Spații culturale nr. 86 (13)
Sorin CĂLIN
Comunismul și mania
,,Drum bun” sau ,,Bine ați venit în…” îți trec prin fața ochilor în multe dintre preumblările cu noua invenție ajunsă la veacul trei, mașina. Autoturism îi spunea pe timpul lui nea Nicu, care, simțind plăcerea de a rupe asfaltul cu cele patru roți, proprietate personală, a pus contor la pompa de benzină și limitator la rezervor. Șoseaua nouă, moldo-bucureșteană, e în general lină până ajungi la podul de peste Râmnic. Aici șoferii au de dat un test, cel al șicanei și al rezistenței. Un imens sens giratoriu, pus în buza podului, te obligă să faci cât de mult dreapta ca să eviți o coliziune cu partenerul de traseu din stânga. Îți mai rămâne o probă pe care, dacă ai noroc, o treci cu bine, colțul bordurii de la capul podului, drept, înalt și abrupt. Dacă ai ,,privilegiul” de a sta în dreapta șoferului, te-ai scos! Din pepeni, ce credeați? Sufletul urcă până în gât, picioarele se proptesc cu forța în podea, mâna dreaptă se agață cu disperare de mânerul de deasupra ușii și aștepți suspendat în neliniște inevitabilul care și de astă dată nu se produce. Te relaxezi exact o secundă. În aceeași poziție îți ferești fundul de impactul cu îmbinările dintre plăcile podului. Ultimul hop – coborârea cu douăzeci de centimetri, de la nivelul la care te găsești până la șosea. În zadar încerci să eviți impactul, fundul tău mușcă brusc din tapițeria și scheletul scaunului. Se intră într-o curbă largă și la fel, adopți poziția sinistratului, ca nu cumva o nouă bordură să apuce roțile ori spoilerul din față. Intrăm sau nu la benzină? Nu știi decât în ultimul moment și doar dacă semnul pe care îl faci e înțeles pe deplin. Manevra de oprire e una care mai să te bage în parbriz și numai dacă nu urmează altele de poziționare ,,corectă” la pompă. Plecarea – în trombă! Volanul se răsucește când stânga, când dreapta, băgându-te în ceață, definitiv, în privința rutei. Se hotărăște, dreapta! Făcând slalom printre țigănuși, claxoane și căruțe, depășim podețul din cale și intrăm la startul pentru cursa de formula întâi: intrarea în Topliceni. A doua, a treia, groapă la stânga, frână, a doua, groapă la dreapta, trage de volan stânga, mașină din față, încă una, a treia, a patra, groapă pe centru, căruță, biciclist, claxon, bețiv pe dreapta, frână, a-ntâia, a doua, pod, camion cu lemne, groapă, a doua, a patra, omori cutia de viteze!, a treia, groapă, a patra, am depășit linia de sosire! Întoarce, stânga, față dreapta, șanțul, frână bruscă!
Să vedem pe vreunul care se încumetă să fie copilot la așa traseu, Paris-Dakar e jucărie! La întoarcere ca la vale, viteză mai mare și gropi mai multe. Intri pe pod. Ultimele două tronsoane au marginile vălurite, ceea ce atrage injurii din partea șoferului încă pe cale să doboare recorduri personale de nivel internațional.
Al cui e podul? Odată a fost al nemților, că ei l-au făcut, apoi al comuniștilor, că ei l-au frânt în două și din unul lung, au făcut unul lat, o parte pentru fiecare sens, acum e al nimănui!
Orașul își încheie hegemonia după livada cu vișini, dar nu a lui Cehov, ci a unui italian, și în buza dealului ce urcă spre Buzău. Așadar podul, bucata de râu și multe altele ar trebui să îi aparțină, să se îngrijească de ele. Chiar și așa, fără o mână întinsă la banii întregii țări, n-ar reuși să-și plătească nici măcar salariile, care în luna asta de iunie, n-au mai putut fi onorate. O primărie în faliment, una comunistă sau una privată?
Aveți de ales încă!
