Spații culturale nr. 15 (14)
Reviste literare
ARGEŞ, Serie nouă, Anul XI (XLVI), nr. 2 (344), februarie 2011, Piteşti. Şi dacă Luca Piţu este în dialog Ţinându-i hangu lui Vasile Andru, Magda Ursache face comentariul critic De la icoană la masa de scris pe marginea cărții Surâd, deci exist de… Vasile Andru. Nicolae Oprea, într-o cronică întârziată se opreşte asupra cărţii fragmente din năstruşnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită şi tot de el povestită, Dumitru Augustin Doman asupra cărţilor Vei trăi cât cuvintele tale de Horia Bădescu şi Paznicul ploii de Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă asupra poemelor Dianei Corcan din Tubaj cu şarpe şi romanului Silviei Beldiman – Lucarna, iar Isabela Vasiliu-Scraba asupra cărții lui Petru Ursache – Camera Sambo. Ştefan Ion Ghilimescu realizează Diferenţa nedefinitului în poietica lui Liviu Ioan Stoiciu. Poezie semnează: Şerban Foarţă, Liviu Capşa, Mihai Posada, Petruţ Pârvescu, Gheorghe Izbăşescu, Kazimir Malevici (în traducerea lui Leo Butnaru), Florian Silişteanu şi Aleksandar Stoicovici, iar proză: Mihail Vakulovski, Nick Sava, Lucian Spirescu şi George Rizescu.
ateneu, Anul 48 (serie nouă), nr. 2 (498), februarie 2011, Bacău. Seria cronicilor este deschisă de Adrian Jicu cu Ioan Petru Culianu: Tozgrec sau despre fascinaţia mitului. Urmează Violeta Savu cu comentarii la cărţile În trei zile lumea va fi devorată de Ofelia Prodan şi Sebastian în vis de Radu Vancu, Cornel Galben la volumul În căutarea duminicii. Sacru şi profan în epoca foiletonistică de Marius Vasileanu, Marius Manta la Spectacolul Istoriei critice…manolesciene de Grigore Codrescu. Eseul este prezent prin Fascinantul univers al picturii lui Ilie Boca de Carmen Mihalache, Punctul zero al sincerităţii în scriitură de Corina Romila, Două săruturi de C.D. Zeletin, Succesul fără gust de Elena Ciobanu, Titu Maiorescu, Emil Cioran şi ideologiile culturale de astăzi de Viorel Cernica, Puțin despre fuziune şi fisiune de Liviu Dănceanu şi La râpa Uvedenrode… de Dan Perşa. Remarcăm, de asemenea, interviul realizat de Gabriele Gîrmacea cu Ion Pop şi notele de jurnal, Prier parizian (4), de Leo Butnaru.
BANAT, Anul VIII, Nr.1 (85), ianuarie 2011, Lugoj. Remarcăm eseurile Eminescu eşti tu de Marian Odangiu, Eminescu la Oraviţa şi Iminovici, Eminovici, Eminescu de Ionel Bota. Eugen Dorcescu face un studiu critic asupra nuvelelor şi povestirilor lui Aurel Gheorghe Ardeleanu din volumul Poetica non-imanenţei, iar Ela Iakab face o privire critică aspra creaţiei poetice a lui Octavian Doclin. Marius Chelaru prezintă volumul Al. Husar în amintirile contemporanilor, iar Dorin Morariu şi Cristian Ghinea realizează câte un interviu cu Radu Paraschivescu. Cronici literare fac: Constantin Buiciuc la Alte epifanii pentru Daniel de Geo Galetaru, Daniel Luca la Sesiune de autografe de Maria Niţu şi Marcel Turcu la Imperiul mărunt de Ion Scorobete. Proză semnează: Mihai Murariu, Mircea Pora, Dumitru Oprişor, Veronica Balaj, Liliana Ardelean, Dana Gheorghiu, iar poezie: Octavian Doclin, Traian Abruda, Călin Dan Lupiţu, Theodor Damian, Georgia Miculescu şi Tatiana Luchian.
Cafeneaua literară, Anul VIII, Nr. 2 (89), februarie 2011, Piteşti. Din neliniştea picturii lui Gheorghe Pantelie şi din volumul în lucru, Atelierul de fluturi, Virgil Diaconu a şlefuit pentru noi poemul Muntele, Florin Dochia ne spune A treisprezecea elegie de pe strada mea (mă rog, a domniei sale), pentru ca Petruţ Pârvescu să ne poarte în prima eclipsă de soare printre OZN-uri pe noroia şi pe gârla vezii şi Gheorghe Grigurcu să întocmească aforisme în casa modestiei. Adrian Dinu Rachieru scrie despre convieţuirea lui Ioan Moldovan cu mainimicul, iar Ion Lazu Despre diferite forme de colaboraţionism şi de rezistenţă ale scriitorilor în comunism. Şi dacă Valeria Manta Tăicuţu scrie despre personajul comic, Florentin Popescu face portretul în peniţă lui Nicolae Cabel. Invitaţii Clubului Cafeneaua literară sunt poeţii: Cornel Sântion Cubleşan şi, în colaborare, Viorel Tăutan şi Doina Crăciun.
Citadela, Anul V, Nr. 1 (31), ianuarie 2011, Satu Mare. Bine structurat, acest număr al revistei îţi dă satisfacţia lucrului bine făcut. Eseurile poartă semnăturile lui Viorel Câmpean, Ionel Necula, Graţian Jurcan (M.Eminescu și Mioriţa), George Petrovai, Cezar Boghici, Ligia Istrate, Nicolae Pop, Claudia Argyelan, Ovidiu T. Pop. Aurel Pop este în dialog cu Betty Kirchmajar-Donca. Poezia aparţine lui Felician Pop, Nicolae Mihai, Ioanei Ileana Steţco, Ion Burnar, Ștefan Jurcă, Adei Aitonean, Marianei Florea şi Adelinei Dozescu. Proza este semnată de Gheorghe Andrei Neagu. Fac cronici literare: Felician Pop (Radu Ulmeanu, Chermeza sinucigaşilor), Elena Vieru (Cezar Boghici – Sacrul şi imaginarul poetic românesc din secolul al XX-lea), Delia Şeicean (Herta Müller, Animalul inimii), Constantin Stancu (Nina Ceranu, Respir sub alt cer), Aurel Pop (Viorel Câmpean, Oameni şi locuri din Sătmar), Cristian Vieru (Personajul şi atelierul de lucru al scriitorului în opera lui Gheorghe Crăciun), Angela Nache-Mamier (George Pașa, Atelierul albastru), Adrian Botez (Ioana Stuparu, Clipa de lumină) ş.a.
CONTA, Nr. 5 / ianuarie-martie / 2011 / apare la Neamţ. Chiar dacă Adrian Alui Gheorghe ne propune în editorialul acestui număr Întoarcerea la literatură (1. Moartea literaturii se amână, 2. Noul analfabetism, 3. Civilizaţia europeană, precum gripa aviară…! 4. România, prezentul unui trecut fără viitor), noi ne oprim la ancheta revistei: Bancul şi literatura. S-au formulat trei seturi de întrebări. Iată cum arată setul al treilea: Cine e Bulă? Aţi putea face un portret, din ceea ce ştiţi despre el, al celebrului Bulă? A căpătat românul, după îndelungată convieţuire, ceva din trăsăturile lui Bulă? Are Bulă ceva din trăsăturile „românului majoritar”? Şi au răspuns scriitorii: Constantin Ardeleanu, Constantin Arcu, Nicolae Băciuţ, Horia Bădescu, Leo Butnaru, Dumitru Chioaru, Florin Dochia, Dumitru Augustin Doman, Gellu Dorian, Remus Valeriu Giorgioni, Ioan Groşan, Daniel D. Marin, Adrian G. Romila, Nicolae Sava, Christian W. Schenk, Ioan Florin Stanciu, Valeria Manta Tăicuţu şi Radu Ulmeanu.
Curtea de la Argeş, anul II, nr.2 (3), februarie 2011, Curtea de Argeş. Sub crugul Eminescului semnează: Liviu P. Dinu (în colaborare cu Marius Popescu), Scrise de Eminescu?, Dan Toma Dulciu, Eminescu funcţionar diplomatic, Cătălin Mamali, Eminescu şi imaginaţia interogativă (II), Felix Nicolau, Apolinic şi dionisiac în Povestea magului călător în stele, şi Nicolae Georgescu, Doamnele Râului Doamnei. Remarcăm eseurile Mitul poetului tânăr (cu destinul „rupt” de Acad. Mihai Cimpoi şi George Uscătescu de Florea Firan. Tot în acest context sunt prezente Adevărul pluralist. Cuvântul şi necuvântul de Dan D. Farcaş, Basmul şi modelul cultural al temporalităţii de Marian Nencescu şi Purificarea prin mituri de Ion Pitoiu-Dragomir. Acad. Solomon Marcus scrie despre cartea lui Vasile Petrică, Savantul Traian Lalescu (1882-1929) şi cultura Banatului, iar Acad. Mircea Maliţa scrie despre cel mai mare istoric al României, Nicolae Iorga.
