Spații culturale nr. 11 (14)
Reviste literare
a t e n e u, Anul 47 (serie nouă), nr. 6 (490), iunie 2010, Bacău. Teatrul „George Ciprian” din Buzău a împlinit 15 ani de activitate. Despre Gala vedetelor – Vede Teatru din acest an, Carmen Mihalache spune, printre altele: A fost o ediţie a galei în care nu s-a simţit frisonul crizei, pentru că oamenii s-au încălzit la flacăra teatrului, pe care-l iubesc fără rezerve. Tot Carmen Mihalache scrie despre o expoziţie incitantă şi de puternic impact realizată de pictorii Dionis Puşcuţă și Mihai Docea, despre recitalul de aniversară al lui Stelian Preda şi despre cartea lui Florin Faifer, Incursiuni în istoria teatrului universal (de la origini până în Renaştere). Tot incitant începe eseul Surferii şi C.D.Zeletin: Spaima poate fi sursă a sublimului, din momentul în care începe să ameninţe instinctul de conservare. Marius Manta, în eseul Cât despre cuminţenia poeziei…, se opreşte la Canţonierul lui Umberto Saba. Dintre personalităţile Bacăului, Cornel Galben îl prezintă pe Constantin Călin, cel care, în acest număr al revistei, îşi continuă exegeza bacoviană cu partea a patra din Trecere în revistă. Remarcăm eseul lui Vasile Spiridon, Determinism spaţial, despre studiul în două volume: Spaţiul inefabil. vol.I -. Bărăganul şi Bălţile Dunării în cultura română; vol II – Ştefan Bănulescu – o geografie imaginară a câmpiei dunărene de Ioan Radu Văcărescu. Alte eseuri sunt semnate de Cristina Popescu (Aisbergul poeziei moderne sau denunţarea canonului) şi Dan Perșa (Minciună şi sens). Poezia acestui număr este semnată de Costel Stancu şi Marcel Mureșeanu, iar proza de Remus Giorgioni şi Roni Căciularu. Leo Butnaru ne poartă puţin prin Dicţionarul de Leologisme. Violeta Savu realizează un comentariu critic privind poezia lui Gelu Vlaşin, iar Mircea Dinutz unul despre Mircea Popovici şi cartea sa, Cabinetul de stampe. Cronicile literare aparţin lui Marius Manta (Dan Cârlea, Urban), Adrian Jicu (Nichita Danilov, Ambasadorul invizibil, şi Ioan Vicoleanu, Pe urmele identităţii), Grigore Codrescu (Nicolai Tăicuţu, Dincolo de semn), Elenei Pârlog (Mihai Pascaru, Grămadă ordonată) şi Violetei Savu (Cosmin Perţa, Bătrânul).
A x i o m a, Anul XI, nr.6 (123), iunie 2010, Ploieşti. Scriam în numărul 10/2010 al Spaţiilor Culturale: Avem bucuria de a scrie despre revista Axioma la împlinirea a zece ani de apariţie. Şi ne bucurăm alături de Marian Ruscu (director), Ieronim Tătaru (redactor şef) şi de redactorii ei. Iar în acest număr transcriem: Aceasta este ultima pagină a revistei Axioma […] revista Axioma, aparţinând Editurii Premier (adică subsemnatului), cu regret îşi încetează apariţia. Marian Ruscu. Ce putem spune?… Doar că dispariţia revistei nu se datorează lipsei banilor! Cu amărăciune în suflet facem acum prezentarea acestui număr. Aşa cum ne-a obişnuit, deschiderea o face Ieronim Tătaru cu o prezentare din arta plastică André Derain – un avangardist mântuit. Datorită unor indicii neliniştitoare, C. Trandafir scrie în loc de cronică literară scurte prezentări critice la ultimele apariţii editoriale ale poeţilor prahoveni: Marian Ruscu, Viul de altădată, Florin Dochia, Cântec pentru ştergerea umbrei şi Ioan Vintilă Finţiş, Bufonul şi KlaRaReGina. Nicoleta Stoica prezintă revista „Cuvântul Nostru” (număr comemorativ cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la moartea lui Mihail Eminescu – Botoşani, nr.28/15 iun. 1929), iar Nicolae Dumitrescu prezintă cartea lui Marian Chirulescu – Epoca literară. Indice analitic, tematic şi alfabetic. Semnează eseuri: George Sîrbu (Alexandru Busuioceanu, mitul dacic în cultura şi istoria Spaniei), Gherasim Rusu Togan (Ritualica daniilor, în stări cultice şi sarale: jertfa şi ofranda), Maria-Mirabela Neagu (Închisoarea noastră cea de toate zilele – odiseea intelectualului român în Epoca de Aur), dr. Carmen Mariana Ciorcilă (… Se numeşte Hamlet), Alexandra Badea (Polivalenţa feminină în romanul postmodern). Scriu cronici literare: N. Dumitrescu (Nicolae Stanciu, Caravana învinşilor, George Lixandru, Ţara orbilor şi Gore, Pe chiul gârlii – Când Dumnezeu a fost copil), Codruţ Constantinescu (Andreï Makine, La vie d’un homme inconnu) şi M. Chirulescu (Nelu Quintus, Zâmbet de adio). La revedere Axioma! La revedere Marian Ruscu! Dar nu adio!
