Spații culturale nr.19 (14)
Reviste literare
ARGEŞ, Serie nouă, Anul XI (XLVI), nr.10 (352), octombrie 2011, Piteşti. 490 de ani de la redactarea Scrisorii lui Neacşu din Câmpulung. Radu Oprea scrie despre importanţa acestui document pentru istoria noastră culturală, Dumitru Ungureanu scrie eseul Goma, un continent încă puţin explorat, iar Luca Piţu: Praetoriae descensus Cohortis ad uterum casvanaeum. Dumitru Augustin Doman face comentarii critice la cărţile: Arta derivei de Tudor Cristea, Paradis. Literatură de cuţit de Liviu Andrei, Eu sunt cel ce sunt de Vasile Tărâţeanu şi Fugă în roşu de Săndel Stamate. Scurte note critice fac: Aurel Sibiceanu (Flori Bălănescu, Între istorie şi judecata posterităţii şi Ioan Vintilă Fintiş, Făptura căzută din mit), Geo Vasile (Gabriele Creţan, Kenoma) şi Dorina Trifu (Tina Verban, Lebăda verde – O copilărie în Deltă). La cartea lui Theodor Răpan, Evanghelia inimii – Anotimpuri – Jurnal de poet, face cronică literară Ştefan Ion Ghilimescu. Proză semnează Şerban Tomşa şi Nicoleta Sălbatecu, iar poezie Mircea Petean, Geo Galetaru, Rodian Drăgoi şi Iulian Caragea. Leo Butnaru traduce din poezia croatului Antun Branko Šimić.
ateneu, Anul 48 (serie nouă), nr. 10 (506), octombrie 2011, Bacău. Revista Ateneu a lansat tinerii generaţii de critici de astăzi o provocare, sub semnul unei anchete literare, „invitându-i să sintetizeze locul lui Bacovia în literatura română şi să-l valorizeze prin grilele interpretative ale actualităţii.” S-au prezentat la anchetă: Doris Mironescu, Bogdan Creţu, Marius Miheţ, Emanuela Ilie şi Paul Cernat. În cadrul Colocviilor revistei Ateneu, 7 octombrie, au fost premiaţi următorii scriitori: Solomon Marcus – premiul Opera Omnia, Constantin Călin – premiul special pentru exegeză bacoviană, Cornel Galben – diplomă de excelenţă pentru seria de volume „Personalităţi băcăuane”, Doina Cernica – premiul pentru publicistică, Ioan Moldovan – premiul „George Bacovia” pentru poezie, Raluca Neagu – premiul „Vasile Alecsandri” pentru poezie, Iacob Florea – premiul pentru proză şi Paul Cernat – premiul pentru critică şi istorie literară. Şi dacă Marius Manta vorbeşte de poezia lui George Achim din Dulceţuri din fructe târzii de pădure, Paul Blaj şi Dan Petruşcă vin cu poezie proaspătă. Iar Radu Aldulescu cu un fragment din romanul Îngerul încălecat, în curs de apariţie. Vin în completarea sumarului eseurile semnate de: Gheorghe Iorga, Dan Petruşcă şi Ştefan Munteanu.
Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXII, nr. 9 (247), septembrie 2011, Suceava. Bucovina literară a ajuns la 70 de ani. La mulţi ani şi din partea noastră. Invitatul revistei, criticul Mircea A. Diaconu, în dialog cu Constantin Arcu, afirmă: Bucovina literară n-a fost niciodată o revistă atât de bună ca acum. Adevăr se spune. Şi în acest număr semnează: Matei Vişniec (Exilul ca aventură culturală), Ioan Holban (cronică literară la Crescătoria de clipe de Constantin Popa), Rodica Mureşan (cronică literară la Poeme pentru cei care citesc în linişte de Olimpiu Nuşfelean), Adrian Alui Gheorghe (Viaţa ca literatura – Un poet mişto-Mircea Dinescu), Gheorghe Grigurcu (aforisme), Liviu Antonesei (poezie), Radu Mareş (fragment de roman), Luca Piţu (De-a (meta)leapşa), Petruţ Pârvescu (poezie), Adrian Dinu Rachieru (Bacovia şi infernul cotidianului), Iordan Datcu („Mioriţa” în lectura lui Petru Ursache), Theodor Codreanu (Constantin Virgil Negoiţă şi cioburile istoriei) şi Leo Butnaru cu parabola Rocada – barter omu-Fuji.