Petruț PÂRVESCU
pixelii
așa ca între prieteni vă spun
cărtărescu simona ioan es. pop mureșan & company
nu-și mai aduc aminte
călin vlasie câte ceva poate
despre sfârșitul lumii și generația douămiistă
se vorbea rareori
pe la colțuri
în șoaptă
pixelii
au trecut și prin păcala făgețelului
lumina
mai mult intermitentă
a luat-o așa (fără băgare de seamă) pe daiboj
de la gulie prin rotoaica pe sub deal spre lăzărescu
cu bâte și topoare meșterite
direct prin arini
pe gârla vezii la vale
pe cei care nu știau carte i-a ajutat
să pună degetul
ăla belit și mare pe catastife și călindare
pe ceilalți i-a luat direct pe sus cu ghiotura
o dubă mare neagră
la raion
când a obosit
sătulă și mulțumită
s-a oprit o țâră pe clopotnița bisericii lângă pădure
s-a uitat lung peste sat și-a suflecat brațele oțelite
s-a ușurat și-a strigat fericită
C U C U R I G U (L)
în fiecare an
în februarie iarna
de ziua mea sufletul intră-n vibrații
un uter frumos deasupra mormintelor goale
încerc mereu să privesc
dincolo de marginea trupului
doar amintirile care te locuiesc invers
pixelii
era noaptea de februarie
ningea bătea crivățul dinspre răsărit steaua roșie
bucile ei zdravene străluceau printre ostrețe
ceasloave călimări și parastase
mama mea
musai trebuia să nască
îi venise sorocul și nu știa ce să facă
plângea și se ruga ca o sfântă în ieslele putrede
aici pe la noi
în liniștea pustiului coborâse iadul
oameni blide morminte dobitoace
singuri
cu dumnezeu și cu steaua aceea pe frunte
privegheau în tăcere pe cel care vine
pe cel care se duce
tineri și bătrâni femei și copii
scuipau furioși în sân de deochi pe furiș
cu limba-n cerul gurii mare făceau
C R U C E
dar eu
cum mă știți
(până și de părinți n-am ascultat niciodată)
am văzut și am auzit T o T u L
așa ca prin vis
de acolo
din spatele zidurilor direct prin perete
cum vine cum trece pe uliță
C â n t e c u L
mândru
și tainic
glorios și rebel
printre gemete rugăciuni și miros de țuică fiartă
cobora și urca până în burta mamei
D O A M N E
cum pictau ursitoarele
pereții de carne cu propriile chipuri
tatăl meu
nu era acasă
tata era plecat cu bărbații la raion la regională
își tăiase (din greșeală)
degetul ăla de la rădăcină
și acum era cercetat pentru neglijență
pixelii
ardeau prunii în soba oarbă ca pe comori focul
și-n casa mare se adunase lume multă ca la pomană
stăteau pe pat
pe chituci
în picioare
beau poșircă de prune și mâncau boabe de porumb fierte
șușoteau
cu ochii mici scobiți adânc în orbite
atente
mai mult bârfeau că erau numai femei
ce zici fă ay
o fi băiat
o fi fată
din perete curgea liniștită candela spartă
pixelii
râuri obosite de-ndoială
lămpi opaițe geamuri murdare
care scânteie până departe
care luminează crucile negre de lemn
din fața fiecărei case
era noapte
târziu
februarie iarna
bătea crivățu-n lung și-n lat geruind năprasnic zăpada
sub cerul de-argint
cu poalele-n cap auzeam și vedeam prin perete
cum vine cum urcă cum trece
leana bădălana
frumoasa nebună din capu’ satului
cântând și jucând în pielea goală pe uliță
în rest era bine era cald era liniște
dar venise sorocul și cu sorocul nu te jucai
am izbit
la început cu picioarele
v e n e a M i n v e r S (și-a dat cu părerea moașa
ilinca lu’ fătălău și m-a înghiontit îndărăt)
mă-năbușeam n-aveam aer
se rupsese apa și curgea pe noroia la vale
mama
a văzut cum stă treaba
p l e c a s e M
m-a prins din urmă repede de picioare
urlând și scrâșnind de durere
a răzbit și-am ieșit împreună
pixelii
luna plină pe fiecare mormânt fără cruce
noaptea de februarie
iarna
cădeau stele
femeile mâncau boabe de porumb fierte
și beau poșircă de prune
în păcala făgețelului
pe valea vezii la deal dincoace de pitești
începuse colectivizarea!
REVISTE LITERARE
Acolada, Anul XVI, nr. 12 (178), decembrie 2022, Satu Mare. Eseurile și comentariile sunt realizate de Radu Ulmeanu, Explozii, C. D. Zeletin, Fericita pedeapsă a filtrelor în impresie. Trei ilustrate din copilărie (II), Zenovie Cârlugea, „Marin Preda – omul și opera, la centenar”, Adrian Dinu Rachieru, „Homo digitalicus” și patologia new-media, Constantin Trandafir, Eugen Simion. Finis opus coronat, Constantin Călin, Jurnal despre Bacovia (XIV), Magda Ursache, „Curentul marin există”, Isabela Vasiliu-Scraba, Morbul multiplei personalități în familia Moscu din Domnișoara Christina, Ștefan Ion Ghilimescu, Clasicismul precum chemarea sirenelor, Mircea Popa, La despărțirea de Eugen Simion, Pavel Șușară, Brâncușologia versus Brâncuși, Virgil Diaconu, Biserica veche din Movileni, ctitorită de Marele Vornic Barbu Știrbei, este lăsată în paragină. Interviul revistei este consemnat de Lucia Negoiță cu Miron Scorobete. Critica literară este făcută de Gheorghe Grigurcu (Horia Gârbea, Minunata viață a personajelor), Tudorel Urian (Ioan Pintea, O sută și una de poezii), Delia Muntean (Vasile Morar, Cânt, deci exist,), Daniel Marian (Luiza Cala, Manuscrisele din inimă, Ovidiu Vasile, Sărutul înflorit – Poezia iubirii, Violeta Pintea, Trotuarul cu îngeri, Andreea Negoianu, Revoltă pentru liniște, Mădălina Topiczer Szekely, alb), Daniel Mariș (Aurel Pantea, Execuții), Mihaela Meravei (Vasi Cojocaru-Vulcan, Rugăciunile frunzei). Din Spuma zilelor și nopților de lectură (Sfântul Svejk) și din Jurnal („Vis nocturn”) ne oferă pagini Dumitru Augustin Doman, respectiv, Gheorghe Grigurcu. Poezia este semnată de Radu Chiorean, Gabriel Rosenstock, Maki Starfield, Frank Joussen (prezentare și traduceri: Olimpia Iacob), parodie, de Lucian Perța, proză poetică, de Liliana Rus și pamflet, de Florica Bud.