BUCOVINA LITERARĂ, serie nouă, Anul XXI, nr.4-5 (230-231), aprlie-mai 2010, Suceava. Alexandru Ovidiu Vintilă atrage atenţia: Nu trebuie uitat nici felul în care sunt trataţi scriitorii de către Ministerul Culturii. Şi nu de acum, ci de ani de zile. Care a fost efectul acelui „Apel pentru salvarea culturii române vii”? Nici unul! Poate doar promisiuni! Pe aceeaşi linie, remarcăm atitudinile din „jurnalul de bord” al lui Ion Beldeanu. Din dialogul dintre Adrian Dinu Rachieru şi Ion Miloş desprindem: În 1996 a apărut în suedeză, în traducerea mea, romanul Vânătoarea regală de D.R.Popescu. A fost foarte lăudat şi declarat de marea critică suedeză capodoperă. Am publicat în „România literară” din 28 august 1996 câteva extrase din aceste cronici. Deja în numărul următor al revistei Ioana Pârvulescu l-a minimalizat pe o pagină întreagă şi ca scriitor şi ca personalitate. Atunci întreb: cine să se ocupe de cunoaşterea şi afirmarea noastră în lume, când noi ne „mâncăm” unii pe alţii? La rubrica Eminesciana semnează studii: D. Vatamaniuc, Adrian Dinu Rachieru şi George Bodea. Magda Ursache face însemnări pe marginea cărţii lui Adrian Marino – Viaţa unui om singur, iar Doina Cernica realizează un interviu cu scriitoarea Micaela Ghiţescu. Eseurile aparţin Isabelei Vintilă (Nigredo sau întoarcerea la origini), Constantin Călin (Jurnal despre Bacovia-4) şi Alex. Ov. Vintilă (Dialog şi libertate – o propedeutică sumară asupra conceptului de libertate-II). Cronica literară este realizată de: Ioan Holban (Ştefan Amariţei, Suspendat spre fructul prelung), C-tin Cubleșan (Petru Popescu, Supleantul), Elena-Brânduşa Steiciuc (Doina Cernica, Muntele la apus), C-tin Blănaru (Radu Mareş, Anul trecut în Calabria), Emanuela Ilie (Lucian Raicu, O sută de scrisori din Paris); recenzii la: Ieşirea în decor de Adrian Ţion (Mircea Ioan Casimcea), C-tin Blănaru, În caroiaj (Ilie Dan) şi notele lectorului Ion Beldeanu, cu referire la: Să citiţi bine! de Magda Ursache, Aquarius de Octavian Doclin, În caroiaj de C-tin Blănaru şi Poezia Bucovinei de Vasile Tărâţeanu. Dintr-un jurnal de călătorie Doina Cernica ne prezintă Troia în primăvară.
Cafeneaua literară, anul VII, nr.6/81, iunie 2010, Piteşti. Virgil Diaconu face o sinteză a lucrărilor Colocviului Naţional Generaţia 80 la maturitate, care s-a desfăşurat în perioada 27-29 mai la Piteşti, Câmpulung Muscel şi Curtea de Argeş. De reţinut: Paradigma optzecistă nu s-a schimbat de vreo 30 de ani încoace (Ion Bogdan Lefter), Noi nu suntem o generaţie, ci un fenomen (Călin Vlasie), Generaţia 80 mai poate dura încă 20 de ani (Mircea Bârsilă), Eu sunt de fapt un scriitor şaptezecist. Dar am fost asimilat la optzecişti şi sper ca în curând să fiu douămiist (Gabriel Chifu), Un poet adevărat nu are nevoie de generaţie (Gheorghe Izbăşescu), Toate etichetele generaţioniste sunt pentru manipulat studenţii (Mircea Petean) Şi ironic, în articol, Virgil Diaconu concluzionează: Acest colocviu ne-a lăsat sentimentul că generaţia 80 este singura care semnează pentru marile evenimente literare ale naţiunii şi că pe lângă ea toate celelalte generaţii literare şi toţi scriitorii neoptzecişti sunt nesemnificativi. Cu acelaşi prilej a fost lansat şi volumul de interviuri Generaţia 80 văzută din interior, vol. I de Dumitru Augustin Doman. Ei, da! „Sfios în faţa propriului său scris, Gheorghe Grigurcu ne implică în călătoriile gândului său, iar Mircea Handoca, prin studiul Mircea Eliade destinatar, prezintă câte ceva din corpusul epistolar eliadesc. Şi dacă Niculina Oprea scrie despre poezia lui Mircea Bârsilă din recenta apariţie editorială Monede cu portretul meu, Ştefan Ion Ghilimescu scrie despre poezia Ştefaniei Stâncă (1919-1984) din volumul O lebădă bolnavă de tristeţi pus în circulaţie în anul 2007 de editorul Jozsef Pildner. Adrian Dinu Rachieru face un profil lui Vasile Ursache, autorul plachetei Epistole către Hefaistos, iar Ionel Bota şi Denisa Popescu scriu despre Prozatori români de azi de Cornel Ungureanu, respectiv Elegii negre de Radu Cange. Poezia acestui număr este semnată de Constantin Gligore, Iosif Caraiman, Ion Toma Ionescu şi Florian Stanciu. În paginile de mijloc ale revistei sunt reproduse patru lucrări ale pictorului Constantin Mosoia.
CONTRAATAC, Anul XI, nr. 24/2010, Colegiul Tehnic „Gheorghe Balş”, Adjud, redactor coordonator: prof. dr. Adrian Botez. Dascălii, profesorii, universitarii români nu sunt cu nimic mai prejos la pregătirea şi capacitatea profesională: aspectul de superioritate ar consta, eventual, în faptul că învăţământul australian nu e sub o apăsătoare şi continuă politizare, la fiece moment. Am citat din interviul realizat de Adrian Botez cu scriitorul şi omul de cultură Ioan Miclău, român din Australia. Despre păcatul traducerilor neprofesionale dialoghează Eugen Evu cu George Roca. Ligya Diaconescu realizează un interviu cu preacuviosul părinte Galaction de la Mânăstirea „Lacul Frumos”, Vlădeşti-Vâlcea. La rubrica străji ale culturii ortodoxe este prezentat I.P.S.S. Bartolomeu Anania şi predica acestuia rostită la Mânăstirea Putna în data de 19 septembrie 2004. Apoi, dr. Dan Brudașcu prezintă o serie de ambasadori ai culturii spirituale româneşti. Tot Dan Brudașcu încearcă să dea un răspuns la întrebarea: De ce lipseşte România din lucrări străine de sinteză? Despre Originea cuvântului Crăciun şi semnificaţia originară a sărbătorilor de Crăciun vorbeşte George Liviu Teleoacă, iar despre Radu Gyr – iniţiere întru martiriu: între lut şi azur, între braţ şi aripă scrie Adrian Botez. Camelia Ciobotaru scrie in memoriam Constantin Ghiniţă, iar despre Un poet incomod şi poemele sale magistrale: Adrian Botez, scrie Cezarina Adamescu. Poezia acestui număr de revistă este susţinută de elevii Colegiului Tehnic „Gheorghe Balş”- Adjud: Valerian Călin, Diana Bortă, Elena Niculescu, Alexandra Niculescu, Andrei Grapă, Ovidiu Molea, Mihaela Muşat, apoi, de Laura Lucia Mihalca, Eugen Evu, Cezarina Adamescu, Luminiţa Aldea, Camelia Ciobotaru, Ioan Miclău, Radu Gyr, Thomas Bernhard (în versiune românească, Ioan Evu şi Theresia Haas), Emily Elizabeth Dickinson (în româneşte – Victor Ştir). Semnează eseuri: Camelia Tripon (Eminescu şi grădina Maicii Domnului) şi Mircea Micu (Îngerul cu cartea-n mâini). Alte semnături aparţin profesorilor colegiului adjudean: Ion Munteanu, Cătălin Mocanu şi Ellen Popovici.
