Spații culturale nr. 10 (14)
ARGEŞ, Serie nouă, Anul X (XLV), nr.3 (333), martie
2010, Piteşti. Mirela Neagoe îşi intitulează însemnările
de la o lansare Cartea care a născut un scriitor. Cartea cu
pricina este Recurs la memorie – convorbiri cu Mihai
Ungheanu şi aparţine ziaristului piteştean Mihai
Golescu. Vizavi de această carte, Dumitru Ungureanu
spune, printre altele: Mă aşteptam ca Mihai Ungheanu,
aflat la vârsta când îşi putea permite luxul sincerităţii, să
elucideze măcar bătăliile literare la care a participat. Nu
a îndrăznit. S-a rezumat la idei bătătorită, la precizări ce nu
precizează, la explicaţii pro domo ce nu explică. Şi conchide:
Text ce poate folosi unui istoric literar, cu condiţia să fie
vreunul masochist ca să descâlcească ideile cuiva socotit
scriitor român. Mai degrabă „Mare Român”, decât scriitor.
Doina Jela: Talentul şi caracterul sunt lucruri diferite şi
care nu se influenţează deloc reciproc. Citatul face parte
din răspunsul dat anchetei iniţiate de Jean Dumitraşcu.
Aurel Sibiceanu se destăinuie (în continuare): Glorioşii
ani ai ratării. Însemnări despre boema piteşteană a anilor
`70-`80 (XIX). După douăzeci de ani (III). La fel se
destăinuie Liviu Ioan Stoiciu (Nu-mi pot schimba
destinul, degeaba mă plâng) şi Luca Piţu (Secvenţe
îndosariate cu Petre Stoica, Virgil Mazilescu şi LIS).
Referitor la moartea lui Labiş, Marin Ioniţă notează:
Oricâte variante au fost lansate în circulaţie, şi se vor mai
lansa, una singură nu poate fi pusă la îndoială: corpul său
era îmbibat cu alcool în momentul accidentului.
Personalitatea lui Solomon Marcus, la 85 de ani, este
pusă în evidenţă prin texte (prescurtate) semnate de:
Ion C. Ştefan, Gheorghe Păun, Ilie Pârvu, Cătălin
Mamali, Ana Blandiana şi Mona Vâlceanu. Iar despre
romanul lui Bogdan Suceavă, Venea din timpul diez,
scriu (texte coordonate de Jean Dumitraşcu): Daniel
Cristea-Enache, Paul Cernat, Nicolae Oprea, Liviu
Antonesei, Horia Gârbea, Mihail Vakulovski, Mircea
Pricăjan, Marius Miheţ, Dan Stanca, Simona Vasilache,
Sanda Cordoş, Doris Mironescu şi Mircea Gheorghe.
Ştefan Ion Ghilimescu face cronică literară cărţii lui
Mircea Bârsilă, Monede cu portretul meu. Poezia acestui
număr aparţine lui Flori Bălănescu şi Lilianei Filişan,
iar proza lui Ion Lică Vulpeşti.
A x i o m a, anul XI, nr. 3 (120), martie 2010, Ploieşti.
Avem bucuria de a scrie despre revista Axioma la
împlinirea a zece ani de apariţie. Şi ne bucurăm alături
de Marian Ruscu (director), Ieronim Tătaru (redactor
şef) şi de redactorii ei. Ieronim Tătaru menţionează: n-a
fost un program pur literar, deşi literatura a ocupat mereu
spaţiul cel mai întins al revistei; am dorit şi, după opinia
noastră, am reuşit să edităm o publicaţie general culturală,
cu o arie întinsă de preocupări literare, ştiinţifice, de istorie
a religiilor şi ideilor religioase şi artistice. Iar Marian Ruscu
precizează:…cred că cel mai important lucru îl reprezintă
strângerea în jurul revistei a celor mai importante
personalităţi ale culturii, ştiinţei şi artelor prahovene… Cu
acest prilej consemnează gânduri: prof. univ. dr. Ion
Bălu, conf. univ. dr. Mihai Brescan, prof. Marian
Chirulescu, prof. dr. Christian Crăciun, prof. Nicolae
Dumitrescu, ing. Lucian Gruia, lector univ. dr. Sanda
Hârlav Maistorovici, prof. univ. dr. Miron Oprea, prof.