Actualitatea literară, Anul XII, nr. 121, noiembrie-decembrie 2022, Lugoj. Eseurile și comentariile sunt realizate de Nicolae Silade, Despre rostul cronicilor literare și inflația de premii (editorial), Remus V. Giorgioni, Meseria de poet (și cea de scriitor), Cornel Ungureanu, Itinerarii basarabene, Radu Ciobanu, Exploratorul, Adrian Dinu Rachieru, Fănuș Neagu și „emblemele” balcaniei (III), Magda Ursache, Cred în plata și răsplata istoriei, Ovidiu Pecican, Suzana Fântânariu. Orizonturi Aurorale, Gheorghe Secheșan, Simboluri esențiale în poemul Luceafărul de Mihai Eminescu, Adrian Suciu, Un veac de mediocritate. Literatura supt Nicolae Manolescu, Virgil Diaconu, „O umanitate tăcută sângerează în liniște”. Observații generale asupra poeziei lui Trakl, Silvia-Gabriela Almăjan, „Leviatanul” lui Eugen Dorcescu. Interviul revistei este realizat de George Motroc cu Catia Maxim. Critică literară fac: Ela Iakab Vasile Dan, O cartografie a invizibilului), Romeo Aurelian Ilie (Maria Ivanov, Totul va fi bine), Francesc Mompó i Valls (Elisabeta Boțan, Zbor între două lumi), Adrian Țion (Nadia Urian Linul, Satul cu povești). Poezia este semnată de Nicolae Silade, Augustina Vișan, Remus-Valeriu Giorgioni-70, Constantin Stancu, Corneliu Vasile, Wendy French (traducere de Ana Neagu), Alda Marini (traducere și prezentare de Eugen D. Popin), proza, de Besmik Mustafaj (prezentare și traducere de Oana Glasu), Andrei Breabăn, Gheorghe Alexandru Iancovici și teatru, de Nicolae Havriliuc.
ALFABET, Anul I, nr. 4, august-septembrie-octombrie 2022, București. Director: Luminița Zaharia, redactor-șef: Carmen Tania Grigore. Eseurile sunt realizate de Luminița Zaharia, C de la Copilărie și Maria Sava, Herman Broch – Moartea lui Virgiliu. Poezia este semnată de Ana Urma, Nicolai Tăicuțu, Luminița Zaharia, iar proza, de Maria Sava și Mariana Dobrică. Fac cronică literară: Maria Sava (Markus Zusak, Hoțul de cărți) și Valeria Manta Tăicuțu (Maria Ieva, Epifanii pe frunze), iar cronica de film: Cristina Zaharia (Akeelah și cuvintele).
Arca, Nr. 4/ 2022, Arad. Critica literară este scrisă de Radu Ciobanu (Ion Vianu, Opere 3. Investigații mateiene. Amintiri), Florin Ardelean (Lajos Nótaros, Run, omule, run!), Vasile Dan (Lucia Cuciureanu, Livada cu spaime, Doina Adriana Nicolăiță, Răsfrângeri în infinit), Romulus Bucur (Karácsonyi Zsolt, Faust pe mări), Lucia Cuciureanu (Cornel Ungureanu, Dialoguri – pagini de jurnal, antologie coord. de Menuț Maximinian, Piritul locului. Ținutul Bistrița-Năsăud prin ochii scriitorilor), Luiza Caraivan (George Prochnik, Exilul imposibil: Stefan Zweig la sfârșitul lumii), Gruia Novac (Sonia Elvireanu, Însoriri în sâmburele liniștii), Carmen Neamțu (Ion Cristoiu, Crunta exploatare a sânului Julietei), Ramona Băluțescu (Boreo Ilin, Jurnal de pustă), Ildiko Șerban (Tudor Cicu, Pierduți prin Siberia), Liviu Franga (Drum către stele. O jumătate de an poetic), Monica Grosu (Radu Matei Todoran, Pergamentele uitării), Igor Isac (Lucreția Bârlădeanu, Misterul de est), Felix Nicolau (Elisabeta Boțan, Egometrie), Ioan Matiuț (Ramona Bălulescu, ORORI, Doina Adriana Nicolăiță, Răsfrângeri în infinit), Lucian-Vasile Szabo (Ion Hobana: limitele ficțiunii speculative). Eseurile sunt realizate de Horia Al. Căbuți, Marele spectacol al lumii (II) și Cosmin Victor Lotreanu, Iminența ireparabilului: Dobrica Cosic, ultima redută a moderației. Poezia este semnată de Miruna Mureșanu, Adela Rachi, Ildiko Șerban, Adrian Botnaru, Ramona Băluțescu, Mihaela Meravei, Doina Adriana Nicolăiță, iar proza, de Emilia Poenaru Moldovan.
