Brigada diverse – (P)etra (e) (d)es (l)a (o) tal(ă)
8 octombrie 2023
Ruscuț. Vocea copilăriei lui Miki. Se trecu și el la afurisitul prag de 68 de ani.
Dacă de actorul care a dat glas personajelor de desene animate am auzit, de alde Jull și Nicu zis, nu am avut habar și nici nu mă interesează problemele lui de sănătate, date din casă afară de soție.
Nu are cum să te mire puterea și viteza de lucru ale niponilor. La capitolele menționate stau foarte bine. Ci cum de s-a putut produce un astfel de dezastru. O bucată considerabilă de la capătul unei străzi surpată, din clădire în clădire, pe o distanță de cel puțin patruzeci de metri. Să nu vă închipuiți totuși că lățimea străzii a fi cam ca la noi. Nu. E tot cam cât lungimea surpăturii. Iar gaura, de-ar fi s-o măsoare habotnicii religioși, s-a cam căscat până la gurile iadului. Și da, repede, repede, a durat o săptămână. Canalizare refăcută, cabluri puse la loc, țevuști de apă date în folosință, groapa umplută, asfalt și marcaje rutieristice, toate la gata și la marea meserie. Și-n noiembrie. Exact înainte de post.
Și românul, și străinul sunt curve. Cât de mari, ne-o relatează buzoienii, vizavi de-o mână de muncitori și despre un patron de fabrică care s-a spălat pe mâini de promisiunile cu care a fost admis în România. „Marele” investitor a clacat. 381 de inși rămași fără un venit constant. Dintre care 320 demisionari, bătând palma pentru promisiunea – subliniez – primirii a șapte salarii compensatorii. Cinci au zis ba și s-au dus la brațele de muncă pentru șomaj, iar restul…. Cine știe ce troc mai au. Or fi conțopiști.
Profesoare de-astea „sexy” și „cool” am mai văzut. Azi pozată c-un buchet de flori, mâine într-un neglijeu, poimâine cu pretenții de vedetă porno. Măi Cristino, lasă-te de profesorat, că-ți risipești tinerețile în van! Nea inspectorat, trimite-o măcar la liceu, să nu le strice elevilor din clasele primare creșterea.
Treizeci la sută din vreo treizeci de elevi înseamnă nouă elevi. Ori câte clase or fi. Dar nu se pupă cu versiunea 9,5 media. Căci la cum sunt notați școlarii azi, dacă mai e vreunul sub pragul critic al evaluării pentru o bursă. Ori, în cazuri extreme, nu-i unul care să se ridice la nivel și-atunci, oricât de slabi la învățătură, primesc oricum banii ăi nouă. Însă nu mă fericește o astfel de măsură legislativă. Să-i înveți cu bani de la vârste fragede….
Că uite, când nu-i mai primesc pe „merit”, și-i însușesc pe diferite căi. De exemplu un buzoian căruia i s-a pus eticheta veche de găinar. Adică unul de fură pui din Tiruri.
Când nu înțelegi cum funcționează viața. Ori poate că șansa oferită, aceea de a i se eradica boala canceroasă, să fi fost o întâmplare și o fatalitate totodată. N-ar mai fi căutat să aplaneze un conflict și n-ar mai fi fost înjunghiat.
Fatalitate de mai mici dimensiuni, un capriciu mental propriu, și în cazul unui festival internațional de prin Cehia, dedicat românilor de pretutindeni în care, din partea noastră participând doar țigani sadea.
Tot pietonul este cel urgisit. Să faci ditai pasarela, cu acces dublu din fiecare colț de stradă, iar mașinile să treacă bine mersi pe dedesubt. Rupeți-ne picioarele!
E poetă. Ok. Dar nu e tânăr președinte. E președintă. Ca de aia există femininul. Și e ok să dai aleilor din parcul galaților nume de scriitori. Sper și la noi o astfel de inițiativă pusă în practică. A nu se înțelege că mor după „arta” copiatului, însă măcar ăstora în viață să li se dea o șansă la nemurire, căci după….