Bucureştiul literar şi artistic, Anul I, nr.1, octombrie 2011. Director: Coman Şova. Redactor şef: Florentin Popescu. Redacţia: Redactori şefi ai multor reviste literare din ţară. Bun venit şi la mulţi ani! În editorial se specifică: N-am contenit şi nu vom conteni să credem că în România de azi se făureşte o cultură autentică şi valoroasă şi care – dincolo de împrejurările ei în prezent – va spori patrimoniul de valori naţionale în literatură, artă, teatru, muzică. Un patrimoniu menit să ne individualizeze în contextul vieţii comunitare europene. Dar să trecem în revistă rubricile şi realizatorii. Agenda culturală la km 0, realizator Florentin Popescu: prezentarea pe scurt a şase festivaluri şi concursuri de literatură care au avut loc în ţară, Aniversări, comemorări la km 0: George Bacovia – 130 (poezie), Eseuri, istorie literară, opinii la km 0: Cioran într-o investigaţie de excepţie – eseu de Ionel Necula, Cronica literară la km 0: Ion Roşioru (Iuliana Paloda-Popescu, Cu privighetoarea pe umăr) Ion Andreiţă (Gheorghe Suciu, Zilele de peste an), Literatură universală la km 0: Sully Prudhomme, Poezie românească la km 0: Radu Cârneci, Proză românească la km 0: Ştefan Mitroi, Amintiri, evocări la km 0: Mihai Stan (Târgovişteanul Mircea Horia Simionescu), Teatru la km 0: George Genoiu, Film la km 0: Călin Stănculescu, Muzica la km 0: Dan Anghelescu şi Arte plastice la km 0: Corneliu Ostahie (Tudor Meiloiu).
Cafeneaua literară, anul IX, nr. 10/105, octombrie 2011, Piteşti. Despre evenimentul Bacovia – 130 îşi aminteşte Virgil Diaconu prin colocviul Bacovia şi noi, unde au avut loc comunicări, precum cea a lui Emil Nicolae, George Bacovia şi „literatura minoră” prezentă în acest număr al revistei, sau dispute, precum cea dintre Dan Cristea şi C. Trandafir. Apoi, Gheorghe Grigurcu îşi continuă drumul prin poezia lui Ştefan Aug. Doinaş, iar Adrian Dinu Rachieru revine la cazul Labiş. Lectorii Radu Voinescu şi Denisa Popescu se opresc asupra prozelor lui Arbër Ahmetay, din Riva H, respectiv, asupra poeziei Ştefaniei Plopeanu, Dincolo dincoace de poezie. Acest număr de revistă este completat cu o surpriză, motivată astfel de Virgil Diaconu: La împlinirea a 30 de ani de când am editat la Piteşti, la maşina de scris…, primul număr al revistei RA (octombrie 1981), probabil singura revistă literară ilegală din vremurile totalitare, m-am gândit să tipăresc unul dintre numerele sale (nr.2/ianuarie 1982), pentru a da trup poveştii de atunci. Cele 30 de pagini ale revistei sunt semnate de Marian Barbu, Virgil Diaconu, Costin Lupu, Aurel Sibiceanu, Gh. Pantelie (două picturi) şi Ion Vintilă Fintiş.
Citadela, Anul V, Nr. 5-8 (35-38), iulie-octombrie 2011, Satu Mare. Cităm ultima parte din editorialul lui Felician Pop: … Eu sunt vânătorul, arma şi pasărea. Uneori pe rând, alteori simultan cu împuşcătura. Scriu, ca şi cum pâinea vieţii mele nu ar putea dospi decât la marginea focului acestui fel de pierdere. Scriu şi citesc, şi toate acestea se împletesc aşa cum bătaia inimii mi se împleteşte cu mersul. În continuare, în limita spaţiului disponibil, vom prezenta, selectiv, cronica literară: Delia Seicean (Daniele Zeca, Istoria romanţată a unui safari), Vasile Mic (Ion Cristofor, Geamantanul de sticlă), Dan Brudaşcu (Ioana Ileana Şteţco, În doze suportabile, iubirea), Iulian Dămăcuş (Aurel Podaru, Ioana pentru totdeauna), Liviu Comşia (Patricia Lidia, Realitate prematură), Ionel Popa (Dinu Pillat, Aşteptând ceasul de apoi), Cristina Sava (Rugul Aprins – temă de inspiraţie poetică şi rugăciune), Elena Vieru (Cuvântul popular mai mult decât un ornament stilistic în epica lui V. Voiculescu), Grigore Codrescu (Emil Ariton, Jucăria de versuri a zodiacului), Ion Roşioru (Arthur Porumboiu, Relieful ţipătului), Ana Dobre (Victoria Milescu, Dreptatea învingătorului), Cristian Vieru (Mircea Moţ, Poveştile gramaticii).