ARGEȘ, Anul XXII (LVI), nr.12 (486), decembrie 2022. Remarcăm: textele aforistice scrise de Calinic Argeșeanul, Din frumusețile lumii văzute și Gheorghe Grigurcu, Jurnal, eseurile, studiile și varia realizate de Jean Dumitrașcu, Un vis cu Viorel Ilișoi, Nicolae Oprea, Remember: Miron Cordun (1935-1997), Octavian Soviany, Un homo balcanicus, Horia Vicențiu Pătrașcu, Complexul Iisus-Maria, Iudita Dodu Ieremia, Corect/ Incorect, Dumitru Ungureanu, Rămășițe eterne, Radu Aldulescu, Metronomul vârstelor, Vasile Ernu, „Prostituata” de la marginea satului și Bunica din Piața Domenii, Lucian Sârbu, Educație și reformă, Dan Ciachir, Pagini de jurnal, Adrian Alui Gheorghe, Insula, Arthur Suciu, Ochiul de mort, Vlad Alui Gheorghe, Generația ʼ80, caracteristici și portrete în Carnete maro de Aurel Dumitrașcu, Ioan Lascu, Raportul biografie-operă la Albert Camus, Cosmin Victor Lotreanu, Barcolana, Alexandru Mărchidan, Educație moral-spirituală prin literatură?! Cristian Cocea, Clima se schimbă, capitalismul – nu? Ninel Ganea, Inerția creștinismului, Florin Chivoci, O jertfă a decembrismului, David Ilina, Hegel, un (pseudo)personaj romanesc, reportajul lui Mihai Barbu, Omul nu poate găsi ceea ce caută. S-a învățat să se mulțumească cu ce poate găsi. Chiar în Maramureș…, critica literară făcută de Sorin Lavric (Andrei Zanca, Ada Kaleh. Spiritualitate și beznă), Leonid Dragomir (Nicolae Turcan, Filosofia pe scurt), Daniel Mariș (Poeme Peregrine, în varianta româno-spaniolă), C. Voinescu (Crisula Ștefănescu, În țara minunilor), Denisa Popescu (Poezia ca un steag alb), Jean Dumitrașcu (Alexandru Jurcan, Cineva ascute un cuțit, Mariana Șenilă-Vasiliu, Martor din Paradisul pierdut, Cassian Maria Spiridon, Convorbiri literare. Povestea unei reviste, George Vulturescu, Ștefan Aug, Doinaș, Tiparele eterne, Bogdan Suceavă, Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica Jocului secund), Serghie Bucur (Virgil Diaconu, Prințesa cu fluture), Viorel Nica (Elias Khoury, Copiii ghetoului). Poezia este semnată de Dumitru Augustin Doman, Dan Vasile Marchiș, Gelu Dragoș, Ottilia Ardeleanu, Lêdo Ivo (1924-2012) (traducere de Leo Butnaru), Angela-Melania Cristea, Magda Hărăbor, Gheorghe Cârstoiu și Vasi Cojocaru-Vulcan (traduceri din și în limba engleză de Mona Iordan), iar proza, de Isidor Chicet, Ioan Marchiș, Florentin Sorescu, Petre Barbu și Kala Ramesh, Mirela Brăilean (traduceri de Mona Iordan).
Ateneu, Anul 59 (serie nouă), nr. 639-640, noiembrie-decembrie 2022, Bacău. Eseurile, comentarii și consemnările sunt realizate de Al. Ioanid, Fragmentarium, Ioan Dănilă, „România mea”, Petre Vlase – cetățean de onoare, post-mortem, al județului Bacău, Bacăul (pre)primar (XLVIII), Matematicianul narator, „Conexiuni culturale”, în două ediții, Fonetica pentru definitivat (VIII), Carpica, LI, Ion-Ghelu-Destelnica – 100, Leo Butnaru, Raft de bibliotecă, Constantin Gherasim, Taina Crăciunului, Mihai Ceucă, Grigorie H. Grandea, de 125 de ani în eternitate, Elena Ciobanu, Cărți și oameni, Ștefan Radu, E cool să fii anticreștin!, G. Gârmacea, Festivalul Limbii Române, Andreea Zavicsa, Instantanee de la Revoluție, Carmen Mihalache, Festivalul Național de Teatru, 5-13 noiembrie 2022. Granițe fragile, fluidități și Pasionanta istorie a primului festival de teatru din România, Dan Perșa, Impresii de la FILIT 2022, Alin-Sebastian Popa, Reverii culturale autumnale, Daniel-Ștefan Pocovnicu, Iarăși despre cititul relativ, Iulian Bucur, A lumii vechi în minunata lume nouă a lui Carmen Chițan, Violeta Savu, Un whodunit încântător, Cu brațele întinse spre inima lumii și Transfigurări ale artei, în simpozionul de la Bogdana, Marcela Gavrilă, Arta la hotarele istoriei, Nicoleta Popa-Blanariu, Un festival cu anticorpi: DAM 2, Tatiana Ernuțeanu, Flea market emoțional cu Cave, Marius Manta, Oliver Messiaen, un compozitor regăsit, Dan Petrușcă, Despre fanatism, intoleranță și alte întâmplări, Ion Fercu, Prejudecățile: infern și provocare eternă (33), Gheorghe Iorga, Arthur Rimbaud. Fețele mitului, Vasile Spiridon, Latura umană a literaturii și aspectul literar al naturii omenești, Cornel-Simion Galben, Ion Niculescu-Brună. Interviuri: Violeta Savu – Geanina Ivu, Adina Bardaș – Areta Moșu și Tiberiu Lovin – Virginia Mateiaș. Critica literară este făcută de Adrian Jicu (Bogdan Răileanu, Preda. Adevărul ca o pradă), Mircea Moț (Magdalena Hărăbor, Ritmul sângelui meu), Marius Manta (Lirica paroxistică a Tatianei Ernuțanu), Gabriela-Miruna Hârțan (Ioana Nicolaie, Miezul inimii), V. Savu (Ana Paraschivescu, Bărbații noștri de nisip), Gabriela Laslău (Dan Perșa, Călătoria în iad și în rai și-n oraș), Dan Perșa (Adrian Alui Gheorghe, Dicțiuni etice, ficțiuni estetice), Ionel Savitescu (Graham Allison, Capcana lui Tucidide). Semnează poezie: Viorel Dinescu, Ottilia Ardeleanu, Liviu Franga, iar proză: Florentina Loredana Dalian, Mariana Zavati- Gardner și Liviu Franga.
