Căruța cu virgule – În vizită în Egipt
Acest text e un pamflet și trebuie tratat ca atare!
– Moaaamă, ce… din astea au ăștia aicieaa! Mein herr, noi de ce n-avem așa ceva în țară la noi?
– Mein schatz, aastea se numesc piraamiide! Noi n-avem, pentru că n-am avut deșeert. Abia acum am începuut proceesul de deșertificare a țării! Paas cu paas!…
– Eee, da! Așa ești tu! Pas cu pas! De ce nu poți să mergi și tu mai repede?… Ia uite ce pisică mareee! Pisi, pisi!…
– Dragă, aia nu e pisiică! E Sfiinx, un leu cu caap de om!
– Bine că ești tu deștept! E pisică, da? Nu mă mai contrazice tot timpul! E o pisică din rasa aia Sfinx, da` cu cap de om! Așa, ca tine, schatzy! Pisi meu!…
– Dragă, ne vede lumea! Lasă astea pentru acasă!…
– Mmbiine, motănel!… Știi ce idee mi-a venit acuma?
– Te rog, nu vreau să știu! Hai să zâmbim la reporteri, da?…
– Bine, da` io tot îți spun ce idee mi-a venit! Mă gândeam să-i spui lui Cîțu să dea o ordonanță de-aia de guvern să se facă în toată țara câte un Sfinx cu chipul tău!… N-ar fi minunat? O să rămâi în istorie, motănel!… Ce zici? Ce zici?…
– Mmmmai vedeem!
– Ce bine! Ce bine!…. Vaaai! Ia uite, dragă, și ăștia au moaște!
– Nuu sunt moaște, draagă! See numeesc mumii! Sunt ale faaraaonilor care au făcut piraamideele…
– Uaaau! Ce tare! Uite!… Uite! Asta seamănă puțin cu tine! Haha! Am glumit, motănel! Tu arăți mai bine ca ea!… Ha, ha, ha!… Și… și… adică, dacă o să faci și tu o piramidă, o să ajungi mumie?…
– Nuu, draagă! La nooi, popoorul nu are obiceeiul ăsta!
– Ce păcaat! Ce popor înapoiat! Cum l-ai ales, măi, motănel?…
– Ei m-au aales pe mine, nuu maai știi? De doouă oori!
– Eeee, nu mai știu! Parcă aș fi de-o viață o primă doamnă președinte! Parcă m-am născut așa!… Auzi? Da` ce-o mai fi în țara aia de unde am plecat? Cum se numea oare?… România! Așa!… Parcă era o problemă cu guvernarea, cu niște viruși… Ce mai știi?
– Mdaaa… sunt informaat că trebuie să scurtăăm vacanța și să ne întoaarcem în țaară! Ăia nu sunt în staare de nimiic fără mine! Eu trebuie să le rezolv pe toate, în pereoada aasta!…
– Da` de ce?! Cum adică să ne întoarcem mai devreme? Păi, am plătit trei zile, nu? Cine ne dă banii înapoi? Nu, nu, nu! Io nu mă-ntorc decât la sfârșitul sejurului!…
– Draagă… e o probleemă de siguranță națională!
– Niciun ,,dragă”! Nicio ,,națională”, da? Ce siguranță am eu că ne mai întoarcem vreodată aici? Și gratis, pe deasupra?!
– Mein schatz, îți promit că după ce n-o să mai fiu faraon… ăăă, președinte, o să venim aici de câte ori vrei tu! Dar acum, chiar trebuie să ne-ntoarcem!
– Ooo, zeul meu Ra! Soarele meu! Sfinxul meu! Ce s-ar face poporul ăla fără tine?… Promiiiți? Da` nu așa cum ai promis la popor, da? Vreau să te ții și de cuvânt!
– Promit, promit!
– Da` promiți că-i faci pisicuței tale o piramidă de-asta? Te rooog!
– Dragă, avem deja șase case! De ce ne-ar mai trebui și-o piramidă?
– Mmmm, zgârcitule! Răule! Nu vrei să se bucure și pisicuța ta de așa ceva! Să moară toate colegele de cancelarie de necaz!…