Oglinda literară, anul X, nr. 110, februarie 2011, Focşani. Din editorialul semnat de Gabriel Funica: Adoptând gestica scripturală a marilor moralişti francezi dar şi a romanticilor germani din jurul revistei „Atheneum”, Cioran şlefuieşte aforisme, gânduri, meditaţii turnate apodictic în formule eclatante. Apoi vin eseurile: Mircea Eliade și Părintele Arsenie Boca despre ieşirea din timpul istoric de Isabela Vasiliu-Scraba, Eminescianism şi eminescologie (II) de Adrian Dinu Rachieru, Cartea surâsului de Andrei Zanca, Dor de Ducă de Mircea Radu Iacoban, Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu – „Unda spumă” de Petru Ababii, Relativement en contrepoint de George Anca. Un ardelean, redactor de carte: Valentin Borda – este portretul în peniţă făcut de Florentin Popescu. Dintre cronicile literare (şi autorii lor) semnalăm: Iulian Chivu – Poemul Phoenix de Nicolae Băciuţ, Virginia Bogdan – Lacrima iubirii de Gh. Andrei Neagu, Oana Dugan – Arme şi lopeţi şi Nunta neagră de Gh. Andrei Neagu, Mihai Sălcuţan – Grigore Vieru, trimisul lui Dumnezeu, Andrei Novac – Retorica nigra de Nicolae Jinga, Tudor Cicu – Minciuna din literă de Gheorghe Dobre ş.a.
Plumb, Anul VI, nr. 47, februarie 2011, Bacău. Pornind de la Istoria critică… a lui N. Manolescu, criticul Grigore Codrescu se opreşte la ultimul mare romancier – Marin Preda (1. Imaginea prozatorului în recentul canon şcolar, 2. Limitele operei lui Marin Preda în viziunea Istoriei critice…, 3. Imaginea marelui prozator). Şi dacă aprecierile critice ale lui Calistrat Costin se fac la Cazier incomplet de Cristina Ştefan şi Muntele meu, Carmel de Bianca Marcovici, Aurel Zgheran la volumul de versuri lui Dumitru Brăneanu A obosit lumina, Dan Brudaşcu scrie despre Portretul unei fete, cartea poetei sud coreene Youngsuk Park. De asemenea, Ionel Necula comentează Cartea profeţiilor a lui Adrian Botez, iar Petru Scutelnicu cele trei volume de poezie, apărute recent, ale lui Gheorghe Fifirig Dieuniemaiana: Galbenul Împărat la violinele zorilor amiezilor, Fecioarele cuvintelor şi Evele primăverilor, Doctoratul Ciocârliei la naşterea şi nunta luminii. Dintre marile personalităţi băcăuane, Romulus Dan Buşnea prezintă pe Nicolae Şova şi Paul Teodorescu, iar pagina de istorie semnată de Ion Lupu este 70 de ani de la semnarea tratatului Ribbentrop-Molotov.
Revista nouă, Nr. 9-12 (66-69)/ 2010, Câmpina. În eseul său, Codruţ Constantinescu spune: Ura caracterizează din plin atât societatea românească în ansamblul ei, cât şi viaţa culturală din România. Şi-atunci mai are rost să mă întreb de ce „am plăcerea” să prezint această ediţie a revistei după formatul electronic? Las deoparte acest gând şi mă conformez spusei lui Florin Dochia: Voilà de vezi şi plonjez în real. Un mesaj pentru generaţiile de peste veac se constituie în profilul făcut Iuliei Haşdeu de Crina Decuseară-Bocșan. Remarc imediat eseurile lui Radu Voinescu, Povestirile lui V. Voiculescu şi mitologiile Văii Buzăului şi al lui Christian Crăciun, Ce forţă are Herta Müller! Precum şi interviul realizat de Monica Mureşan cu Theodor Damian. Despre lansarea deosebită a cărţii lui Nicolae Stanciu, Caravana învinşilor vorbeşte Serghie Bucur. Prozatorul Iulian Moreanu vine cu A şaptea povestire cu un copil şi Acrobatul, iar poezie semnează: Constantin Rusu, Filip Köllö, Florica Bud, Grigore Radu Stănescu, Cristian Neagu şi Petru Solonaru.
Vatra veche – Serie veche nouă, Anul III, nr. 3 (25) martie 2011, Târgu Mureş. 11.000 = 121. Aceste două cifre sunt egale în logica sacrificiului şi recunoştinţei ne asigură Nicolae Băciuţ. 11.000 sunt eroii căzuţi la Oarba de Mureş în toamna lui 1944, iar 121, lucrările de artă care constituie Tabăra de sculptură „in memoriam” – Oarba de Mureş. Fotografiile a peste 30 dintre aceste lucrări ilustrează revista într-o ambianţă valorică, cu poezie semnată de Radu Gyr, Mirela Hubali, Lazăr Lădariu, Ion Scorobete, Camelia Tripon, Horaţiu Stamatin, Ştefan Ciobanu, Mariana Floarea, Vasile Zetu, Maria Olteanu, Răzvan Ducan, Shuddahananda Bharati (traducere Ion Roşioru) şi alături proză / comentarii critice ce aparţin lui Vasile Andru, Luca Piţu, Mirela Roznoveanu, Theodor Damian, Puşi Dinulescu, Ştefan Cazimir, Cosette Herţa, Constantin Stancu, A.I. Brumaru, Dumitru Velea, Ionel Necula, Ionuţ Caragea, Lucian Gruia, Nicolae Băciuţ, Solomon Marcus, Iulian Dămăcuş, Persida Rugu, Alexandru Jurcan, Cezarina Adamescu, Elena Buică, George Anca.
Cititorul de reviste