Bucovina literară, serie nouă, anul XXXIII, nr. 10-11-12 (380-381-382)/ 2022, Suceava. Semnează poezie Matei Vișniec (autograf), Ruxandra Cesereanu, Hristina Doroftei, Gabriela Feceoru, Ioana Iuna Șerban, Dana Ștefan, Lorand Gaspar (traducere și prezentare: Adrian Alui Gheorghe), proză Șerban Tomșa, Nicolae Havriliuc, Dana Banu, Leo Butnaru, scenariu: Cornelia Petrescu și aforisme Gheorghe Grigurcu. Dosar de autor: Elena-Brândușa Steiciuc, Cei care cumpără stele sau mirajul irezistibil al Orientului, Isabel Vintilă, Anca Mizumschi. O poveste despre limbajul comun al umanității și Alexandru Ovidiu Vintilă, Anca Mizumschi, Cei care cumpără stele, București, Editura Trei, 2022. Eseurile sunt realizate de Adrian Dinu Rachieru, Ilie Tudor Zegrea sau fiorul elegiac, Felix Nicolau, Adevărata toleranță este cea hermeneutică, Niadi-Corina Cernica, Atlantida, Liviu G. Stan, Eu, inamicul economiei naționale, Marius Chelaru, Povestea unui oraș otoman prin cărțile poștale, Doru Scărlătescu, „…și sub degete măiastre arfele cugetă mite”, Lucia Oraru Nenați, Voroneț – o instituție de cult și cultură, Stavrofora Elena Simionovici, Timotei Aioanei: În căutarea răsplătirii celei drepte. „Chipuri de călugărițe din trecute vremuri”, Doina Cernica, Pictorul Tiberiu Moruz cu Doamnele și Domnițele Moruz, Vasile Macoviciuc, Ecouri metafizice și nesăbuința de a fi (Și totuși…), Liviu Ofileanu, Pagini de jurnal (II). Fac critică literară: Constantin Cubleșan (George Vulturescu, Ștefan Augustin Doinaș. Avatarurile primei postumități), Ioan Holban (Poezia lui Mircea Cărtărescu), Savu Popa (Cosmin Leucuța, Cerul ca oțelul), Mihai Posada (Șerban Chelariu, Respir), Romeo Aurelian Ilie (Tatiana Ernuțeanu, buletin de știri blues), Dan Perșa (Adrian Jicu, Iorgu), Dan Petrușcă ((Adrian Jicu, Iorgu), Denisa Crăciun (Adrian Lesenciuc, Balada), Daniel Mariș (Anda Docea, Muzeul convorbirilor întrerupte), Mihai Posada (Titu Popescu, Atitudini reprobabile), Evenimentele sunt consemnate de Doina Cernica: De la mare la ocean, Anca Mizumschi, „scriitor român de limba română”, Zona natală ca o livadă cu tablouri, meri și cărți ,Isabel Vintilă, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT), încă o ediție reușită, de anvergură europeană.
Bucureștiul literar și artistic, anul XII, nr. 11-12 (134-135), noiembrie-decembrie 2022. Eseurile și consemnările sunt realizate de Florentin Popescu, Privind înapoi cu amărăciune (editorial), Un interviu care n-a fost să fie, Mircea Eliade, Încercarea labirintului (XXI), Dan Puric, Un înger de om, Nicolae Cabel, Memoria, ca o capcană (XVIII), Titus Vîjeu, Serghei Esenin, Ion Haineș, Publicistica marilor scriitori români – Bogdan Petriceicu Hasdeu, Grigore Ilisei, Cântarea toamnei poetice labișiene, Dalia Bialkovski, Viitorul – rod al timpului trecut, Radu Adrian, Sculptura în piatră. File de istorie (I), Marian Nencescu, In memoriam: Neagu Udroiu, „ultimul samurai”, Firiță Carp, Festival-Concurs Național de Creație Literară Avangarda XXII. Florentin Popescu alege, dintre seniorii literaturii noastre pentru dialog, pe Nicolae Manolescu, Ion Coja, Florian Saioc (II). Critica literară este făcută de Florentin Popescu (Culiță Ioan Ușurelu, Dialoguri polifonice. O sută de interviuri cu scriitori), Petruș Andrei (Iuliana Paloda-Popescu, Litanii). Cronică teatrală de Candid Stoica, Fabulații despre creierul uman. Poezia este semnată de Coman Șova, Ion Gheorghe, Serghei Esenin (traducere de George Lesnea), Tinca Tamaș-Pavel, Ion Andreiță, colinde de Mihai Eminescu, Ioan Alexandru, Lucian Blaga, George Coșbuc, Radu Gyr și Tudor Arghezi, iar proza, de Ionel Teodoreanu, Lia Maria Andreiță, Dan Gabriel Arvătescu, Vasile Szolga. În Atelierul Artelor vizuale, de pe ultima pagină, sunt expuse ICOANE PE STICLĂ din Transilvania, sec. XIX, Colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București.