emerit Paul D. Popescu, prof. Constantin Popovici,
lector univ. dr. Diana Rînciog, prof. dr. Constantin
Trandafir, ing. Constantin Trestioreanu, Florin Dochia,
red. şef la „Revista nouă”, Gheorghe Andrei Neagu,
red. şef la „Oglinda literară”, Cassian Maria Spiridon,
red. şef la „Convorbiri literare”, Valeria Manta Tăicuţu,
red. şef la „Spaţii culturale” şi Lucian Vasiliu, red. şef
la „Dacia literară”. Ca de obicei, noi vom recenza doar
partea literară a revistei. Aşa că scriu despre cărţile
altora: C. Trandafir (Augustin Buzura, Vocile nopţii şi
Feţele tăcerii), Ion Bălu (Lazăr Avram/ Paula
Romanescu – traducere, Ritmuri măierene/ Rythmes
maïeriens), Nicolae Dumitrescu (Ieronim Tătaru, Semne
– 4 – literatură şi arte plastice), Codruţ Constantinescu
(Bernhard Schlink, Întoarcerea acasă) şi Florin Dochia
(Alain de Mijolla, Freud et la France, 1885-1945). Mircea
Coloşenco scrie despre naşterea poeziei Cântec a lui
Nichita Stănescu, iar Marian Chirulescu vine cu Nichita
Stănescu – Bibliografie – Addenda(VIII) – martie 2009-
febr.2010. Maria-Mirabela Negroiu îl prezintă pe Bujor
Nedelcovici – publicist. Poezia este prezentă prin:
Marian Ruscu, Viorica Răduţă, George Paşa şi Beatrice
Guerriero (Germania).
BUCOVINA LITERARĂ, serie nouă, Anul XXI,
nr.3 (229),martie 2010, Suceava. Pe post de editorial este
amplasat profundul studiu al lui Petru Ursache –
Ficţiuni thanatice la Eminescu. Într-un spaţiu restrâns
L.D. Clement opinează (printre altele) despre Herta
Müller: Ştiută, marcată în memoria (adesea scurtă) a
românilor şi fixată „cu Nobel”, ca o plantă în ierbar. Marcel
Mureşeanu consemnează convorbirea avută cu criticul
literar Constantin Cubleşan. Fondul de poezie al
revistei este asigurat de: Octavian Doclin, Victor
Munteanu, Monica Rizea şi Emil Ianuş, iar ce de proză
de Constantin P. Popescu. Cronicile literare sunt
semnate de: Theodor Codreanu (Adrian Dinu
Rachieru, Eminescu după Eminescu – Texte şi contexte),
George Bodea (Matei Vişniec, Sindromul de panică în
Oraşul Luminilor), Emanuela Ilie (Mariana Şora, Două
jurnale faţă în faţă), Ioan Holban (Tiberiu Brăilean,
Melcul Ciufulit) şi Tudor Nedelcea (Nicolae Dabija,
Temă pentru acasă). De remarcat eseul lui Alexandru
Ovidiu Vintilă – Dialog şi libertate (O propedeutică
sumară asupra conceptului de libertate) I.1. In memoriam,
Nicolae Cârlan încadrează poezia lui Dim Păcurariu
între prezentare şi fişă bibliografică. Autograful este dat
de Gheorghe Istrate prin două ritualuri. În medalion
sunt puşi Leonard Gavriliu şi Constantin Blănaru prin
însemnările lui Mihai Merticaru şi Emil Simion. Fac
recenzii: Ion Hurjui (Gheorghe Lupu, Umbra
privighetorii), Lavinia Şerban (Mircea Şerbănescu, Viaţa
e în altă parte şi Luminiţa Ţaran (Ioan Bileţchi-Albescu,
Conspecte filologice) şi Ianoş Ţurcanu (Iulian Filip, Lunai
una). Notele de lector ale lui Ion Beldeanu se opresc la:
Viata e în altă parte de Mircea Şerbănescu, Cea mai curată
lacrimă a noastră de Grigore Crigan, Pompe funebre de
Mircea Radu Iacoban şi Zidul cu privighetori de Viorel
Dinescu. Constantin Călin ne prezintă câteva file din
Jurnal despre Bacovia (3), iar Doina Cernica ne invită pe
nava cu pânzele desfăcute a lui Jean Bart. În final, Radu
Cârneci aşază în limba română poeme de Rainer Maria
Rilke, iar Marius Chelaru îl prezintă pe Skender
Sherifi, poet născut în Kosovo.