Contrafort, Anul XVII, nr. 7-8 (201-202), iulie-august 2011, Chişinău. În editorial, Vasile Gârneţ, directorul revistei, spune un mare adevăr: După 20 de ani de la declararea independenţei în august 1991 – independenţă pe care mai mult a primit-o cadou, decât şi-a cucerit-o singură, printr-o strategie concertată -, Republica Moldova rămâne pe harta lumii o promisiune disperată. Şi tot adevăr grăieşte Vasile Gârneţ despre Eugeniu Coşeriu, personalitate a culturii şi ştiinţei româneşti, care pe 27 iulie curent ar fi împlinit 90 de ani. În paginile revistei sunt prezenţi cu eseuri: Eugen Lungu, Val Butnaru şi Iulian Boldea. Cronici literare fac: Grigore Chiper (Călina Trifan, Femeile iubesc cum respiră), Tamara Cărăuş (Norman Manea, Întoarcerea huliganului), Alexandru Tabac (Bernhard Schlink, Minciuni de vară) şi Răzvan Mihai Năstase (Milan Kundera, O întâlnire). Poezia e prezentă prin Lidija Dimkovska (în româneşte de Gabriela şi Constantin Abăluţă. Proză semnează: Leo Butnaru, Mariana Codruţ, Mircea V. Ciobanu şi Vitalie Spânceană.
Însemnări ieşene, seria a treia, an III, nr.9,septembrie 2011. Din editorialul lui Alexandru Dobrescu, Sărbătorile Iaşilor – o fantezie – , cităm: De nu ţi-ar ajunge la urechi frânturi din slujba de la Catedrală, transmisă prin megafoane, te-ai crede la bâlci. Şi apoi, lipsesc saltimbancii, monştrii cu două capete şi acrobaţii. Păcat! Deşi are rău de înălţime, Doina Uricariu s-a ridicat pe vârfuri să vadă de la înălţimea celebrului Burj Dubai, nu ştim dacă şi „sărbătorile Iaşilor”, dar vede cum criza în România locuieşte în case ca mătura la colţ. Aici fiind vorba de casele memoriale. Ne întâlnim apoi cu poeme în proză de George Bacovia şi cu o povestire de Dan Perşa. Eseul este prezent prin semnătura lui Anton Adămuţ, iar studiile critice aparţin lui Adrian Dinu Rachieru, Andrei Terian, Constantin Călin, Constantin Cubleşan, N. Georgescu, Constantin Romanescu şi Alexandru Zub. Se umblă apoi la arhivă şi este prezentat studiul lui Dumitru Ivănescu: Amintirile lui Ştefan Procopiu, urmate de un fragment din acestea. Numărul este ilustrat cu desenele, acuarelele şi uleiurile pictorului Rafael Zabaleta Fuentes.
Limba Română, nr. 7-8 (193-194), iulie-august, Chişinău. Pe 13 mai 2011, la Chişinău şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Limba Română” – două decenii în serviciul culturii naţionale. Revista inserează în paginile sale o serie de articole şi comunicări, prilejuite de acest eveniment, semnate de Doina Balmuş, Gheorghe Mihai Bârlea, Alexandrina Cernov, Gheorghe Chivu, Eugen Munteanu, Ioan Milică, Cristinel Munteanu, Mihail Gh. Cibotaru şi Nicolae Mătcaş. Vasile Botnaru organizează o masă rotundă cu Ion Vianu, Cristian Teodorescu şi Vasile Ernu. Cu eseuri sunt prezenţi Ancuţa Coza şi Theodor Codreanu. Cronică literară la cartea Alcool a lui Ion Mureşan face Viorica-Ela Caraman. Vlad Zbârciog face comentarii asupra cărţii lui lui Adrian Dinu Rachieru: Poeţi din Basarabia, iar Ion Ciocanu asupra Micului dicţionar de mari prostii („moldovenesc”-român) de Alexandru Horațiu Frişcu. După ce Ana Bantaş face un studiu critic asupra poeziei lui Leo Butnaru, acesta este prezent în pagină cu un grupaj de versuri.
Oglinda literară, anul X, nr.119, noiembrie 2011, Focşani. Din editorialul semnat de Ştefania Oproescu: Îmbogăţiţii de peste noapte ai democraţiei, poftesc la împărăţia cerurilor în raport direct proporţional cu sărăcia de duh. Umilesc preoţi şi călugări cu bani oferiţi la vedere, vrac, la cât cuprind cu mâna. Şi nu ştiu de care parte atârnă mai greu păcatul. Şi-acum, în limitele unui spaţiu restrâns, îl găsim pe Ioan Dumitru Denciu, pe timp de secetă, tot în Grădina incandescentă şi pe Ioan Dobreanu apt în Războiul muştelor Gheorghe Andrei Neagu. De la Eminescu la Grigore Vieru ne poartă Catinca Agache, Hanna Bota ne vorbeşte despre Kava neagră, iar Mircea Bostan despre Victor Munteanu şi recluziunea memoriei. Mioara Bahna face O plimbare cu Emilian Marcu prin „Suburbii municipale. IV. Ultima cină a palatinului, iar Ştefania Oproescu, apropo de cartea lui Petrache Plopeanu, Balcoanele roşii, apreciază o altfel de istorie sau alternativă la aplauze. Ion Lazu îşi continuă Odiseea plăcilor memoriale, iar Ala Murafa povestirea Infirmii nu merg în paradis.
Plumb, Anul VII, nr. 55, octombrie 2011, Bacău. Acest număr al revistei se deschide cu studiul lui Romulus Dan Busnea Modalităţi de manipulare a conştiinţelor: UTOPIILE, urmat de eseul Marea critică despre valorile literare actuale de Grigore Codrescu şi o serie de cronici literare semnate de: Calistrat Costin (Dan Sandu, Amintiri din Samsara), Constantin Blănaru (Tamara Andrucovici, Tu ai palma cât o ţară), Adrian
Voica (Iulia Cubleşan, Inelul domniţei Catrina), G. Ionescu (Emil Ariton, Jucăria de versuri a zodiacului), Elena Pârlog (Romică C. Ghica, Zise de la obraz), Ioan Vicoleanu (Cornelia Ichim Pompiliu, Cazarmă cu naratori), Gheorghe Stroia (Elena Toma, Noaptea nu va mai fi acolo) şi Ioan Neacşu (Geta Moroşan, Nicolae Gane – studiu monografic). Pentru că spaţiul ne permite, să anunţăm premiile 2010, filiala U.S.R. Bacău: Premiul pentru critică literară: Adrian Dinu Rachieru şi Constantin Blănaru, Premiul pentru proză: Gheorghe Drăgan şi Constantin Severin, Premiul pentru poezie: Victor Munteanu şi Paul Blaj şi Premiul pentru debut: Cornel Paiu.
Poesis, Anul XXII, Nr. 7-8-9 (246-248), 2011, Satu Mare. Din ideile şi problematicile puse în discuţie la Congresul Naţional de Poezie (ediţia a IV-a, 2011) redăm un scurt dialog consemnat de George Vulturescu: – Avem o voce a literaturii române? Are calitate poezia românească faţă de altă literatură? (Liviu Ioan Stoiciu) – Da, are calitate. Dar nu ştim ce să traducem… (Dinu Flămând) Revenind la ale revistei, să ne bucurăm alături de poeţii care semnează în această ediţie: Daniel Corbu, Andrei Zanca, Liviu Capşa, Ion Bala, Marian Nicolae Tomi, Sanda Panait, Violeta Craiu, Andrei Velea, Andrei Codrescu, Grigore Gherman, Ciprian Manolache, Tucu Moroşanu şi Dumitru Păcuraru. Cronică literară au făcut: Daniela Gîfu (George Popa), Viorel Mureşan (Wolf van Aichelburg), George Vulturescu (Ion Zubașcu), Antonia Bodea (Aurel Rău), Marin Codreanu (Ion Miloș), Arthur Porumboiu (Ion Dragomir), Lucian Gruia (Horia Bădescu), Gheorghe Mocuța (Romulus Bucur), Radu Cange (Magda Grigore), Elvira Iliescu (George Vulturescu). Remarcăm şi interviul realizat de Adalbert Gyuris cu Ion Cristofor.