Cadran cultural , Anul V, nr. 6 (28), noiembrie-decembrie 2022, Bacău. Eseurile, evocările și varia sunt realizate de redacția revistei, In absentia…, Cornel Galben, La despărțirea de Petre Vlase, Grigore Codrescu, Petre Vlase – profesionist al scenei coregrafice, manager al dansului românesc în lume, Elena Petriman-Țarălungă, Petre Vlase în însemnările mele, Ioan Dănilă, Petre Vlase – Vector al culturii tradiționale băcăuane, Ștefan Munteanu, Alexandru Surdu despre hiperexactitate și perfecțiune la Eminescu, Constantin Călin, Între breviar și jurnal (4), Cornel Simion Galben, Centenar Romulus Busnea, Poetul Benone Ghenciu, Universitarul Gheorghe Stan, Scriitoarea Mariana Bendou, Scriitorul Ion Micheci, Dan Sandu, Cântec de prieten – Cu inima și cu gândul… și la Horia Alexandrescu, Ion Fercu, Maratonul ideilor pierdute și admirabil regăsite, Ion Dinvale, Contabilitate (2), CSG, Centenarul Ion Ghelu-Destelnica și Toamnă literară, C. Simion, Rapsodii de toamnă, C. Hanganu, Spectacol vibrant și Premiile Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor. Critică literară fac: Roxana Galan (Dorina Stoica, În căutarea certitudinilor) și Constantin Juncu (Constantin Călin, Iarăși Bacovia!…). C.S.G. prezintă Reviste de azi: Cafeneaua literară și Viața Noastră. Poezia este semnată de Petruș Andrei, Leonard Popa, Mariana Bendou, Cristina Ștefan, Daniel Ștefan Pocovnicu și Nicolai Tăicuțu, Rodica Dascălu, Lina Codreanu, iar proza, de Constantin Mihai. Un dialog deosebit este purtat de Cornel Simion Galben cu Mariana Zavati Gardner (Anglia).
Cafeneaua literară, Anul XX, nr. 12/238 decembrie 2022 și 1/239 ianuarie 2023, Pitești. Remarcăm eseurile realizate de Jean Dumitrașcu, Generația ՚60, generația socialismului: Mircea Ivănescu, ofițer de Securitate sub acoperire și Nicolae Dan Fruntelată și… duioșia Elenei Ceaușescu, Virgil Diaconu, Biserica veche din Moldoveni, ctitorită de Marele Vornic Barbu Știrbei, este lăsată în paragină, Nicolae Georgescu, Album incomod. Viața ca o caricatură, la Arte poetice, ancheta inițiată de Virgil Diaconu, Eminescu și poezia contemporană, la care participă: Geo Vasile și Florin Dochia, Nicolae Mecu, Constantin Cubleșan, critica literară făcută de Gheorghe Grigurcu (Marius Ghica, Cosmopolis și Mircea Stâncel, Sunt imperfect, draga mea), Liliana Rus (Radu Cange, Armonica de iluzii și Tatiana Ernuțeanu, Buletin de știri blues ), Iulian Chivu (Mircea Arman, Eseul gândirii calculatoare și reafirmarea metafizicii și Carmen Cristina Oltean, Lumini și umbre), Ionel Bota (Sorin Grecu, Ieșirea din trup), Aureliu Goci (Maria Ileana Tănase, Briză de cerneală), Ioan N. Roșca (Theodor Damian, Poemele de la Maria Eich), Zenovie Cârlugea (Mihai Nicolae, Călătorii identitare. Românii megieși -1), Ioana Cosma (Virgil Diaconu, Jurnal erotic), Ana Dobre (Ovidiu Dunăreanu, Polifoniile sinelui), Octavian Mihalcea (Virgil Diaconu, Sufletul peregrin), Laura Cătălina Dragomir (Ciprian Apetrei, Aici și acolo), Virgil Diaconu (Ioan N. Roșca, Filosofia integravității). Poezia este semnată de Valentin Predescu, Virgil Diaconu, Liliana Rus, Dan Drăgoi, Marian Ilie, Lidia Vianu (Vântul și pescărușul), Michel Bénard (prezentare și traducere de Elisabeta Bogățan) și Epopeea lui Izdubar (în traducerea Lianei Alecu). Literatura română: Referințe critice date de Stan V. Cristea despre Ana Dobre, Un secol cu Marin Preda.
Ex Ponto, anul XX, nr. 3-4(74-75), iulie-septembrie-octombrie-decembrie 2022, Constanța. Eveniment: titlul de Doctor Honoris Causa conferit de Universitatea „Ovidius” Constanța academicianului Nicolae Manolescu, președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Laudatio prezentat de Prof. univ. dr. habil Angelo Mitchievici. Eseurile & varia sunt realizate de Ovidiu Dunăreanu, Cu Dobrogea în suflet, Gheorghe Filip, Vinovatul, Dan Anghelescu, Pandem(on)ia și (des)ființările ei culturale, Mihaela Albu, Pledoarie pentru revizuirile critice, Marina Cap-bun, Poetica descompunerii în teatrul lui Matei Vișniec, Ana Amalia Dincă, Expoziția Sentimente marine, Gabriel Rusu, Constanța. Gramatica rememorării, Elena Orbocea, Configurații ale peisajului dobrogean în pictura modernă, Anastasia Dumitru, Comorile uitate ale Dobrogei, Andreea Bușe, Constanța de acum un veac în memoriile unor marcante personalități culturale române ale epocii (II), Florentin Popescu, Acei scriitori minunați și vacanțele lor de neuitat. Dialogurile sunt: Corina-Mihaela Apostoleanu – Thanas Mrdi și Mircea Lungu – Daniela Varvara. Poezia este semnată de Lucian Alexiu, Viorel Dinescu, Șerban Codrin, Sterian Vicol, Gabriel Chifu, Liviu Ioan Stoiciu, Sorin Roșca, Octavian Mihalcea, Daniela Andronache, Oana Arhip, Ionuț-Daniel Țucă, iar proza, de George David, Hanna Bota, Constantin Arcu, Elena Netcu. Fac critică literară: Ion Haineș (Theodor Damian, Cateheze literare), Titi Damian (Passionaria Stoicescu, De-a cerul, de-a pământul, de-a viața), Diana Dobrița Bîlea (Valeria Manta Tăicuțu, Îngeri S.A.), Const. Miu (Gheorghe Mocanu, Din umbra munților), Adi Secară (Irene Postolache, Un iepuraș cât o lingură de mare), Angelo Mitchievici (Eduard Rosentzveig, Trenul cu roți de hârtie), Marina Cușa (Iulian Dămăcuș, Cu Marea), Lucian Gruia (Adrian Nicola, Lazaretul demagogilor, Maria Calciu, Ierni de hârtie), Ottilia Ardeleanu (Bogdan Pascal, Fără timbru), Gheorghe Șeitan (Valeria Hogea, Vulturul cu soarele în ochi). Alte evenimente sunt consemnate de Angelo Mitchievici, Primul festival de poezie la Constanța și Bogdan Pascal, Concursul Național de Proză „Valentin Șerbu”, ediția I, 2022 și Concursul Național de Poezie „Panait Cerna”, septembrie-noiembrie 2022, Tulcea, ediția a XLVIII-a.
