Cotețul cu metaforeEditorial

Cotețul cu metafore – Orașul


Orașul

Buzăul își trăiește visul:
este mai tare ca Parisul!
Iar dom` primar a anunțat
premiul ce l-a câștigat!

Vă spun în sfântă zi de joi:
n-are Parisul ce-avem noi!
Eu cred că n-are celălalt
cum avem noi, gropi în asfalt!

Acuma, ce mai e de zis?
Să fii mai tare ca Paris?!
A meritat, se pare, banii,
pe care-i urmăreau dușmanii!

O să cântăm cu vântu-n freză
acorduri de la marseilleză:
,,Allons enfants de la Patrie”!
Ce mai? Va fi o nebunie!

Ajuns acum ,,Cel mai bun brand”
va deveni un ,,promised land”,
un ,,El Dorado” despre care
s-o auzi peste hotare…

Am zis, rețineți, ,,promised land”!
Nu confundați cu ,,second hand”!
Fiindcă din alea sunt deja,
mai multe chiar decât am vrea!

Și-atunci, ca în Vestul Sălbatic,
mânați de spiritul pragmatic,
cowboy ce caută aventură
vor face și infrastructură…

Căci, din resurse indigene
avem deja Bancă de Gene!…
Bine, ea încă nu e construită,
deci, nu poate fi nici jefuită…

Să vină ei cu ceva bun,
ca, de exemplu, un… ,,saloon”,
,,unde-și beau drumeții banii
și haiducii gologanii”…

Așa cum cântă nenea Beni,
tânăr mereu, în ciuda vremii,
rapsod de vază al României
ce cântă-n ceasul Primăriei…

Acum, de mă-ntrebați pe mine,
cred c-acest premiu e de bine,
însă, ca simplu râmnicean,
m-aș vrea acum un… ținteștean!

,,Hai, să-ți cânt acum să-ți amintești
de străzile-alea din… Țintești…”
Iată, se naște-un nou refren
în ritmul roților de tren…

Și apropo de tren, e cunoscut
un monument ce-a fost făcut,
și amplasat în fața Gării:
e Monumentul Nemișcării!

Acolo stă încremenită,
restaurată și vopsită,
simbolul Căilor Ferate,
numite-acuma și… Furate!

Locomotiva e-un simbol
(S-o spunem fără vreun ocol!)
al unei vremi demult apuse,
când CFR nu se vânduse…

Chiar dacă trenu-ntârzia,
tot ajungeai la timp, cumva,
iar azi, în era nebuniei
e-un monument al… inerției…

Însă, de-a dreptul meritoriu
e că-n alt sens giratoriu,
avem și-un avion frumos,
modelu-acela ,,Albatros”!

Deși și el e-n nemișcare,
arată de parcă o să zboare
spre înălțimile albastre
specifice doar urbei noastre…

Astfel, dorința mi-e firească,
văzând cum vrea să se unească
Buzăul, cu acea comună
pentru o viață mult mai bună!

De ce așa, nu ni s-a spus!
Și Râmnicul… țintește ,,Sus!”,
dar, poate nu-i suficient,
și n-a venit acel moment…

De ce așa, noi n-am aflat!
De ce nu Râmnicu-Sărat?
Căci e deja un municipiu
și pregătit, așa-n principiu…

Că tot e un ,,oraș deschis”,
primarul Toma a decis
că este o idee bună
să se unească cu-o comună!

Eu n-o să înțeleg și pace,
dar, știe dom` primar ce face!
Căci dânsul face ce-a promis
poate chiar și un Mic Paris!

Râmnicului, o să-i rămână,
să convingă vreo comună
care să vrea să se-alipească
la urbea cea brâncovenească…

Cam asta am avut de zis
(Mă rog, atâta mi-am permis!)
Dar, sincer, nu îmi pare rău
de ce se-ntâmplă la Buzău!

Eu zic să fie-n continuare
aceeași vervă înnoitoare,
același spirit și avânt,
precum în Cer, și pre Pământ!

Și dacă vremea oi trăi,
când Râmnicul se va uni
cu un Buzău ajuns Paris,
să nu uitați ce v-am prezis!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share