Pro Saeculum, Anul X, nr. 5-6 (73-74), 15 iulie – 1 septembrie 2011, Focşani. Această ediţie a revistei este deschisă de trei nume mari ale literaturii române contemporane: Dumitru Radu Popescu (eseu), Irina Mavrodin (poezie în limbile română şi franceză) şi Magda Ursache (eseu). Urmează dialogurile Rodicăi Lăzărescu cu Vasile Andru şi cu Ioan Pop şi al lui Constantin Coroiu cu Dan Hatmanu. Alte eseuri remarcabile semnează: Constantin Călin, Jeana Morărescu, Dana Nora Dinu, Dumitru Velea şi Ionel Popa. Florentin Popescu face „portretul în peniţă” lui Ion Andreiţă. La rubrica Scriitori din Suceava semnează: Ion Beldeanu, Liviu Popescu, Horaţiu Stamatin, Vasile Zetu, George Bodea, Gheorghe C. Patza, Ion Filipciuc şi Nicolae Cârlan. Iar rubrica poesis este completată de: Iuliana Paloda-Popescu, Raluca Pavel, Menuț Maximinian, Nicolae Sârbu, Felicia Sprânceană Anghel, Diana Marinache şi Dan Lupescu.
Revista nouă, Anul VIII, Nr. 3 (68) / 2011, Câmpina. Lacrimi inutile s-ar depune, aşadar, pe cenotaful unui trecut ireversibil. Pentru că nu de mormântul cărţii e vorba, ci de tipul de acces la informaţie, de schimbarea formei, nu a fondului, a conţinutului. Cartea ca obiect material cu acces nemediat – de la [rola de] papirus şi pergament la Codex şi la teancul de file legate – va fi în continuare cel mai sigur depozit de informaţie. Căci mediul digital are un defect: este, deocamdată, mediat şi dependent de folosirea unui combustibil artificial, electricitatea. (din editorialul lui Florin Dochia). În continuare, ne vom opri tot la cronica literară şi notele de lectură (selecţie): Christian Crăciun (Liliana Filişan, O sâmbătă care nu a existat), Iulian Moreanu (C. Trandafir, 1990. Anul şarpelui orb), Mioara Bahna (Nicolai Tăicuţu, piatra piatră de e piatră), Dumitru Anghel (Ioan Toderiţă, Războiul lui Puf), Aurel M. Buricea (V. Stoicescu Bogdăneşti, Crima de la Pomul Verde), Serghie Bucur (Ştefan Al.-Saşa, Cartea Marei), Theodor Marinescu (Ion Ochinciuc, Secrete în alb şi negru), Monica Mureşan (Mihai Pascaru, Grămadă ordonată), Ion Lilă (Despre poezia lui Baki Ymeri).
Vatra veche – Serie veche nouă, Anul III, nr.10 (34) octombrie 2011, Târgu Mureş. Însă, în ceea ce priveşte naşterea unui poem, în cazul meu personal, (…) este că el nu poate porni decât de la solicitarea exterioară. – extras din dialogul lui Nicolaie Băciuţ cu Mircea Ivănescu, 17 iunie 1989. Poezia din acest număr este semnată de Răzvan Ducan, Nicolae Băciuţ, Cezarina Adamescu, Florin Caragiu, Valentina Becart, Mariana Cristescu, Dumitru Băluţă, Monica Mureşan, Melania Cuc, iar eseurile de George Popa, Dumitru Păsat, Maria Cheţan, Ecaterina Ţarălungă şi Cristina Bîndiu. Cronică literară fac: Voichiţa Pălăcean-Vereş (Alexandru Petria, Deania neagră), Alexandru Petria (Cristina Nemerovschi, Sânge satanic), Elena M. Câmpan (pr. Nicolae Feier, Ţara Bistriţei), Dumitru Velea (Dumitru Toma, Marginile lumii), Marian Barbu (Nicolae Bălaşa, Viaţa ca iluzie şi clipa ca destin, Beatrice-Silvia Sorescu, Rădăcini cu mirări şi miresme) şi Menuţ Maximinian (Cristina Rusu, Acasă la Dracula, Octavia Gheorghe, Casa sufletului meu, Ofilat Varvari, Adunate şi Nazarica Munteanu, Timpul… spectacolul răbdării.
Cititorul de reviste