Cafeneaua literară, anul VI, nr.12/75, decembrie
2009, Piteşti. Vizavi de topul realizat de România liberă
în luna ianuarie 2010, privindu-i pe cei mai citiţi poeţi
români, ne alăturăm opiniei lui Gheorghe Grigurcu şi
zâmbim amar la asemenea stângace „exerciţii de
admiraţie” ierarhizate, pe care nădăjduim că timpul,
neavând încotro, le va corija. Despre atitudini şi
convingeri ferme dialoghează Monica Mureşan cu
Aurel Pop, iar Adrian Dinu Rachieru îl prezintă pe
Adrian Marino – un om liber (I), pornind de la recenta
carte a acestuia, Viaţa unui om singur. Lectorii Radu
Cange şi Virgil Diaconu scriu despre Apocalipsa de
fiecare zi a lui Daniel Corbu, respectiv, Hermeneutica
libertăţii a lui Ştefan Dumitru Afrimescu, iar Nicolae
Eremia şi Ion Pachia Tatomirescu despre Neantul
românesc, carte semnată de Emil Cioran, despre Luca
Piţu şi Sorin Antohi, respectiv, despre Poeme de şapte
zile de Miron Ţic. Pavel Şuşară prezintă un poet al
luminii – pictorul Ion Pantilie la 65 de ani. Poezia din
revistă are autori pe: Sorin Lucaci, Maria Chirtoagă,
Alexandru Cetăţeanu (Canada) şi Synthia Jacob.
Zguduitor eseul lui Ion Lazu, Memorialul scriitorilor
încarceraţi sub regimul comunist. Clara Mărgineanu
schiţează portretul lui Florin Safer din Bogdăneştii
Vasluiului, posesorul unei biblioteci cu 13 000 de
volume (cumpărate). Vorbind despre Lecţia
universitarilor japonezi pentru elevii români (Moriyama
Tomohiro şi Okahara Tsuguharu, invitaţi ai Şcolii nr. 6
„Nicolae Bălcescu” din Piteşti), Virgil Diaconu conchide:
După ceea ce suportăm în urma politicii aberante de acasă,
modul în care japonezii percep România te face să speri.
DACIA LITERARĂ, anul XXI (serie nouă din 1990),
nr. 89 (2/2010), Iaşi. Direcţia spre înaltul nivel al revistei
este relevat, de astă dată, de Stelian Dumistrăcel: Dacă
în „Dacia literară” am încercat, în timp, o cronică suigeneris
asupra situaţiei limbii române în contemporaneitate,
interesul nostru s-a îndreptat asupra unor direcţii din
programul general de la 1840 al revistei, proiectat asupra
problemelor actuale ale limbii române literare, prin aceasta
înţelegând, de exemplu, preocuparea pentru unitatea limbii
ca un continuum, păstrând dialogul peste timp cu diverse
niveluri stilistice, cu manifestări ale diferitelor zone
geografice şi stări culturale, adaptate unor variate aşteptări
ale gândirii şi sensibilităţii cititorilor. Şi astfel, Eminescu şi
Heidegger (II) şi Eminescu azi sunt două eseuri semnate
de George Popa, respectiv Daniel Corbu. Despre
Avantajele şi dezavantajele unui scriitor român la Paris este
intervievat Matei Vişniec de Carmen Veronica Steiciuc.
