional de estetică (XV) desfăşurat la Bacău în perioada 12-14 nov. 2009 şi despre numărul special al revistei Vitraliu, vorbeşte Alexandru Zub. Matei Vişniec, în dialog cu Călin Ciobotari, recunoaşte: Este o aventură literară ce mi se întâmplă mie. Cafeneaua pariziană şi linia de cale ferată care desparte Rădăuţiul în două, cu cimitir cu tot este comentariul critic făcut de Ioan Holban la cartea lui Matei Vişniec Sindromul de panică în Oraşul Luminilor. Pe marginea aceleiaşi cărţi, George Bodea vine cu eseul Matei Vişniec, navigând… prin Oraşul Luminilor. Rubrica Eminesciana este susţinută de George Popa (Eminescu şi Heidegger-1), Irina Georgescu (Virtualitatea iubirii în Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit) şi Constantin Cubleşan (Recitind Mihai Eminescu din punct de vedere psihanalitic de dr. C. Vlad). Nicolae Turtureanu, Aurel Dumitraşcu, Liviu Antonesei şi Bogdan Federeac completează rubrica Poezie, iar Constantin Arcu şi Dumitru Vacariu, pe cea de Proză. În eseul său Petru Ursache Face o fişă de evidenţă a ţăranului român pentru că: În mod paradoxal (şi oarecum de neînţeles dacă lucrurile sunt privite cu superficialitate şi de la distanţă),ţăranul român, cel mai important factor uman, creator de cultură şi de civilizaţie în spaţiul carpato-dunărean, a intrat în evidenţa istoriei abia în epoca premodernă şi modernă; post festum, am spune, la sfârşit de eon. Numeroasele prezentări de carte sunt făcute de: Emanuela Ilie (Basarab Nicolescu, În oglinda destinului. Eseuri autobiografice), Ion Răducea (Valeriu Anania, Opera literară. V,VI,VII Teatru), Iosefina Focşăneanu (Eugen Negrici, Iluziile literaturii române), Ilie Dan (Vasile Diacon, Istorie şi cultură românească – pagini regăsite; Un moment din istoria limbii române literare: Eufrosin Poteca şi Sub semnul lui Clio), Cristina Chiprian (Gellu Dorian, Alungând tristeţea, ca Paganini), (Radu Florescu, Probă de viaţă) şi Radu Ulmeanu, Laptele negru).
OGLINDA LITERARĂ, Anul VIII, nr. 98, Februarie 2010, Focșani Îi zice bine don Funica în editorialul Scriitor combativ. Dar cine să audă? Deocamdată se vede puţin, prea puţin. Dar să privim lucrurile cum se cuvine… cu preţuire pentru revistă. Adrian Botez scrie cu încrâncenare Dincolo de detractori şi sceptici – geniul conformator eminescian! Zguduitoare sunt dezvăluirile Cameliei Radu – Românii care nu vor să moară. Alte dezvăluiri sunt făcute de Isabela Vasiliu-Scraba (Excluderea lui Noica şi a poeţilor martiri din cultura românească) şi Gheorghe Istrate (Denunţ împotriva amintirilor (I). Interviul, ca mărturie literară este eseul lui Florentin Popescu, cu referire la cartea lui Mihai Stan, Confreria. Convorbiri şi confesiuni. Remarcăm şi alte eseuri: Conştiinţa… o halucinaţie candidă a spiritului uman de Mircea V. Homescu, Cartea Surâsului (jurnalul unui drum lăuntric – fragmente) de Andrei Zanca, Albastru şi galben de Suedia – Strada Reginei de Ştefania Oproescu şi Avatarurile unui personaj: piconul de Radu Comănescu. Dan Brudaşcu prezintă noua monografie Dumitru Fărcaş de Ovidiu Suciu. Lectorii Liviu Comşia şi Arthur Porumboiu s-a oprit fiecare asupra câte unei cărţi: Purtătorul de cruce de Gheorghe Andrei Neagu şi, respectiv, Canari în colivie de Stan Brebenel. Leo Butnaru prin intermediul jurnalului mongol face un Zbor peste mănăstire, Valeria Manta Tăicuţu „survolează” Muntele de gheaţă, având în memorie Gheţarul lui Şerban Tomşa. Undeva, aproape de pământ, se află în dialog Mariana Vârtosu cu Ionel Necula, iar Camelia Ciubotaru prezintă patru pseudocronici lirico-ironice (de juri că redau realitatea), vis à vis de şedințele cenaclului de la sinagogă. In memoriam Sava Francu au scris Mariana Vârtosu și Gheorghe Andrei Neagu. Poezia acestui număr este semnată de: Alla Murafa, Dănuţ Ceamburu, Constantin Duşcă, Grigore Vieru (Poeme din bătrâni), Virginia Bogdan, Elisabeta Isanoş, Vicențiu Micheci, Eugen Axinte, Petru Rău, Ion Răşinaru, Cristian Neagu şi Constantin Stancu. Proza aparţine Janinei Vadislav, Ioanei Stuparu şi lui Ion Săracu.
Plumb, An V, ianuarie 2010, Nr.34, Bacău Pornind de la cartea A treia forţă: România profundă de Ovidiu Hurduzeu şi Mircea Platon, Romulus Dan Busnea, în editorialul trezirea din letargie, spune: România profundă trebuie să fie într-adevăr un proiect, un plan care trebuie pus în aplicare în toate colţurile ţării şi pe toate palierele vieţii societăţii româneşti de astăzi şi de mâine. Un proiect care trebuie să aducă în prim plan elitele acestei țari, oamenii de talent şi competenţi, valorile autentice care să nu mai fie silite să apuce calea exilului interior sau exterior. Aşa să fie! La rubrica Să ne cunoaştem scriitorii, Grigore Codrescu ni-l propune pe Dumitru Brăneanu. Seria eseuri este deschisă de Mircea Bostan – Dor de Eminescu! şi Ion Lupu – Să nu-l uităm pe Eminescu. Urmează Isabela Vasiliu-Scraba cu Sfârşitul lui Constantin Noica şi sfârşitul comunismului, Dumitru Zaharia – Băcăuanii şi Unirea Principatelor, Ozana Kalmuski-Zarea – Slăvirea lui Dumnezeu şi Aurel V. Zgheran – O limbă frumoasă şi curgătoare: limba română. Poezia este prezentă prin: Ion Burlacu, Celestin Antal, Tincuţa Horonceanu Bernevic, Mihaela Băbușanu Amalanci, Liliana Lazăr, Mihaela Mădălina Irava, Ecaterina Helga Tăbăcaru şi Dumitru Airinei Adam. Proza aparține lui Theodor Spengler, Romeo Narcis Sandu şi Telu Leonte. Calistrat Costin prezintă cartea lui Nicolae Manolescu Viaţă şi cărţi – Amintirile unui cititor de cursă lungă, Adalbert Gyuris îl prezintă pe Theodor Spengler, iar Mircea Bostan îşi cere scuze faţă de doamna Herta Müller. Foaia volantă Sporirea vizibilităţii publice a scriitorului îi prezintă pe: Dumitru Brăneanu, Sorina Munteanu, Ion Dinvale, Gheorghe Neagu, Traian Drăgănescu şi Adrian Dinu Rachieru. Critica literară este semnată de: Gabriela Gîrmacea (Victor Mitocaru, Un expirat în agora), Ionel Savitescu (Monahia Elena Simionovici, Pelerin în căutarea luminii), Nicolae Pogonaru (Nicolai Tăicuțu, Dincolo de semn), Petru Birău (Al. Florin Ţene, Cu inima în palmă) şi Cornel Galben (Elena Budescu-Ciubotaru, „Lumini…” „amintirile călătoriilor” („Amintirile lui Pavel Poenaru”).
poesis, Revistă de poezie, Anul XX, Nr. 224-225-226-227,sept.-oct.-nov.-dec. 2009, Satu Mare Într-o ţinută grafică impecabilă, revista ţine pasul cu prezentul, cum nu se poate mai bine. Şi pentru că poezia se află la ea acasă, să-i numim pe cei care au adus-o aici: Carmen Stanciu, Medeea Iancu, Petruţ Pârvescu, Ion Mureşan, Andrei Zanca, Robert Şerban, Stoian G. Bogdan, Vasile Dan, Gavril Moldovan şi Iurie Bojoacă. Fac cronică literară (predominant despre poezie): Florin Caragiu [Liliana Ursu, Zidul de Lumină (Lightwall)], Viorel Mureşan (Ioan Pintea, Casa teslarului), Emanuela Ilie (Constantin Acosmei, Jucăria mortului), Raul Popescu (Ştefan Ioanid, Subteranele Fundaţiei), Florentin Popescu (Ioana Greceanu, Cu o sabie imprevizibilă începe ziua), Viorica Răduţă (Flavia Teoc, Kyrie Lex), Ioan Nistor (Traian Vasilcău, Când s-au fost spus îngerii), Gheorghe Mocuța (Nicolae Szekely, Sine pieziş şi Buletin de știri), Alexandru Zota (Elena-Daniela Rujoiu-Sgondea, Glife transilvane şi La răsărit, tremurul…) şi Mihai Cimpoi (Daniel Corbu, Plimbarea prin flăcări). Eseul este remarcat prin Cristina Popescu – Măştile alterităţii în psalmii lui Ştefan Augustin Doinaş, Gheorghe Glodeanu – O radiografie subiectivă din exilul parizian [Sanda Stolojan, Ceruri nomade. Jurnal din exilul parizian (1990-1996)], Daniela Sitar-Tăut – Max Blecher: materializări suprarealiste şi Graţian Jucan – Ion Pillat despre Mihai Eminescu. Boris Marian îl evocă pe ereticul Gherasim Luca, iar Arthur Porumboiu, un moment cu Nichita Stănescu. Teatrul este prezent cu o piesă de Bogdan Mihai Dascălu. Nichita Danilov aduce în „ Biblioteca Poesis O zi din viața lui Vladimir Ilici. Blestemul Casei Romanovilor, iar Lucian Perţa îi parodiază pe Olimpiu Nuşfelean, Maia Cristea-Vieru, Adalbert Gyuris, Şerban Axinte, Vlad Moldovan şi Alexandru Potcoavă.
ProSAECULUM, Anul VIII, nr. 7-8 (59-60),15 oct.-1 dec. 2009, Focșani Fireşte şi din Bucureşti. Aşa îşi începe Mircea Dinutz editorialul intitulat De unde ne vin criticii? Urmează trei eseuri semnate de D.R. Popescu (vis à vis de cartea lui Dan Berindei Cui îi este frică de istorie?), Irina Mavrodin (Mâna poietică a lui Poussin sau Mâna care tremură) şi Magda Ursache (Printre cărţile Junimii. Vieţi de cărţari – scris cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea Editurii Junimea; viaţa de cărţar despre care e vorba, aparţine lui Mircea Radu Iacoban). Liviu Ioan Stoiciu este prezent cu Jurnalul poemelor (miercuri, 7 oct. 1987 și joi, 8 oct. 1987). La rubrica Aniversările neamului Dumitru Huţanu scrie despre Focşanii şi Vrancea de la Mica Unire – 24 ianuarie 1859, până la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Remarcăm apoi interviul realizat de Virgil Panait cu poetul Anghel Dumbrăveanu. De asemenea, prozo-poemul Doinei Popa Firul de lumină. Seria lungă a eseurilor este deschisă de G.G. Costandache (Metaconsiliere sau pedagogie politică). Urmează Constantin Coroiu (Literatura română subiectivă), Costinela Rolea (Izomorfismele acvaticului şi tipologia personajelor în romanele lui Alessandro Barrico-1), Dumitru Velea („Filip, Măscăriciul” şi siracuzanul), Ioan Holban (Îngerul şi călăul – aprecieri critice la volumul de poezie al lui Valeriu Stancu Triunghiuri cu pupila albastră), Nicolae Havriliuc (Despre uimire ca stare a omului creator, Dumitru Matală (Calea, viaţa, adevărul) şi Mihaela Bal (Elemente ale imaginarului creştin în dansul Căluşului cu aplicaţii în opera dramatică „Zilele de pe urmă” de Dumitru Velea). Studiul lui Petru Ursache Istorie, genocid, etnocid (II) – De la stânga la dreapta și invers este realizat cu referiri, preponderent, la cartea lui Grigore Caraza, Aiud însângerat. Poezia din acest număr este semnată de Marcel Mureşeanu, Robert Toma, Vasile Filip și trei poeţi britanici: Rosa Thomas, Will Rushton şi Nina Mattar (prezentarea şi traducerea din engleză aparţine Marianei Zavati Gardner), iar proza: Vasile Andru, Ion Lazăr da Coza şi Decebal Alexandru Seul.
Vatra veche, Serie veche nouă, Anul II, nr.1 (13), ian. 2010, Târgu Mureş Într-un dialog cu Darie Ducan, Mircea Cărtărescu afirmă: Lumea literară este viciul însuşi, căci e alcătuită în marea ei majoritate din orgolii, absenţi şi feţe ale tăcerii, ca să spun aşa… Mă feresc de ea din toate puterile, fiindcă în lumea literară, aşa cum o cunosc eu, principala preocupare este decapitarea tuturor ca să-i aduci la înălţimea ta. La rândul ei, Mariana Cristescu, în dialog cu Nicolae Băciuţ, spune: Cred că ura de sine a noastră, a românilor este cel mai mare duşman al naţiei. Ca atare, tot aceasta stă în calea afirmării valorilor, aflate încă în viaţă, la nivel naţional, nu numai local. Aşa este, dar… să trecem la diversitatea informaţiei culturale adusă de revistă. Doina Pologea vine cu istorisiri despre Mircea Vulcănescu, iar Mioriţa Baciu eseul Ioan Alexandru – destinul unui poet misionar. Adrian Dinu Rachieru îl prezintă pe Ion Hadârcă, Claudia Şatrovca scrie despre Biblioteca „Târgu Mureş” din Chişinău, Mihai Ştirbu, simple note despre Colocviul Naţional de Poezie, Iaşi, 1978. Şi dacă Andrei Fischof vorbeşte Despre poezibilitatea limbii, Valentin Marica despre Mihai Eminescu la Fântâna Blanduziei. Adrian Botez realizează un amplu studiu: Dincolo de detractori şi sceptici, Iar Victor Bibicioiu definește dominantele personalităţii lui Ion Brad. Poezie semnează: Valentin Marica, Alexandra Emilia Bucur, Ion Hadârcă, Nicolae Băciuţ, Ana Munteanu Drăghici, Ioan Mugurel Sasu, Marian Nicolae Tomi, Vasile Vajoga şi Ion Roșioru. Proza este semnată de Ioan Astalus, iar teatrul de Darie Ducan. Cronica literară este abordată de: Imelda Chința (Cornel Cotuţiu, Scorbură în cuib), Elena M. Cîmpan (Nicolae Băciuţ, Linia de orizont şi Nicolae Steinhardt, Între lumi – dialoguri cu Nicolae Băciuţ), Melania Cuc (George Roca, Evadare din spaţiul virtual), Adrian Botez (Paul Spirescu, Eu, adică umbra mea), Constantin Stancu (Anamaria Ionescu, Camera obscură), Emilia Chiriţă (Maria Vaida, Despre Gheorghe Pituţ sau paradigma angelică), Octavian D. Curpaș (Corina Petrescu, Creion), Constantin Zărnescu (Toader Ungureanu, Al cincilea anotimp), Melania Cuc (Ion Pachia Tatomirescu, Întâiul dadaism) şi Rozalia Truța (Serafim Duicu, Formele neliniştii.
Cititorul de reviste