DACIA LITERARĂ, anul XXI (serie nouă din 1990), nr.90 (3/2010), Iaşi. Teatrul cu părul cărunt, aşa îşi intitulează pledoaria Ştefan Oprea despre Teatrul Naţional din Iaşi la 170 de ani. Tot în sfera teatrului se află dialogul lui Călin Ciobotari cu George Banu – om de teatru deplin, cronica teatrală a aceluiaşi Călin Ciobotari la piesa Zeul măcelului de Yasmina Reza, în montarea lui Cristian Hadji-Culea sau Grigore Ilisei vorbind despre Magia starului Sarah Bernhardt. Nicolae Dabija scrie despre Eminescu şi „chestiunea evreiască”, iar Constantin Cubleşan despre o receptare critică a lui Eminescu vizavi de seria de studii a lui Adrian Dinu Rachieru Eminescu după Eminescu. În arca lui Noe se disting eseurile lui Daniel Lascu (Despre o prezumtivă luare în posesiune a conştiinţei), Luca Piţu (De bello valachico Caesaris Ivanesci, precum şi fragmentul din volumul Cine sunteţi Bujor Nedelcovici – dialog cu Sergiu Grigore. Jurnalul spaniol al Carmeliei Leonte precede fericit poezia lui Gellu Dorian, Ion Scorobete şi fragmentul de roman (Cei o sută – Secretul Florenţei) al lui Gheorghe Schwartz. Partea de critică literară este susţinută de Ioan Holban (Angela Marinescu, Var), Emanuela Ilie (Al. Andriescu, Din meditaţiile câinelui Jar), Nicolae Busuioc (Dumitru Matcovschi – poet şi om al Cetăţii), Daniel Corbu (Cristian Simionescu sau peripeţiile unui maratonist în noaptea bufonă), George Bădărău (Vasile Spiridon, Înscrierea pe orbită), Lucia Dărămuş (Poezia britanică în România interbelică), Cristina Chiprian (Carmelia Leonte, Graţia viespilor/ La grace des guepes), Ionel Savitescu (Universalitatea limbii franceze). La rândul său, Liviu Apetroaie are pe masă şase cărţi: Dialoguri socratice de Viorel Dinescu, Rădăcinile fantasticului românesc de George Bădărău, Emil Botta: căderea din spectacol de Carmelia Leonte, Mioritiada de Ion Nicolescu, Camiku de Mihai Curtean şi Furtunile de Alfonso Armada, în traducerea Dianei Cofşinski.
POESIS, Anul XXI, nr.4-5 (231-232), aprilie-mai 2010, Satu Mare. În aceeaşi ţinută grafică impecabilă, această ediţie a revistei este deschisă cu cinci poeme de Adam Puslojič. Semnează apoi cronicile literare George Vulturescu (Dinu Flămând, Umbre şi faleze), Vasile Spiridon (Andrei Bodiu, Oameni obişnuiţi), Petru Pistol (Mircea Bârsilă, Monede cu portretul meu), Livia Mărcan (Geo Vasile, Profiluri literare italo-române), Nicolae Bălaşa (Marian Barbu, La Lilieci – 6 cărţi în căutarea lui Marin Sorescu), Arthur Porumboiu (Ion Dragomir, Bucium şi Iosif Caraiman, Norii, munţii, norii, norii), Virgil Nistru Ţigănuş (portret: Graţian Jucan), Viorel Mureşan (Radu Vancu, Monstrul fericit). Poezia este semnată de Mircea Muthu, Daniel Corbu, Lucian Alexiu (versiune în limba germană realizată de Julia Schiff), Costel Stancu, Viorel Tăutan şi de tinerii poeţi: Liliana Filişan, Aurelia Borzin, Grigore Gherasim şi Daniel Hoblea. Daniel D. Marin realizează un interviu cu poetul Radu Vancu. Eseurile aparţin lui Nicolae Oprea (Simbolistica lupului la Dimitrie Cantemir şi Ion D. Sârbu), Gheorghe Glodeanu (Jurnalul Monicăi Lovinescu – II) şi Danielei Sitar-Tăut (Alexandru Buican: jurnal intelectual). Pentru Eminesciana istoricul literar Graţian Jucan aduce noi mărturii: Mihai Eminescu şi Iacob Negruzzi, iar Mircea Handoca îl recuperează pe Mircea Eliade „par lui-même”. Bogată secţiunea rezervată traducerilor! Astfel, Adam Puslojič traduce din sârbă pe Predrag Bogdanović şi Mićo Cvijetić, Cosmin Dragoste traduce un fragment din lucrarea Martori la limita cunoaşterii de Dieter Schlesak, Gheorghe Mocuţa traduce poezie de Héléne Dorion, Marius Chelaru prezintă (şi traduce câte un haiku) şase autori sârbi şi cinci bulgari, Dinu Flămând traduce un poem (XXII) de Jean-Pierre Siméon, Olimpia Iacob prezintă şi traduce haiku-uri de Margaret Chula şi Susan Antolin, Claudia Vulturescu traduce poezie de Gérard Beyo şi o prezentare făcută acestuia de Françoise Hán. Nicolas Catanoy face portretul lui Adonis (Ali-Ahmad Esber), iar Lucian Perţa parodiază poezii de Elena Ştefoi, Adrian Alui Gheorghe, Mircea Opriţa, Daniel Pişcu, Vasile Hauşi, Ştefan Aurel Drăgan, Valeriu Sabău, Ioana Ileana Şteţco şi Aurel Pop.
PRO SAECULUM, Anul IX, nr. 3-4 (63-64) – 15 aprilie-1 iunie 2010, Focşani. În editorial, Mircea Dinutz se întreabă (sigur, ca să ne întrebăm şi noi): De ce vrem să repetăm greşeala, fie şi în sens invers? Şi precizează: Problema este că cititorul anilor 50, până la jumătatea deceniului următor, nu avea cum să evite cartea rusă, atâta timp cât opţiunile noastre culturale erau sever limitate de dimensiunea politică. Acum, fenomenul se repetă, în sens invers, prea puţine traduceri din literatura rusă, prea puţine filme ruseşti… „Prea ne americanizăm”, peste limitele admise, neînţelegând (totuşi) că arta rusă este o piesă esenţială în patrimoniul spiritual al omenirii. Urmează cavalcada de semnături, în frunte cu nume importante ale literaturii române: D.R.Popescu, Irina Mavrodin, Liviu Ioan Stoiciu, Magda Ursache (despre scriitorul Ion Lazu), Ioan Holban (Mircea Radu Iacoban – 70), Florin Costinescu (Florentin Popescu – 65), Dan Brudaşcu (Cu Adrian Marino dincoace de Styx), Lucia Dărămuş (Metafora luminii ca secvenţă a limbajului), Dumitru Velea (Metafore ale ochiului), Jeana Morărescu (Octavian Soviany: „Apocalipsa textului”), Tudor Cicu („Ezitând între taină şi nimic”–un periplu în universul poetic LIS–I), Florea Burtan şi Anghel Gâdea (poezie), Şerban Tomşa (cronică literară la cartea Anei Dobre Lecturi empatice). Şi vin cu poezie: Elisabeta Isanos, Ioan Scorobete, Maria Pal, Zaira Samharadze, iar cu proză: Aura Christi, Corina Irimiţă, Ion Gh.Pricop, Nicolae Havriliuc şi Remus Giorgioni. Un scenariu pentru film de scurt metraj propune Florentin Popescu. Se destăinuie lectorii: Aurel M. Buricea (Marian Ruscu, Viul de altădată), Viorica Răduţă (Florin Papazu, Veşnicia şi încă o clipă), Ioan Miclău (Adrian Botez, Spirit şi Logos în poezia eminesciană), C-tin Buiciuc (Lazăr Magu, Monologuri liturgice), Grigore Codrescu (Ion Fercu, Z), T. Cicu (Șerban Codrin, Testamentul din strada Nisipuri), Mircea Dinutz (Viorel Savin, Gresia albastră). Vrancea literară este prezentă prin: Doina Popa, Paul Spirescu, Alexandru Pleşcan, Cristian Vechiu, Ioan Dumitru Denciu, Florinel Agafiţei, Costică Neagu, Carmina Stoian.
Revista Nouă, anul VII, nr. 5 (62)/2010, Câmpina. Chiar când scriu aceste rânduri (într-o vineri seara), aud o tâmpită (termenul va fi acreditat oficial!) la televizor care spunea că în această perioadă „financiarul trebuie să prevaleze asupra umanului”, altfel umanul va fi pus în pericol. Să mă scuzaţi, ţaţa consilieră… Aşa plonjează în real Florin Dochia prin pamfletul său: Din teritoriu–9. Politicale. Noua Gardă sau Secera şi Ciolanul. Remarcăm, din capul locului, abundenţa şi valoarea profilurilor din acest număr al revistei. Realizatorii lor sunt: Constantin Trandafir (Ion Vinea şi gazetăria şi Constantin Călin – la aniversare), Diana Marinache (Tudor Arghezi. Demiurgos onomatom) şi Florin Dochia (Să călătoreşti cu ducele de Choisel – Michel Tournier şi volumul său recent apărut, Voyages et paysages). Eseurile aparţin lui Viorel Cernica (Despre administrator), Ionel Necula (Reeditarea publicisticii lui Nichifor Crainic) şi Constantin Călin (Note despre jurnalism). Jurnal cu banalităţi (1972-2009 – secvenţe 77 – reprezintă mărturiile lui C. Trandafir, iar Ilarion Cocişiu – complexitatea analitică a unor ritualuri: Cântece de seceriş reprezintă secvenţa de folclor a revistei semnată de Gherasim Rusu Togan. Cronici literare fac Ştefan Ene şi Ioana Geacăr la Frumoasele străine de Mircea Cărtărescu, respectiv la Pe muchiile cercului de Djamal Mahmoud, iar note de lectură semnează: Mihai Antonescu (Puiu V. Moiceanu, Sărutul fecioarelor şi Maidanul cu amintiri), Dan Bistricean (Aurel M. Buricea, Cântecul reginei) şi Victor Sterom (Radu Cange, Lebăda şi magnolia). Poezia este semnată de Emanoil Toma, Cornel Cubleşan, Ioan V. Maftei, Ioan Cristian Arbore, Eugen Evu, Petre Manolache, Tommy Olofsson (traducere Ion Miloş) şi Basri Capriqi (traducere Baki Ymeri), iar proza de: Iulian Moreanu (A patra povestire cu un copil), Mihai Tudor (Viaţa ca o cursă de şoareci) şi Daniel Crăciun (Tarsius). Parodiaţii lui Ștefan Al.-Sașa, de astă dată, sunt George Bacovia (Reverii de vară) şi Nicolae Stanciu (Cu ţoiurile pe masă).
13 Plus, Anul XIII, nr.4-5-6 (140), aprilie-mai-iunie 2010, Bacău. În editorialul Scriitorul şi „virtutea absurdului” Petre Isachi spune: Gândirea scriitorului autentic nu trebuie să fie o reflecţie asupra existenţei, ci mişcarea însăşi a existenţei spre viaţă / vieţuire. Un asemenea tip de gândire ne-ar putea salva de la mediocritate şi platitudine. Şirul eseurilor este format din: Problema morţii la Martin Heidegger (Alin Negomireanu), Universul creaţiei lui Gabriele D’ Annunzio (Alexandra Pompiliu), Redimensionarea timpului şi a spaţiului în creaţia lirică (Elena Bostan-Delavicov), Répères dans la lecture des textes de fiction (Vasilica Pintea), Marginalii la poemul „Mistreţul cu colţi de-argint” de Şt. Aug. Doinaş (Romulus Iulian Olariu), Magie şi ocultism în Poema „Rondelurilor” de Alex. Macedonski (Claudia Fodor-Stan) şi În căutarea sacralităţii pierdute (Cătălin Bortă). Studiile critice poartă semnăturile: Belatris Petronela Florea (Paradigme în reprezentarea realismului borgesian şi marquezian), Petre Isachi (Omnia habentes, nihil possidentes sau sentimentul absurdului-2, cu referire la Z de Ion Fercu, Piticul plopul şi pisica, referitor la Încă de pe atunci vulpea era vânătorul de Herta Müller, Vox clamantis in deserto, cu privire la Cartea şoaptelor de Varujan Vosganian şi Cerşetorul, Bufonul şi Prostituata, despre Bufonul cerşetorului de Petrache Plopeanu), Ana Maria Mazilu (Motivul demiurgului rău la Cioran, Bulgakov, Hesse, Dostoieski-3), Mariana Crăciun (Epifanii ale şarpelui sacru în romanul voiculescian „Zahei orbul”-2) şi Grigore Codrescu (Despre resursele povestirii clasice – Elena Budescu-Ciubotaru). Din jurnalele lor de călătorie ne împărtăşesc: Cornelia Ichim Pompiliu (Sia ciò ches ia!) şi Monica Bulboacă (Un provincial în Provence). Poezia este semnată de Casimiro de Brito şi Hans Magnus Enzensberger (în româneşte de Marin Sorescu, Gh. Şerban), Dan Sandu, Adrian Voica, Gherasim Luca (şi cu versiune în franceză de Crina-Laura Luca), Gh. Palel, Adrian Botez, Gabriela Anton, Iustina Găman (debut), iar proza este semnată de două debutante: Maria Cătălina Oborocianu şi Alida Al-Saleh.
Cititorul de reviste