Poezie semnează Raluca Brancomir şi Victor
Munteanu, iar Nicolae Mareş îl prezintă şi traduce din
poezia lui, pe Jan Kaprowski. Proza acestui număr
aparţine lui Adrian G. Romila. În Arca lui Noe se află:
Alexandru Zub cu evocarea profesoarei Doina
Ungureanu, Grigore Elisei care scrie despre etnograful
Emilia Pavel şi cărţile ei, Oltiţa Cântec cu prezentarea
cărţii Emiliei Pavel – Valori etnografice româneşti în
imagini, Vasilian Doboş vorbind despre Muzeul
„Sfântul ierarh Dosoftei-mitropolitul”, Bogdan Ulmu
cu file dintr-un jurnal teatral desprinse din Jocurile
ficţiunii bovarice în literatură şi teatru – teza de doctorat
a actriţei clujene Miriam Cuibus. Valentin Ciucă a venit
cu Polifonii grafice şi sculpturale: Mihai Ieţeşen şi Îngeri şi
temple: Gabriela şi Sabin Drinceanu, iar Ilie Danilov cu
Sincretism în romanul „Idiotul” de F.M.Dostoievski (II).
Bibliofilii sunt: Ilie Dan (O ediţie „adevărată” din opera lui
Creangă),Ioan Holban (Dorin Tudoran şi poezia sa),
Emanuela Ilie (Mariana Şora, Două jurnale faţă în faţă) şi
Irina Ciobotaru (Varujan Vosganian, Cartea şoaptelor).
OGLINDA LITERARĂ, anul IX, nr.100,aprilie
2010, Focşani. În editorialul numărului 100 al revistei
Oglinda literară, Gabriel Funica adevăr spune: de la un
număr la altul, „Oglinda literară” a evoluat constant, formă
şi conţinut, ocupând în prezent, credem cu obiectivitate, un
loc onorabil în ierarhia publicaţiilor culturale din România.
Acest eveniment a fost salutat admirativ de 46 de
colaboratori, dintre care (datorită spaţiului restrâns)
numim 15: Radu Cârneci, Gheorghe Istrate, Isabela
Vasiliu-Scraba, Nicolae Băciuţ, Baki Ymeri, Angela
Furtună, Tudor Cicu, Valentin Talpalaru, Gellu
Dorian, Melania Cuc, Virgil Diaconu, Constantin
Frosin, Marius Chelaru, Aurel Pop, Liviu Pendefunda.
Din acest număr remarcăm: poezie semnată de Radu
Cârneci, Camelia Ciobotaru, Violeta Ion, Baki Ymeri,
Felix Zamora, Adrian Botez şi Lili Goia; proza semnată
de Cătălin Rădulescu, Nicoleta Sălbatecu şi Mihaela
Dordea; eseul lui Adrian Dinu Rachieru – Ion Miloş – o
voce europeană; eseul Pentru Tribunalul Suprem al Poeziei,
al Ecriturii de azi scris de Ion Pachia Tatomirescu la
cartea lui Virgil Diaconu, Destinul poeziei moderne;
Marius Chelaru cu prezentarea cărţii Voi spune tot
vrăjitorului meu, lirică negro-africană (antologie, cuvânt
înainte, tălmăciri şi note biobibliografice de Constantin
Carbarău); „jurnalul” lui George Anca, Probabilităţi
suprapuse în invizibil; „jurnalul mongol” Zbor peste
mănăstire al lui Leo Butnaru; „jurnalul neconvenţional”
Soartă, destin, demonism… al lui Ioan Dumitru Denciu;
Tu(r)nul de control al lui Virgil Panait; „Itinerarul
spiritual”, Cui prodest?, propus de Dan Brudaşcu şi O
percepţie aparte asupra divinităţii sesizată de Tudor Cicu
citind cartea lui Ionuţ Caragea, Absenţa a ceea ce suntem;
Aurel Pop în dialog cu poetul Theodor Damian; eseul
lui Ioan Toderiţă, referitor la poezia lui Emilian Marcu
şi cronica literară semnată de Cristian Neagu la cartea
lui Adrian Botez, Aici – la întâlnirea tuturor câinilor, dar
şi eseul despre Kafka şi kafkianism, Intenţiuni monografice
de George Petrovai.
POESIS, Anul XXI, nr.1-2-3 (228-229-230), ianuarie-martie
2010, Satu Mare. George Vulturescu prezintă
poezia lui Dorin Tudoran şi, pentru noi, îşi îndreaptă
atenţia asupra volumelor de poezie Uneori plutirea,
Respiraţie artificială, Pasaj de pietoni şi Semne particulare.