Expres cultural, Anul VI, nr. 12(72), decembrie 2022, Iași. Eseurile, comentariile, diverse sunt realizate de Liviu Ioan Stoiciu, La final de an. Mă mai ține în viață poezia…, Nicolae Panaite, Despre copilărie, Constantin Coroiu, Ultimul poet social, Gellu Dorian, Likemanii, Leo Butnaru, Despre temperarea necesară, Traian D. Lazăr, Marin Pred a – identitatea literară, Nicolae Busuioc, Mirare și Uimire – cu scriitorul Grigore Ilisei în dialoguri, Eugen Munteanu, Răstimp parizian, 1997-2000. Jurnal epistolar (XI), Lucian Vasiliu, Florin Faifer cel Fain, Dan Bogdan Hanu, Post(s)tări (secțiuni contemplative prin actualitatea de proximitate), Magda Ursache, Easy reading, Marina Spalas, „Omul sfințește locul”, Cornel Simion Galben, Remember Mihai Drăgan, Daniel Ștefan Pocovnicu, Un caz convertit în complex, Adrian Alui Gheorghe, „Calea regală” a lui Dacian Andoni, Adrian Dinu Rachieru, Ion Băieșu, un fiu risipitor? Ionel Bostan, Rebelul de la revista „Făclia”, Ioan Răducea, (H)ora pădurii, Victor Durnea, Alexandru Philippide, precum și… Am făcut-o și pe asta de Ghiță Potricală. Critica literară este făcută de Mihaela Grădinariu (Gabriel Chifu, Mircea Bochiș, Plăcuțele de la Medio Monte. Cuvânt și imagine), Cristina Chiprian (Varujan Vosganian, Povestiri despre oameni obișnuiți), Constantin Cubleșan (Marta Petreu, Apocalipsa după Marta), Dorin Obreja (Lili Crăciun – o prizonieră voluntară a scrisului), George Bădărău (Adi Cristi, 40 de metri de poezie). Poezia este semnată de Nichifor Crainic, Marcel Mureșeanu, Liviu Pendefunda, Remus-Valeriu Giorgioni-70 și proza, de Ioan Țicalo și George Bădărău.
HELIS, Anul XX, nr. (10-11-12), octombrie-noiembrie-decembrie 2022, Slobozia. Poezia este semnată de V.D. Chiprișteanu, Florentina Loredana Dalian, Nicolae Teoharie, Ciprian Vestemean, Marin Constantin, Adrian Bucurescu, Iulia Nicolau-Crețu, Petre Ioan Crețu, Silvia-Ioana Sofineti, Alina Marieta Ion, Ștefan Neagu, Dan Elias, Codrin Sezciuc, Gheorghe Dobre, iar proza, de F.M. Ciocea, Victor Nicolae, Cătălina Stroe, Leonard I. Voicu. Eseurile, comentariile și diverse sunt realizate de Augustin Mocanu, Vine Crăciunul! Pe marginea colindei mioritice Fata de maior, Dan Simionescu, retrospectiva revistei Helis – iulie, august, septembrie 2022, comunicatul de presă: Festivalul Național de Mentorat „Ion Ghelu Destelnica”, Titi Damian, Comemorare – Luca Ștefanovici – Un miracol poetic regăsit și Valentina Mihaela Ghinea, Festivalul național de tarafuri „Ion Albeșteanu”. Ediția a XIV-a, 25-27 octombrie, Slobozia, Vali Șerban, Salonul anual de carte. Ediția a XXXI-a, 2022, Gigi Constantin, Festivalul-concurs de tradiție culinară ialomițeană „La Casa Tudorii”, ediția a X-a, 2022, Palmaresul concursului „Dor fără sațiu” – Ediția a XXXI-a, 2022. Critica literară este Făcută de Nicolae Teoharie (Ion Baciu, Țipătul clipei. Haiku), Romeo Adrian Ilie (Costel Stancu, Noaptea creioanelor lungi, Valeria Manta Tăicuțu (Romeo Adrian Ilie, lacrima tatălui), Loredana Stan (Nicolai Tăicuțu, cum să mai scapi încă o zi și Ioana Nicolaie, Tot înainte), iar cronica de film, de Marius Stan: Miracol (2021), Metronom (2022), R.M.N. (2022).
Întrezăriri, Anul X, nr. 40, decembrie 2022, Pârscov. Eseurile, comentariile și diverse sunt realizate de Gheorghe Postelnicu, „Frumoasele duminici”, acad. Ioan Aurel Pop, O falsă problemă a școlii românești: noile discipline, I. Nedelea, Omonimele – tendințe contrarii, Aristotel Pilipăuțeanu, Întrezăriri, nr. 39, septembrie 2022, Enache-Remus Necula, Crezul ortodox și Identificarea și exprimarea sentimentelor, Constantin Costea, Boierii Trestianu, oameni ai evlaviei și ai dreptei viețuiri (II). Interviul revistei este realizat de Gheorghe Postelnicu cu Georgeta Tudor. Critică literară fac: Aristotel Pilipăuțeanu (Săndel Stamate, Entelechia. Poeme), Gheorghe Postelnicu (Serghei Coloșenco, Eminescu 39…) și Elena Stroe-Otavă (Gheorghe Postelnicu, Vasile Voiculescu. Povestea vieții). Poezia clasică este semnată de Nichita Stănescu, Vasile Voiculescu (inedit), Ion Minulescu, Miron Radu Paraschivescu, cea contemporană, de Gheorghe Stroia, Florea Burtan, Tudor Cicu, Marius Stănilă, Georgeta Tudor, Laura Alexandru, Iorgu Gălățeanu, iar proza, de Gheorghe Postelnicu, Tudor Cicu, Eugen Oniscu, Georgeta Tudor, Luiza Cala.
Literadura, Anul VII, nr. 26, 13 decembrie 2022, Buzău. Revista se deschide cu eseul lui Teo Cabel, Față către față și se încheie cu cel al lui Sorin Călin, Ora de muzică, Florentin Popescu este prezent cu pagini de memorialistică: Oameni și locuri din Buzăul de altădată (XXII). Amintirile copilăriei (V) și Ramona Müller cu reportajul, Troli, Fiorduri și ghețari. Critica literară este făcută de Camelia Iuliana Radu (Salutare, barbarilor! – antologie de poezie germană contemporană), Teo Cabel (Ramona Müller, Profa dintre păpădii și cactuși și Kosta Vianu, Cântece în răspăr)Angela Nache Mamier (Aurelius Belei, Inimă de Lumină), Raluca Faraon (Savu Popa, O cameră fără prize), Daniel Luca (Dorina Catarig, Pe ritmuri de tango), Călin Dengel (Camelia Iuliana Radu, ziua în care am devenit monstru). Semnează poezie: Bianca Alexandra Crucilă, Romulus Bucur, Marin Ifrim, Carmen Tania Grigore, Aura Creițaru, Anda Mihaela Miroiu, Dan Șalapa, Victoria Maria Pripon, Mihai M. Macovei, Martin Rodríguez-Gaona (traducere și prezentare de Elisabeta Boțan), Luminița Zaharia, Claudiu Liviu Onișoară, Teo Cabel, Ciprian Vesteman, Iulian Barbu, iar proză: Mihaela Roxana Boboc, Florentina Loredana Dalian, Codruța Vancea. Sunt consemnate evenimentele: Literatura buzoiană la Salonul Anual de Carte, Slobozia, ediția a XXXI-a, 2022, Noise Poetry – aniversare trei ani, Concursul Național de Literatură SF și Fantasy, Premiile revistei Literadura, ediția a III-a, 2022.
Neuma, Anul VI, nr.11-12 (61-62)/ 2022. Din bogatul cuprins al revistei remarcăm: eseurile realizate de Andrea H. Hedeș, Uitatele exerciții (editorial), Malancolia cu-al ei negru soare (IV) Horia Gârbea, Recunoștință, Mircea Muthu, „Sunt Femeia-Copac” (in memoriam Rodica Braga), Gelu Negrea, Nebunia lui Hamlet, Liviu Capșa, Et in… Dubai ego, Răzvan Nicula, Nelegiuirea vieții înseși, Miruna Drăghici, First folio – omagiu lebedei Avonului; ancheta Privind spre viitor, inițiată de Andrea H. Hedeș și Horia Gârbea, la care răspund 27 de scriitori; dialogurile – Elena Abrudan cu Ovidiu Petca și Rhea Cristina cu Christian Tămaș; aforismele lui Gheorghe Grigurcu; poezia semnată de Gabriel Chifu, Varujan Vosganian, Carmen Secere, Gela Enea, Sonia Elvireanu, Ana Ardeleanu, Camelia Ardelean, Costinel Petrache, Lucia Bibarț, Bui Kim Anh (traducere de Andrea H. Hedeș), iar proza, de Radu-Ilarion Munteanu și Ramona Müller. Critică literară fac: Ioan Holban (Poezia Martei Petreu), Răzvan Nicula (Răzvan Voncu, Stele pitice), Ana Dobre (Viorel Dinescu, Armistiții literare, Gabriela Banu, Case cu suflet), Evelyne Croitoru (Nicoleta Milea, Cărțile prietenilor mei, Ana Dobre, Un secol cu Marin Preda), Raluca Faraon (Maria Dobrescu, Absolution, Victoria Milescu, Planeta stă acasă), Nicoleta Milea (Cătălina Hașotti, La cules de flori și oase, Romulus Moldovan, Pe malurile Acheronului), