Cenaclul Alexandru Sihleanu – 29 Iulie 2023

MĂ ÎNCLIN ÎN FAȚA TĂCERII TALE ALBASTRE, DAR NU-MI LĂSA DUREREA

Sâmbătă, 29 iulie, ziua Sf. Calinic, Veniamin și Mamant; Sf. Mc. Teodota cu fiii săi, membrii Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat s-au regăsit, printre alți invitați din țară, în sala de spectacole a sus numitei instituții la un spectacol omagial, comemorarea celui care a plecat dintre noi mai devreme, răpus de o boală necruțătoare, cantautorul și scriitorul Smarandache (Manea) Agheană. Pe ecran, poza lui Smarandache Agheană, zâmbitor, așa cum era în realitate.
Prezentatoarea evenimentului, în costum popular, Laura Constantin: „Bună ziua, dragi spectatori, stimați invitați! Doamnelor și domnilor sunt foarte emoționată, după cum vedeți. Familia lui a dorit să fiu alături de dumneavoastră. M-au copleșit emoțiile. Așadar, pentru început să spunem Tatăl Nostru (toți cei prezenți sunt în picioare, în timp ce în sală răsună rugăciunea). Lucrez cu oamenii zi de zi, sunt studentă la medicină, trebuie să fiu puternică, dar când ajung acasă plâng. Să cântăm Imnul României (toată lumea în picioare și în sală răsună maiestos Imnul României. Cel aflat la sunet, referentul cultural Sorin Călin își face cu prisosință datoria.)”
Laura Constantin: „Am deosebita plăcere și onoare să invit în fața dumneavoastră un om deosebit, directoarea acestei instituții și toată stima pentru activitatea dumneaei. În fața dumneavoastră dna dir. Rafaela Predonescu.”
Rafaela Predonescu: „Bună ziua, vă spun și eu! Îmi vine foarte greu să vorbesc. Smarandache Agheană a fost un iubitor de cultură. Sunt foarte emoționată. Vă mulțumesc că ați venit!”
Laura Constantin: „Primiți o diplomă de excelență pentru ceea ce faceți, din partea Ascior Buzău. Pentru artistul, pentru omul deosebit Smarandache (Manea) Agheană, dna Frusina Agheană, am ceva să vă dau: un brevet, o medalie și o diplomă de recunoștință de la Ascior Buzău.”
Frusina Agheană: „Sunt onorată! Mulțumesc dlui Nicolae Mușat pentru tot! Vă mulțumesc tuturor!”
Laura Constantin: „Cred că de acolo de sus ne veghează. Spuneam la început că îmi est greu să vorbesc. Smarandache (Manea) Agheană a fost un om cu un suflet mare. Cânta cu sufletul, nu numai cu instrumentul, cu vocea. Doamnelor și domnilor, azi Centrul Cultural Florica Cristoforeanu vă prezintă un spectacol omagial dedicat scriitorului și cantautorului Manea Agheană, care a fost artist al acestui centru, participând la diferite evenimente culturale, a activat la Cenaclul literar-artistic Alexandru Sihleanu al acestei instituții și a publicat și o carte de epigrame. A interpretat cu mult talent cântece de muzică folk, muzică ușoară și populară, făcând să vibreze inimile spectatorilor. Suflet ardent, făcea ca aceste spații să răsune de vocea sa atât de frumoasă. A primit numeroase premii, diplome, distincții făcând cinste acestor meleaguri. Am participat și eu la spectacolele lui și mi-au plăcut în mod deosebit. Urmează un film documentar: Manea Agheană – Trubadurul cu chitara, regia tehnică Sebastian Butu, regia artistică Denisa Elena Cristian, scenariu Ecaterina Chifu. O evocare: Trubadurului visător, Smarandache Agheană, membrul Cenaclului Alexandru Sihleanu, citește Denisa Elena Cristian: „Domnul Dumnezeu și-a revărsat harul Său asupra lui Smarandache Agheană și i-a dat strălucirea de piatră prețioasă, a smaraldului care-și revarsă raze luminoase de iubire asupra tuturor oamenilor. Glasul său vibrant a încântat inimile iubitorilor de muzică și poezie. Manea își purta sufletul pe chip, zâmbea tuturor cu o iubire infinită. Iubea România și o cânta mereu la evenimente culturale, iubea literatura, soția, copiii, toată familia și o dorea mereu unită în jurul său. Dorea să nu fie niciodată tristețe în jur și ne destindea cu epigrame și texte umoristice. Omul cu chitara, Manea era ființa ce electriza orice faptă culturală. A pleca la îngeri, când trebuia să se bucure și mai mult de viață.
Mulțumim TRUBADURULUI pentru prietenia și iubirea ce ne-a dăruit, pentru frumusețea și bucuria ce o răspândea în jur, pentru sufletul său ales de care ne vom aminti mereu. Regretăm că nu mai ești printre noi și ne rugăm pentru liniștea ta acolo, sus, suflet drag! (text: prof. Ecaterina Chifu, membră UZPR).”
Laura Constantin: „Și un act de recunoștință pentru Denisa, de la Ascior Buzău. O invit pe dna Ecaterina Chifu.”
Ecaterina Chifu: „MANEA AGHEANĂ trăiește în cartea sa de „Epigrame” și în „Cartea sufletului meu” pe care am scris-o cu drag, să surprind personalitatea unei ființe deosebite, cea a colegului meu de cenaclu, iubitor al pământului românesc, al neamului românesc. Suflet ardent, el știa să vibreze la tot ce este frumos, să dăruiască iubire, multă iubire. Lui și iubitei sale Frusina li se potrivesc versurile mele ce redau o iubire ce trece dincolo de spațiu și de timp: Tu– EU, O ETERNITATE Tu –Eu, o eternitate,/ o eternitate de iubire,/ Tu– Eu, aceeaşi entitate,/ o entitate-n contopire./ Tu– Eu, o fericire,/ o fericire-n unire,/ Tu – Eu, o speranţă,/ o speranţă-n devenire./ Tu, – Eu, o visare,/ o visare-n adorare./ Tu– Eu, un dor nesfârşit,/ un dor neîmplinit…/ Tu– Eu, oare când am trăit?
Câtă bucurie aducea la cenaclu acest artist, prin cântecele sale, făcând o sărbătoare din întâlnirile noastre săptămânale. Dincolo de ochii strălucitori, simțeam că există un om, un om adevărat ce avea atât de multe de dăruit altora.
A compus cântece pe versuri proprii și pe ale altora. Voiam să-i dau să compună alt cântec pe versuri mele ce redau toată iubirea dintre el și Frusina: IUBIRE, DOAR IUBIRE Am așteptat iubirea cu sufletul de crini,/ Ce drag mi-ai fost, când eram doi copii!/ Eram o primăvară înflorită, tu un dor,/ Îmi dăruiai dragostea senin și visător,/ Aripi aveam, vibrând mereu de fericire,/ Umpleam tot orizontul cu-atâta iubire…/ Prin iubire, destinul ne-a unit viețile,/ Am înfruntat și rău și-n fericite zile,/ Am înălțat imnuri pe veșnice altare,/ Să ne apărăm dragostea, albă floare./ Prin ani, tot mai mult noi ne-am iubit,/ Erai un vis frumos, eu, un dor infinit./ Ce daruri a pus cândva Domnul în tine,/ De m-ai făcut să vibrez de aleasă iubire?/ Ce minune s-a săvârșit sub bolta senină,/ De mi-ai răspândit în suflet atâta lumină?/ Treceam prin munții de dor, fără-ntrebări,/ Cu buzele fremătânde de calde sărutări./ Ce puternici ne făcea pe amândoi iubirea!/ Nimic nu mai avea mare preț ca fericirea/ De a fi împreună, de a ne spune „te iubesc”,/ Sub căldura ochilor simțeam că înfloresc,/ Îți îmbrățișam sufletul și-ți dăruiam alinare,/ Să nu cunoști durerea, nici zilele amare./ Iubire, doar iubire, striga sufletul meu,/ Iubire, doar iubire primea sufletul tău,/ Noi doi ne dăruiam oceane de priviri,/ Nu aveam deloc timp de alte amăgiri,/ Sorbeam marea lumină a frumuseții,/ Arși de profund dor, în anii tinereții.
Aș fi vrut să scriu și volumul doi al vieții Trubadurului, să povestesc succesele ce le-a avut în toate mediile culturale pe care le-a fecventat, el fiind un exemplu demn de urmat de tineri. Poate o voi face, cu sprijinul familiei sale. Ne-a lăsat ca amintire vocea sa, chipul și inima sa și a ajuns în tărâmul cântecului, al poeziei, al iubirii, unde: Numai sufletele pure/ unite în iubire ştiu,/ că lumina ce izvorăşte din ele/ poartă esenţa divină./ Ea transfigurează totul/ multiplicând la infinit/ tot ce-nseamnă iubire.
Lumina lui ne urmărește din stele și ne rugăm pentru sufletul lui, să fie iubit de Dumnezeu.”
Laura Constantin: „O diplomă de excelență dnei Chifu din partea Ascior Buzău„ Urmează un artist desăvârșit, este inginer de sunet, Sebastian Butu.”
Sebastian Butu: „Am să vă povestesc un curriculum vitae: Agheana Smarandache, născut în anul 1954, la 28 iulie, în com Dedulesti, (Buzău) unde a făcut școala primară și gimnaziul. A studiat la liceul „Mihai Eminescu” (1970-1974) din Buzău, apoi a urmat o școală post-liceală calificându-se în meseria de lăcătuș mecanic în orașul Iași, unde a cântat într-o formație de tineri entuziaști. A urmat cusurile Școlii Populare de arte din Buzău, secția canto, iar după stagiul militar, a absolvit cursurile Școlii de Subofițeri de la Câmpin,a în 1977. Apoi a lucrat ca sectorist în cadrul M. A. I. Buzău. Pasiunea lui pentru a cânta s-a manifestat încă din școala generală. A făcut parte din formația ,,Hiperion” din Slobozia, județul Ialomița, a cântat la diverse evenimente culturale organizate de M. A. I.
A participat la „Cântarea României” a interpretat cântece patriotice și a luat locul I pe județul Buzău. S-a remarcat la „Cenaclul Flacără” condus de poetul Adrian Păunescu.
În vara anului 1982, o cunoaște pe Frusina Titor și în luna august se căsătoresc. Din această mare dragoste rezultă doi băieți: Leonard și Mădălin.
A continuat să cânte împreună cu chitara sa la diverse evenimente culturale unde era invitat special: Cenaclul „Alexandru Sihleanu” din Râmnicu Sărat, Ascior Buzău, Ploiești, București, la Fundația „Apollon” în Urziceni, București ș. a.
A făcut parte din Asociația „Cultul eroilor” din Râmnicu Sărat, implicânu-se în diverse activități. De-a lungul carierei muzicale, a primit mai multe diplome de merit, de excelență, distincții și medalii.
De la Ascior Buzău a primit numeroase diplome și medalii de excelentă Ascior, trofeul Biruinței Ascior în 2020, pentru întreaga activitate culturală, prin dl Nicolae Mușat. Dl președinte Marius Vlăsceanu de la Ascior Ploiești i-a înmânat trofeul anului în 2019, fiind considerat cel mai bun folkist buzoian Manea Agheana. Diploma de onoare ,,Pavel Zăgănescu” a primit-o din partea președintelui filialei „Cultul Eroilor” din Râmnicu Sărat, dl colonel Mihai Doina, iar de la Societatea Culturală „Apollon România” diplomă „Nichita Stănescu” în 2018 și diplomă de excelență, cultură, artă, civilizație acordată cantautorului Manea Agheană de către dl ambasador al culturii, dl George Călin, diplome de onoare și medalii din partea Ligii Scriitorilor, filiala Buzău, înmânate de dl Negoiță Dumitru și dna Elena Căpățână, actuala președintă a Ligii Scriitorilor din Buzău. În 2017, în luna august, se descoperă că e bolnav de cancer avansat, fiind un adevărat luptător ajutat de medicul său oncolog Radu Serescu și doctorița Luminița Mirela Popa din Buzău, a ținut piept luptei până pe 31 octombrie 2020, ziua când a pierdut lupta cu viața și ziua când a apărut de sub tipar cartea de epigrame, o carte care este foarte apreciată.”
Laura Constantin: Vă înmânez o diplomă de excelență din partea Ascior Buzău. Urmează un colaj cu fotografii din viața lui Manea Agheană și pe fundal se va auzi vocea dnei Frusina Agheană rostind rar cuvintele, cu multă sensibilitate: „Bun venit acasă, Tati! Erai plecat în Calea Lactee, sufletul zburase sus, sus, dar ai revenit azi acasă. Iată, ești aici cu noi, în Casa de Cultură, devenită „Centrul Cultural Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, unde ai evoluat ca artist. Alături de tine sunt toți care te-au admirat și iubit.
Îți amintești locul în care ne-am cunoscut, Buzăul nostru drag? În „orașul cu castani” a înflorit dragostea noastră. Ne plimbam sub clar de lună, printre teii în floare, mă duceai în parcul Crâng, ne plimbam cu barca pe lac și tu îmi cântai, acampanindu-te la ghitară și umpleam cu iubirea noastră tot orizontul. Îmi vorbeai de frumoasa ta copilărie, în Satul Dediulești, de poienile înflorite, de flăcările apusului, de cireșii și merii cu multe roade, de undele cristaline ale Râmnicului unde te duceai la scăldat, de toată muzica naturii ce îți picura în suflet. Ce frumos surâdeai când povesteai de frumoasa ta adolescență în „Iașul cel dulce”, strălucind în lumina soarelui, locul unde ai învățat și ai cântat cu orchestra tinerilor înflăcărați de idealuri.
Adus de destin, ai revenit în Buzău, să fii bucuria și fericirea mea. Cât de mult mă încurajai să scriu versuri, că simțeai că, prin poezie, sporim frumusețea lumii. Te iubeam așa de mult. Te iubesc și te voi iubi mereu. Simțeam cum emana din tine o mare iubire, doar tu erai capabil să dăruiești atâta iubire. Mă iubeai nespus de mult pe mine, îi iubeai pe copii, dar aveai de dăruit atât de multă dragoste atâtor oameni. Puterea de dăruire ca a ta nu am mai văzut la nimeni, niciodată. Ai iubit muzica și ai cântat cu toată frumusețea sufletului tău semenilor, să le dăruiești bucurie și fericire. Ochii îți râdeau strălucitori și frumoși, iradiind o lumină interioară cum rar vedem la cineva. Bucuria de a trăi era așa de puternică și ni se transmitea și nouă, prin cântecele ce le interpretai. Compuneai muzică pe versurile proprii și ale altor poeți, le interpretai cu mult talent, cu sufletul mereu vibrând de emoție. Înfloreai, când veneai la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” sau la alte evenimente unde erai invitat, fie la Buzău, București, Urziceni, Brăila ș.a. Prin vocea ta vibrantă, simțeam cântând România cea frumoasă pe care o purtai cu drag în suflet.
Dar spiritul hâtru nu-ți lipsea și ai compus epigrame adunate într-o carte care ne aduce zâmbete în suflet. De acolo unde ești reverși și acum un hohot de râs peste lume.(Se prezintă coperta cărții)
Glasul tău frumos a încântat atâtea inimi. Te ascultau și se minunau, că tu erai altfel, diferit de alții. Făceai și zidurile să cânte. să vibreze prelung. Te doreau mereu aproape, să simtă căldura sufletului tău, toată lumina ce o răspândeai în jur. Simțeau că în fața lor se află un OM. Nimeni nu a avut atâta căldură umană câtă ai avut tu.
Domnul Dumnezeu te-a iubit atât de mult și a pus atâta har în tine, să fii bucuria și lumina lor. Erai ca o flacără veșnic luminând pe înălțimi, erai un albastros însetat de azur, erai iubire, multă iubire… Dăruiai fericire. Erai, ești iubirea mea dintodeauna și pentru totdeauna. Tu, Smarandache/ Manea visai, visai mereu că vei fi trubadurul romantic ce va revărsa din ghitarea lui sunete care vor face să vibreze universul, să se încarce de frumusețe și armonie. Toată ființa ta emana bucuria de a trăi, așa cum a descris dna prof. Ecaterina Chifu în „Cartea sufletului meu” dedicată ție.(Se arată coperta cărții)
Smarandache/ Manea Agheană ai ars precum focurile vii din munții noștri, iradiind bunătate și fericire dăruită nouă, să înflorim prin iubire. Romantic trubadur ai plecat în constelația nemuritorilor, să iluminezi din infinit sufletele iubitorilor de muzică și poezie.
Dar tu trăiește în inimile noastre, prin amintirile frumoase pe care ni le-a lăsat și vei trăi veșnic, cât timp mai existăm pe acest pământ al dorului, al setei de absolut, al dragostei de semeni.Trăiește prin copiii tăi și prin nepoți ce vor purta veșnic o frumoasă amintire celui care a știut să pună darul său multiplicat la infinit în inima iubitorilor de frumos.
Lumina stelei în care te odihnești va căluzi alte ființe talentate să fie „suflete în sufletul neamului românesc”. Te vom iubi mereu, trubadur rătăcitor pe căi galactice!
Nu am înțeles de ce așa de repede s-au frânt aripile tale, când tu visai așa de frumos. Visai să cânți pentru cei ce iubesc muzica bună. Aveai atât de multe de oferit… De ce ai plecat în stele? Lacrimile mele nu te aduc înapoi? Ești mereu în gândul meu, în inima mea…. Trăiesc doar gândind la tine… Vorbesc mereu cu tine… Simt că dincolo de spațiu și de timp este multă iubire, ești TU care mă auzi și mă înțelegi, mă sprijini din infint albastru… Tu, cu aripi de înger, tu mă protejezi mereu… pe mine, pe copiii noștri. Înalț rugi fierbinți către bunul Dumneazeu, să-ți lumineze calea spre grădinile paradisiace pe care le visai, de unde să ne trimiți mereu raze de iubire și de speranță, speranță că ne vom regăsi într-o lume mai bună unde „nemuritorii” înalță imnuri de slavă lui Dumnezeu. Sufletul meu te simte mereu aproape, îți simt mângâierea, îți aud vorbele… Simt cum mă înconjuri cu toată dragostea ta care mi-a luminat întreaga viață. Acum ești un înger bun ce ne aduce prin infinite căi astrale frumusețe și lumină. Noi îți spunem:„Te iubim, te iubim mult”. Știm că ne trimiți din infinit iubirea ta, marea ta iubire care unește cerul cu pământul. Fii binecuvântat, oriunde te afli, trubadur visător, prieten drag, soțul meu iubit! (text Ecaterina Chifu)
Laura Constantin: „Vom asculta patru melodii interpretate de Manea Agheamă: Imnul Râmnicului Sărat (versuri Matincă Costea, muzica Manea Agheană), Treceți, batalioane române, Carpații, Trăiască România și Mă duc ades cu gândul”.