Aceasta pentru că, în perioada 14-15 ianuarie 2010, la
Botoşani, lui Dorin Tudoran i-a fost atribuit Premiul
Naţional pentru poezie „Mihai Eminescu” – Opera
Omnia. Tot cu această ocazie, Premiul Naţional de
Literatură „Mihai Eminescu” – Opera Prima i-a fost
acordat lui Stoian G. Bogdan pentru cartea Chipurile.
(Este prezent în acest număr al revistei cu trei poeme).
Cronici literare la cărţi de poezie sunt făcute de: Vasile
Spiridon (Francisca Ricinski, Trenul fără roţi/ Zug ohne
Räder. Scrisori „întârziate” şi alte urme de creion/
Verspätete” Briefe und andene Bleitiftspuren), Viorel
Mureşan (Claudiu Komartin, Un anotimp în Berceni),
Simion Bogdănescu (Valeriu Stancu, Triunghiuri cu
pupila albastră), Ion Zubaşcu (Elena Vlădăreanu, Spaţiu
privat), Emanuela Ilie (Poezia tânără de la Iaşi. Voci
feminine I, Lavinia Iacob), Gheorghe Mocuţa (Luminiţa
Urs, Singurătatea tatălui meu), Mircea Pop (Dan Dănilă,
50 de poeme), Imelda Chinţa (Daniel Săuca, Cartierul
vestic al iadului) şi Magda Grigore (Coniţa Lena,
Supradoza – poeme de uscat zilele). Vin cu poezie: Varujan
Vosganian, Elena Ştefoi, Adrian Alui Gheorghe,
Mircea Opriţă, Daniel Pişcu şi tinerii Carmen Stanciu şi
Adrian Matus. Grigore Crigan îl intervievează pe
Ştefan Hostiuc, iar istoricul literar Graţian Jucan ne
vorbeşte despre Mihai Eminescu şi Jan Urban Jarnik.
Eseurile sunt semnate de Daniela Sitar-Tăut, Gheorghe
Glodeanu, Marian Barbu şi Isabela Vasiliu-Scraba.
Traducerile sunt realizate din: Bertholt Brecht (Simion
Dănilă), Uejima Onitsuna, Taneda Santōka, Paul-Louis
Chouchaud, René Maublanc, Giorgios Seferis, Jorge
Luis Borges, Ezra Loomis Pound, Kobayashi Issa, Jack
Kronac (Pagini din istoria haiku, Marius Chelaru),
Selima Hill (Ioana Horea), Hédi Bouraoui (Ion
Cristofor). Lucian Perţa parodiază din poezia lui
Robert Şerban, Gavril Moldovan, Andrei Zanca,
Simion Iuga, George Petrovai, Radu Florescu şi
Constantin Rupa.
PRO SAECULUM, Anul IX, nr. 1-2 (61-62) – 15
ian.-1 martie 2010, Focşani. Cu atenţie şi înalt
profesionalism, revista, al cărei redactor şef este
neobositul Mircea Dinutz, se prezintă bine structurată
pe rubrici (cantitativ şi valoric). Şi pentru că acest
spaţiu este rezervat doar „trecerii în revistă”, o să
evidenţiem doar „esenţele tari”. Astfel: eseu – D. R.
Popescu (Pionii otrăviţi), Irina Mavrodin (Şi iată-mă,
încă o dată…), C-tin Coroiu (Lecţia de literatură),
Dumitru Velea (Tolstoi şi diferenţialele istoriei), Tudor
Cicu (Spectacolul poetic de sub acoperişul lumii), N.Rusu
(Canonul criticii revoluţioniste), Valeria Manta Tăicuţu
(Ion Creangă – Moş Nichifor coţcariul; registrul LIS –
Liviu Ioan Stoiciu (Jurnalul poemelor); contemporanii
noştri – Magda Ursache (În bookătărie), Petru Ursache
intervievat de Lucia Dărămuş; profil – Lucian Bâgiu
(Tabula smaragdina); folclor românesc – Iordan Datcu
(Românii din Transnistria într-o monografie); portrete în
peniţă – Florentin Popescu (Pragmatism şi deschidere:
Horia Gârbea); poesis – Passionaria Stoicescu, Liviu
Pendefunda, Alexandru Jurcan; proză – Mariana
Zavati Gardner, N. Havriliuc, M. R. Iacoban;
meridiane – Alice Harison (poezie în traducerea
Marianei Zavati Gardner), Nguyen Chi Thien (poezie
în traducerea lui Ion Roşioru); lector – Ioan Adam
(Teodora Fîntînaru, Vitralii patinate), Eugen Evu (
Adrian Botez, Aici – la-ntâlnirea tuturor câinilor),
Nicolae Bârna (Nicolae Breban – „poet epic”), Viorica
Răduţă (Doinea Cetea, Triunghiul Bermudelor), Grigore
Codrescu (Petru Popescu, Supleantul), C-tin Buiciuc
(Remus Valeriu Giorgioni, Cei şapte morţi uriaşi), Titi
Damian (Florentin Popescu, Eu v-am citit pe toţi),
Mircea Dinutz (Constantin Trandafir, 1989.Vedere din
provincie), Vlad Zbârciog (Teo Chiriac, Monstrul sacru);
scriitori din Ialomişa – Gh. Dobre, Şerban Codrin,
Costel Bunoaica, Ilie Comăniţă, Florin Ciocea, Nicolae
Teoharie, Dan Elias (poezie), Ioan Neşu (proză);
Vrancea literară – Doina Popa, Camelia Ciobotaru,
Paul Spirescu, Adrian Botez, George Cornilă, Florinel
Agafiţei, Lili Goia, C-tin Frosin.
Revista Nouă, anul V, nr. 2 (59)/2019, Câmpina.
Plonjând în real, Florin Dochia relatează: N-am numărat
niciodată câte nopţi şi câte zile s-au adunat pe strada mea.
Cât de supărător vi s-ar părea, numărul lor nu este egal.
După noapte vine zi – cum zice cântecul – nu are nici o
semnificaţie pe strada mea. Asta pentru că trec tot felul de
vagabonzi care fură tot ce le pică la îndemână. Unii au furat
câteva bătălii strategice pe care nu le-am mai apucat, alţii
mici războaie de apartament. S-au furat numeroase orgii,
desigur, s-au furat cantităţi uriaşe de vise, aşa că, una peste
alta, raftul nopţilor e pe jumătate gol. Păi, nu? La 170 de
ani de la naştere, Diana Marinache îi face profilul lui
Titu Maiorescu, iar Viorel Cernica vorbeşte despre
rolul acestuia în cultura românească. Despre Teodor
Vârgolici la 80 de ani vorbeşte Constantin Trandafir,
iar cartea Amintiri din pribegie de Neagu Djuvara îi
prilejuieşte lui Codruţ Constantinescu realizarea
eseului A-ţi aminti pentru a avea ce povesti. Remarcăm
traducerea şi prezentarea lui Bogdan Stoicescu: De la
Jack Kerouac la Ti-Jean Kerouac. Constantin Trandafir
vine cu secvenţe dintr-un Jurnal cu banalităţi (1974-
2009), iar Iulian Moreanu îi face o cronică subiectivă la
cartea 1989. Vedere din provincie. Poezia este semnată
de: Victor Sterom, Ioana Geacăr, Petre Manolache şi
Călin Sămărghiţan, iar proza de Iulian Moreanu şi I.
Oprişan. Notele de lectură sunt scrise de: Mihai
Antonescu (Skënder Sherifi, În toamna inimii tale),
George Bădărău (Mircea Teculescu, Porţi în depărtare),
Serghie Bucur (Ana Hâncu, Soacra mea trăsnită), Aurel
M. Buricea (Viorel Dinescu, Zidul cu privighetori),
Eugen Evu (Daria Dalin, Preţul loialităţii), Lucian Gruia
(Laurenţiu Orăşanu, Dicţionar cu umor geto-dacic),
Cristian Neagu (Daniela Voiculescu, Spica), Valeria
Manta Tăicuţu (Ştefan Iovan, Tăcerea lui Iov), Victor
Sterom (Albina Idrizi, Umbrele Turnurilor) şi Gherasim
Rusu Togan (Ilie Moise, Oamenii şi locurile Albei).
CITITORUL DE REVISTE