Laura Constantin: „În continuare vom urmări un film în care dl Ștefan Alexandru Ștefănescu din București, prieten bun cu Manea Agheană, va recita două poezia de Frusina Agheană: (Te caut mereu) În liniștea nopții/ inima ta a suspinat și oftat,/ pentru ultimul drum, ultima clipă,/ cum viața ți-a fost răpită.// Te caut mereu/ în orice colț de stea,/ cerul îl privesc gândind la tine/ Unde ești iubirea mea?// În drum lung și nesfârșit/ fără să vrei tu ai pornit/ îngeri cu a lor aripi/ te-au îmbrățișat și te-au primit/ cu dulci melodii cantata și sunate/ în înaltul cerului// Te caut mereu,/ oriunde există amintirea ta,/ în parfumul florilor ce le iubeai/ în cântecele ce cu drag tu îmi cântai,/ cu mare durere și suferință/ privesc chitara pasiunea vieții tale.// Te caut mereu/ în ale noastre fotografii/ videoclipuri…/ ce-au rămas vii amintir/ și parcă-ți văd umbra.// Te caut mereu/ în cuvintele noastre de iubie/ niciodată uitate…/ ascult vocea inimii mele/ și tegăsesc în sfârșit// Pentru că tu trăiești acolo/ în inima mea. (Iubire infinită) De când te-am cunoscut/ inima mi-ai făcut vibrare,/ icoană de adorare/ mi-ai intrat atât de adânc în suflet,/ îndrăgostindu-mă atât de tare,/ neavând nicio scăpare// Totul părea perfect/ și bine… aveam alături dragostea,/ iubirea și căldura ta.// Ne-am iubit și alintat/ până când din cer o stea a picat/ și tu… ai zburat…// Ai zburat sus, pe un nor pufos,/ mare mătăsos/ în împărăția Domnului să-i fii de folos.// Dar pentru mine-i tare dureros,/ inima în bucăți s-a sfărâmat/ și o parte din ea/ o dată cu tine în mormânt a intrat// De atunci te caut iubire,/ precum pământul caută soarele…// Te caut iubire/ precum albina caută nectarul/ din flori/ și râurile ce curg la vale/ căutând marea.// Te caut iubire,/ în lună și stele/ și mă tot rog la ele/ calea să-ți lumineze/ și întunericul să-l îndepărteze// Iubirea noastră pură și magică/ toată a rămas în inima mea/ cea frântă și-ndurerată/ și-mpreună cu chitara/ așteptăm învierea ta.”
Laura Constantin: „Sunt rugați să evoce amintirea lui Manea Agheană invitați în acest spectacol, prietenii artistului. Invit pe dl Vasile Ghinea. Primiți de la Ascior Buzău un act de recunoștință.”
Vasile Ghinea: „Ce putem spune despre un om deosebit, un suflet mare care a plecat mai devreme dintre noi, răpus de o boală nemiloasă. Un om care împărțea iubire celor din jur. Cantautor și scriitor. Chitara și vocea lui creau atmosferă, peste tot unde îl purtau drumurile. Ședințele Cenaclului Alexandru Sihleanu începeau cu chitara lui, mai bine zis Imnul Râmnicului Sărat (versuri Matică Costea – un alt mare dispărut, muzică Manea Agheană). Un om care știa să se facă plăcut. A lăsat un gol între noi. Era un familist convins. Zânica lui, soția îl însoțea peste tot. A reușit să-și vadă tipărită cartea de epigrame. Emoția mă copleșește. Asemenea oameni sunt rari. Nu îl vom uita! Dumnezeu să-l odihnească!”
Laura Constantin: Invit pe dna Roxelana Radu. Primiți din partea Ascor diplomă de recunoștință
Roxelana Radu: Un discurs omagial pe tema „ne mor prietenii!”
Laura Constantin: Invit pe dna Paula Georgescu. Primiți din partea Ascior Buzău o dilomă de recunoștință.
Paula Georgescu: „Mi-l amintesc… A apărut ca din senin la un eveniment. Și a început să cânte. Avea chitara agățată de braț. Nu-i dădea drumul. Cine este, m-am întrebat… Și am aflat că este din Râmnicu Sărat. Mai mult nu știam. Cea care ni-l adusese era poeta Ecaterina Chifu. Tot râmniceancă. O iubitoare de frumos și o susți- nătoare a temei sufletelor pereche. Ea îl admira pe Trubadur. Li s-a gândit să-l facă cunoscut. Stăteam acolo în sală. Și ascultam. Îmi plăcea cum cânta folkistul. Chitara lui ne antrena pe toți. Venise prima oară la ASCIOR și-avea emoții. Cântecul lui în acordurile chitarei era alifie peste rană. A mai venit și alte dăți. (…) Ne antrena mai tare. Chitara îi era pare-mi-se fermecată. (…) O codană cu fața albă și părul negru. Frumoasă. Îmbrăcată în ia națională , întocmai ca o Cosânzeană. Era Zânica lui, soția care îl urma peste tot, Frusina. Exalta de fericire asemenea unui copil. Și auzeam cum îl striga când „tati”, când „iubire”. La puțin timp vestea unei boli încurabile a căzut ca un trăsnet peste familie. A rămas în căsuța lui de la țară. Construită cu trudă. Cu Zânica. Suferea. A murit. Drum lin, prietene, fratele meu!”
Laura Constantin: „Invit pe dna Florica Dimian. Primiți o diplomă din excelență din partea Ascior Buzău.”
Florica Dimian: „Dragul nostru, iubitul nostrum, fiul meu adoptiv, pentru că îmi spuneai „măicuță”. La fel ca o măicuță vreau să-ți fiu aproape. Am venit în calitate de măicuța ta, dar n-am venit cu mâna goală. Când am program de rugăciune, la ora 10.00, mă întâlnesc cu tine. Nu știam de ce vrei să ascunzi tristețea. Nu credeam a muri vreodată. La primul semn de boală, fiecare trebuie să învățăm să murim încet, încet. Vedem că în anii din urmă Dumnezeu ne cheamă. Noi nu suntem capabili să punem punct la tot ce nu e frumos. Probabil că Dumnezeu a vrut să te scutească de vremuri mai grele. Ai cântat împreună cu noi. Te simțim, te vedem. Noi plecăm încărcați acasă. Din dragostea pe care ți-a purtat-o Dumnezeu, a făcut să fim împreună în această sală frumoasă. Îți ofer, trubadurul nostru drag, diploma Cultul Eroilor filiala Buzău, o medalie Regina Maria, care să fie pe masa Zânei și icoana Maicii Domnului. Mărgăritare pentru suflet să-ți mai aline dragostea pentru cel plecat.”
Laura Constantin: Urmează dl Mihail Constantinescu.
Mihail Constantinescu: „(Bocet) Manea azi venim la tine/ Să te cinstim cum se cuvine./ Luna-și plimbă-n cer mărgeaua,/ Noaptea cântă cucuveaua/ În fantasticu-i delir/ Colo-n deal la cimitir.// Sună clopotul în noapte/ E de viață, e de moarte/ Ne-ntrebăm în chip sublime/ Mai trăim? Nu mai trăim?// Mergi pe drumul tău brânci,/ Mai mănânci, nu mai mănânci?/Și-ți ștergi palid ochii triști/ Mai reziști, nu mai reziști?// Și te udă din cer apă,/ Ești în casă, ești în groapă?/ În fantasticu-i delir/ Cucuveaua-n cimitir/ Tot sfidând al vremii val/ Ține veșnic recital. (Lacrimi) Privești, am vrea să se sfarme/ Tristă catapeteasma lumii./ Se năruie ș-apoi se darmă/ Și prinde consistența lumii.// E-atâta plâns pe lumea asta/ Cât râurile de sub soare/ De parcă s-a pornit năpasta/ cu spaima ei năucitoare.// Dar printre genele udate/ De sarea lacrimilor crunte,/ Din bezna cea cotropitoare/ Răsare-n faț-un vârf de munte// Din care licărul credinței/ Adusă lumii cu folos/ E confirmarea biruinței/ Mântuitorului Hristos. (Îngerul și frații – din volumul memorialistic, deocamdată în manuscris) Divertismentul lui Matincă Costea, interpretările lui Manea, duelurile epigramistice dintre Constantinești, părintele Turcu, Dumitru Hangu, Georgeta Iuga, Viorel Dodan, Safta Leaută, constituiau deliciul cenaclului. Adorm cu imaginea menestrelului înfășurat în tricolor și pe soția sa strigându-l Îngerul. Nu-l voi uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească!”
Laura Cristian: Urmează Nicolae Constantinescu:
Nicolae Constantinescu: „Vizionând acele filmulețe am retrăit acele momente când cântam împreună cu maestrul Manea Agheană. Îmi amintesc nostalgic de vocea minunată acompaniată de chitara a unicului trubadur care venea la cenaclu cu mare drag considerându-ne a doua sa familie, venea indiferent de starea sa de sănătate. Nu pot uita cele mai dragi momente când maestrul mă invita să cântăm împreună, parcă îl aud și acuma: Nicușor, hai, cântă cu mine și bineînțeles că mă onora să cânt.
Am un regret că Trubadurul avea o dorință care din nefericire nu a mai reușit să o îndeplinească: să mă învețe să cânt la chitară și mi-am propus ca în curând să învăț să cânt la acest instrument drag mie, în memoria sa.
Atunci la cenaclu era altfel: momente de neuitat, creații literare acompaniate de o voce superbă. Era un om plăcut, glumeț, știa să creeze atmosferă, te atrăgea de fiecare dată să îl asculți, îți descrețea fruntea, te făcea să uiți de grijile cotidiene, completându-se parcă cu umorul regretatului maestru actor al Râmnicului Sărat dl Matincă Costea .
De multe ori trubadurul era însoțit de raza sa de soare, așa se uita la dânsa ca la soare, Zânica așa îi spunea soției. Avea doua mari iubiri chitara și pe Zânica. Timpul nemilos și boala cruntă, cu care a dus o mare luptă, nu au lăsat inima sa să mai bată. Astfel într-o zi am aflat o veste tristă. Trubadurul nu mai este printre noi. Nu se poate, cu cine mai cânt eu la cenaclu, cine mai creează așa atmosferă plăcută, îmi zic eu trist și cu lacrimi în ochi. Acum cântă în ceruri celorlalți cenacliști: maestrul Matincă Costea, dr. Mircea V. Homescu, prof. Ștefan Serbănescu, prof. Gheorghe Șaramet, prof. Mihai Voicu etc. Dar în același timp parcă îi simt prezența aici și cred că de acolo de sus se bucură că nu îl uităm . Același Trubadur dintr-o stea trăiește veșnic prin amintirile lăsate familiei și nouă, celei de a doua familii Cenaclu literar Al. Sihleanu și se bucură că nu l-am uitat și nu îl vom uita niciodată. Trubadurul nu s-a dus, ne privește dintr-o stea. (Trubadurule, acolo sus ești o stea!) Ești o rază ruptă din soare/ Reflectezi în petale de floare!/ Numai tu, vis nemuritor,/ În acorduri de chitară, un dor!// Trubadurule acolo sus ești o stea,/ Un șlagăr e inima ta!/ Să nu te așteptăm în zadar,/ Să vii pe mirific hotar!// Pășind codrii deduleșteni,/ Să cânți la cenacliștii râmniceni./ În acorduri de chitare,/ Cu glas de privighetoare!// Te așteptăm să vii înapoi/ Să mai faci atmosferă între noi./ Strălucind veșnică stea/ Trăiești prin amintirea ta!”
Laura Constantin: „În continuare muzică ușoară, o interpretă valoroasă, din Brașov, Florentina Danu scriitoare, preș. Ascior Brașov și Liga Scriitorilor Brașov. Primiți un Act de Excelență din partea Ascior Buzău.”
Florentina Danu: „În 2019 mi-a făcut o mare bucurie, Manea Agheană a cântat o melodie pe versurile mele.”
Laura Constantin: „Invităm lângă noi pe dl col. Mihai Doina.”
„Mihai Doina: „Ce ocazie uriașă… și plăcută… este să putem fi împreună azi la comemorarea unei legende… și a „spiritului smărăndăchean fără vârstă!” Mulțumesc dnei Agheană, persoană de diamant, care a făcut posibilă comemorarea de astăzi. Nu e gratuită etichetarea! Diamantul este cristalul cel mai prețios și rezistent… la fel cun rezistă dna Agheană la greutățile însingurării și la vitregiile sorții. Mulțumesc dnei Rafaela Predonescu, directoarea Centrului Cultural pentru că îl apreciază pe maestrul Agheană, îl prețuiește și găzduiește omagierea sa. Mulțumesc și briliantului de Buzău, Sebastian Butu, persoana care a lucrat la crearea acestui minunat spectacol omagial! A fost norocul Cenaclului Alexandru Sihleanu să-l adopte pe maestrul Smarandache Agheană din com. Boldu, venit pe lume la 28 iulie 1954. Sunt convins că nu degeaba Dumnezeu l-a trimis pe pământ și la cenaclu. Maestrul Agheană este eroul unei povești uimitoare, adevărate, nu ficțiune, cum ar rezulta din imaginația scriitorilor. Amintirile referitoare la „tătuțul” (cum îl numește familia pe maestrul Smarandache) sunt definitive cantonate în inimile unora dintre noi, dar și în înregistrările video și foto. Sufletul maestrului se odihnește printre sfinții din Rai. Când era în viață și ne aducea buna dispoziție cu vocea, chitara și melodiile lui, toți îl apludam! Personal sunt unul dintre fericiții membri din cenaclu care ascultam cu mare plăcere cântecele interpretate de maestru. În fiecare an, la 28 iulie, duc mâna în dreptul inimii și după ce o simt cum bate, sunt convins că acolo încă se află maestrul și spiritul său fără vârstă, totdeauna tânăr! Drag prieten, plecarea ta atât de devreme pe bulevardul Împărăției Veșnice ne-a surprins pe mulți, zeci și sute de români, care te-am cunoscut, apreciat și iubit. Ai plecat, dar nu de tot, vorba poetului latin Horațiu: „nu ai murit de tot”. Ne-ai lăsat chipul și modelul unui profesionist cu vocație și competență, pasiune și devotament. Da, „ai lăsat” un nume în cultura râmniceană și chiar cultura națională! Așa te-am cunoscut și așa te-am văzut mereu: prietenos, cald, generos, modest, zâmbitor! Pentru acest fel al tău de a fi, noi, prietenii tăi, veneam la cenaclul, veneam la tine, cu bucuria de a te întâlni și cu dorința de a fi alături de tine. Asta pentru că, punându-te voluntar în slujba cenaclului, a noastră cenacliștii, ai știut ca nimeni altul, să cultivi spiritul culturii în așa fel încât să poată crește, să poată înflori prin tine și în lumina ta! ai fost și ai rămas un patriot în sensul cel mai nobil al cuvântului, un om conștient de valorile spiritualității românilor, valori pe care le-ai cultivat în întreaga-ți scurtă viață. Implicarea ta în viața cenaclului a făcut parte din lupta vieții tale, luptă pe care ai dus-o împotriva suferinței primite de la Dumnezeu, luptând cu „energie inepuizabilă și inimă de aur”, cea care ți-a definit totdeauna personalitatea. Această implicare plină de dragoste pentru muzică, cultură, cenaclu îți vor cristaliza numele și chipul în istoria culturală pentru generațiile care vor veni. Ai lăsat „o urmă de nemurire!” Pentru a-i cinsti memoria și pentru a păstra amintirea colegului care a fost Smărăndache Manea Agheană propun organizarea unei manifestări anuale în perioada 28-29 iulie. În prima zi, în cimitirul din com. Boldu, la mormântul maestrului, participăm la slujba de pomenire și vom continua a doua zi, la Centrul Cultural unde vom organiza anual expoziții cu premiile obținute, cu fotografii din spectacole care le desfășura. Dumnezeu să-l păstreze în apropierea Sa și să-i ierte toate inevitabilele greșeli omenești! Am fericita ocazie să înmânez familiei Agheană, din partea Asociației locale Cultul Eroilor, trofeul și medalia MERITUL CULTURAL, atribuite maestrului pentru întreaga activitate rodnică în domeniul culturii. Fie în veci pomenit numele său și activitățile sale memorabile!”
Laura Constantin: „O invităm pe dna Valeria Popa.”
Valeria Popa: „Am cunoscut familia Agheană încă înainte de a veni la cenaclu. Sunt membră a Cenaclului Alexandru Sihleanu, a Clubului Femina 2 și am fost o fină observatoare a întâmplărilor frumoase. Mă mândresc cu această familie. Mă mândresc cu dragostea bunului și talentatului Manea Agheană. Sufletul meu a fost alături de el. Am suferit alături de el.”
Laura Constantin: „Mergem mai departe cu interpreți. Tânărul Eduard Macovei din Râmnicu Sărat a studiat Facultatea de Arte și ne va prezenta câteva piese, acompaniindu-se la chitară.”
Laura Constantin: „Îl invit pe dl ing Nicolae Mușat:”
Nicolae Mușat: „Manea Agheană ne-a onorat de zeci de ori, ne-a fost un prieten foarte bun. Nu știu cine îl va fi cunoscut și nu i-ar fi fost prieten. Acest om, acest talent deosebit era cu zâmbetul pe buze. Manea Agheană trăia pe scenă. Spunea: eu când cânt mă simt bine, când nu cânt mă simt rău. El este bucuros că ne-am adunat El cu durerea pe el, relaxa. Am avut onoarea să fiu contemporan cu acest fulger, cu acest mare om de cultură și prieten.”
Laura Constantin: „O invit pe dna Mioara Zaharia.”
Mioara Zaharia: „Am compus un acrostih. „(Trubadurul) Menestrelul cu cântul lui cel fermecat/ A dus vestea cu chitara pe unde a umblat/ N–a obosit să cânte despre țară, iubire, Dumnezeu,/ Era maestrul cu chitara, un fel de Prometeu/ Acel titan care a dăruit focul furat de la un zeu.// A trăit frumos, ca într-o baladă românească,/ Galant înveșmântat în ia populară strămoșească,/ Haina prețioasă românească îi era mândria,/ Era demn român și frate bun cu ciocârlia,/ Avea vocea ca un susur de izvor de primăvară,/ N-a pregetat să o iubească pe Frusina și-o chitară/ Ăst trubadur a îmbrăcat lumina ancestrală.”
Laura Constantin: „Mergem mai departe cu muzică popular Mimi Ștefan și o Diiplomă de Excelență din partea Asciora Buzău.”
Laura Constantin: „Camelia Petre, elevă la Liceul Agricol Râmnicu Sărat, dorește să cânte și dânsa o melodie dedicată consăteanului său din Boldu, Manea Agheană.”
Laura Constantin: „Îl invit pe dl Gică Chiroiu.”
Gică Chiroiu: „Sunt onorat să fiu astăzi la un asemenea eveniment. Astă noapte jucau niște versuri în capul meu, știind că mâine vom fi la spectacol. M-am ridicat din pat, m-am așezat la masă și am scris: (Nu te-am uitat!) Tu crezi că te-am uitat,/ Că ești o amintire?/ Nu este-adevărat,/ Tu ești, trăiești în mine!// N-ai fost plecat o clipă,/ Aici ai fost cu noi…/ Noi suntem o echipă,/ La pace și război!// N-ai cum să pleci/ Că nimeni nu te lasă,/ Iar locul tău i-aici,/ Cu noi în astă casă!// Avem atâtea amintiri cu tine/ Că peste tot apari…/Iar noi ca niște firi creștine,/ Nu vrem ca să dispari!// Stai liniștit acolo/ Că nu te vom uita,/ Tu ești cu noi un „solo”/ Și te vom respecta!// Rămânem o echipă/ Unită cum ne știm/ Și-așa vom fi și după/ Și-așa noi te cinstim! Țin să menționez faptul că m-au copleșit și pe mine emoțiile. Multă sănătate vă doresc!”
Laura Constantin: „Dl Necșoi Stelian, artist plastic, scriitor și interpret va aduce un omagiu lui Manea Agheană prin cântecele sale acompanit de chitară. Primiți și o Diplomă de Excelență dela Ascior Buzău.”
Necșoi Stelian: „Am primit o invitație pentru azi. L-am cunoscut la un eveniment la Ascior. Sunt aici pentru că îl stimez și îi păstrez amintirea. Am aflat că s-a dus și am rămas îndurerat.”
Laura Constantin: „Tânăra scriitoare Denisa Elena Cristian va recita poezia Tu ești cu noi scrisă de Frusina Agheană, dedicată soțului ei, Manea Agheană.”
Denisa Elena Cristian: (Tu ești cu noi) Tu ești cu noi iubirea mea/ ai fost și ești nemuritor/ înviața noastră… a tuturor…/ Cu a ta chitară ne-ai cântat/ și inima ne-ai bucurat/ Cât ai fost pe acest pământ/ numai bine ai făcut.// Tu ești cu noi iubirea mea,/ în inimile noastre,/ unde bine te-am ascuns/ și nimeni nu te poate lua./ Chipul tău frumos și vesel/ nimeni nu-l va uita…/ Vocea ta cea cristalină/ se aude peste tot/ de la pământ și până sus la cer// Tu ești cu noi, iubire mea,/ nu te vom putea uita…/ Cântece de voie bună,/ cu drag am ascultat și apoi te-am apludat./ În epigrame și muzică,/ bucurie ne-ai creat/ și speranțe tu ne-ai dat,/ la greu niciodată nu ne-ai lăsat.// Tu ești cu noi, iubirea mea,/ ești prietenul cel mai fidel…/ Amintiri multe ai lăsat, balsam pentru inima noastră,/ Te căutăm neîncetat…/ în suflet unde ai intrat,/ aici vei rămâne mereu…/ Că ești îngerașul meu.”
Prezentatoarea Laura Constantin cântă compoziții proprii de muzică populară.
Laura Constantin o invit pe dna Lucia Maria Chivu.
Discurs dna Lucia Maria Chivu: „În primul rând, doresc să-i mulțumesc dnei Frusina Agheană că ne-a invitat la acest eveniment. De asemenea, vreau să felicit organizatorii pentru această inițiativă și muncă depusă și nu în ultimul rând, vreau să vă mulțumesc dvs. celor prezenți, pentru că ați venit și suntem aici, împreună.
Astăzi comemorăm un -OM- și un -ARTIST-! Când ne gândim la Manea Agheană, această comemorare poate fi privită ca o celebrare a sufletului omenesc și a forței creative cu care ne naștem. Maestrul Agheană a fost un artist, un suflet generos, care ne-a spus prin cântec povești atât de frumoase, ce ne-au făcut și mai bucuroși și mai fericiți! Cei ce au avut șansa unor asemenea frumoase povești de viață, îi rog și îndemn pe toți cei ce l-au cunoscut, să nu-l uite și să transmit lumina și frumusețea lor. Așa cum am avut noi nevoie de ele în atâtea moment ale vieții, poate ar fi bine din când în când și noi să i le retrimitem, cu un gând bun, în lumină și pace. Astăzi, noi avem datoria să ne reamintim frumoasele povești și poate dacă simțim nevoia, să-i și trimitem maestrului Agheană un gând de mulțumire în lumină și vecie.
ARTA este CREAȚIE și CREAȚIA este ARTĂ. Cele două sunt un TOT! Oferă TOTUL, cere în schimb TOTUL: TALENT; PASIUNE, multă, foarte multă MUNCĂ. ARTA este minunată, sublimă, magnifică, însă cere SUPREME SACRIFICII sau SACRIFICII SUPREME! Vă mulțumesc!”
Laura Constantin: „Urmează dl Sebastian Butu.”
Sebastian Butu: „Voi recita poezia Parcă aș mai sta puțin scrisă de Smarandache Agheană: Parcă aș mai sta puțin…/ E prea devreme…/ Și-așa pământu-i plin de morți,/ Și geme…// Încă n-am terminat ce-am început demult,/ Nu știu, ori timpul n-a mai ținut cu mine,/ Ori eu degeaba m-am zbătut…// Aș vrea să vă salut pe toți/ Mi-ați fost alături la bine și la rău,/ Vă las acum, nu știu unde eu voi fi/ Oricum, în față, mi-a apărut un hău…// Vă las cu bine, în lumea asta tristă,/ Plec fericit c-ați fost cu mine,/ Și nu cumva să prind pe vrunul cu batistă,/ În viață mult noroc, prieteni,/ Și… s-auzim de bine!// Parcă aș mai sta puțin…/ E prea devreme…/ Și-așa pământu-I plin de morți,/ Și geme…// Parcă aș mai sta puțin… Și un catren scris de mine în 2018: (Nu sunt) Nu sunt aici o simplă umbră,/ Ci sunt aici să las o urmă,/ O urmă a mea pe-acest Pământ,/ Din naștere și până-n mormânt.”
Laura Constantin: „Urmează Denisa Elena Cristian care va recita acrostih Manea Agheană creat de dna Ecaterina Chifu.”
Denisa Elena Cristian: (Manea Agheană) Seninul se sprijină pe raze de lumină,/ Miracol revarsă în sufletul rănit de dor,/ Aduce cântecul tandru și poezia divină/ Răsună în glasul Trubadurului visător./ Amintiri, amintiri, doar frumoase amintiri,/ Numai iubire vibra în inima sa de artist,/ Dăruia bunătate și, prin alese simțiri,/ Aducea fericire, să n-avem sufletul trist./ Chitara lui era vibrația inimii înflăcărate,/ Hora românească și dragoste de frate,/ Era cântec de iubire și dor de nemoarte.// Aveai atâta dragoste de dăruit, drag Trubadur,/ Gândeai viitorul în culorile curcubeului,/ Haina o purtai cu mândria de bun Român./ Erai bucuria noastră, erai credincios Domnului,/ Adunai clipe de iubire pentru viața toată,/ Nicicând n-ai renunțat la visele tale minunate…/ Ăst pământ te-a răpit și ai plecat dintre noi, frate.”
Laura Constantin: „Vom asculta melodii Cântate de Manea Agheană: Bibelou de porțelan și Atât de fragedă.”
Laura Constantin: „Urmează un colaj de fotografii, realizat de nepotul lui Manea Agheană, Ghiață Gigi Aurelian (Buzău), pe fundal voce Tudor Gheorghe, urmat de câteva cântece. N-a ști nimeni că m-am dus, Enigmatici și cuminți, Unde dragoste nu e, nimic nu e, Capăt de drum – versuri Ana Podaru, O noapte întunecoasă fără stele ”
Laura Constantin: „Discurs de încheiere dna Frusina Agheană.”
Frusina Agheană: „Dragii mei, aș dori să-mi încep discursul cu un citat: viața este o ciudată comedie care amestecă împreună și dureri și bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet, punând zâmbet lângă plâns. (Alexandru Macedonski) Ziua de azi are o semnificație specială pentru mine… E ziua de naștere a soțului meu Manea Agheană, dar din păcate de doi ani și nouă luni este în împărăția Domnului. Mi-am dorit foarte mult să pot face ceva pentru el, ca fost un soț, părinte, prieten minunat. În sfârșit azi datorită dnei directoare a Centrului Cultural, Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat – Rafaela Predonescu și al dnei prof. Ecaterina Chifu, visul meu s-a împlinit. Vă mulțumesc din suflet dna directoare Rafaela Predonescu atât dvs. cât și celorlalți colegi implicați în acest proiect, dedicat în întregime soțului meu Manea Agheană. Mulțumiri dlui Ghinea Vasile coordonatorul Cenaclului Alexandru Sihleanu mulțumiri la toți membrii acestuia, mulțumesc dlui ing Ioan Nicolae Mușat, președintele asociației Ascior Buzău și membrilor săi, mulțumesc din suflet dnei jurnalist dna Radu Roxelana, dnei Dimian Floarea (măicuța așa cum îi zicea soțul meu și ochii lui i se umpleau de bucurie când se vedeau), mulțumesc dnei prof Chifu Ecaterina că mi-a fost alături și m-au ajutat cu acest eveniment, mulțumesc dlui Sebastian Butu și Denisa Elena Cristian pentru ajutorul dat și frumoasa recitare a poeziilor. Mulțumesc artiștilor: Eduard Macovei, Laura Constantin, Necșoi Stelian, Mimi Ștefan, Camelia Petre și prețioasa artistă și scriitoare care a venit anunțată în ultimul timp, minunata Florentina Danu, mii de mulțumiri scumpă doamnă pentru omagiul adus soțului meu. Vă mulțumesc tuturor pentru prezența dvs, atât de numeroasă, sunt onorată să vă am alături, pentru mine este important că am văzut că soțul meu are atâția prieteni și au venit de peste tot să-i aducă un pios omagiu prin prezență și cuvintele alese pentru soțul meu. Știu că ascultându-l pe trubadurul meu inimile multora dintre dvs au vibrat de emoție. El este aici cu noi și va trăi mereu în inimile noastre și-l rog pe bunul Dumnezeu să aibă grija ta până când vom fi din nou împreună. Aveți toată prețuirea mea, ce aș putea să mai adaug că vă mulțumesc cu sufletul, vă îmbrățișez cu drag și vă doresc sănătate și bucurii, îngerașul meu se bucură din cer de noi toți pentru acest minunat spectacol omagial dat în memoria lui și cu siguranță veghează asupra noastră și ne protejează. Mulțumesc îngerașul meu că ai existat și exiști în inimile noastre. Veșnică fie pomenirea ta! Mulțumesc!”
Laura Constantin: „Vă mulțumim pentru prezența dvs, mulțumim Centrului Cultural Florica Cristoforeanu și celor implicați în realizarea acestui spectacol, care a fost înregistrat și va fi pus pe YouTube. Sperăm că se va aproba realizarea unui festival de muzică folk cu numele „Manea Agheană” și va atrage participanți din toată țara. La revedere, vă mulțumim!”
Sâmbătă, 05 august, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dl Cristi Rusin. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie: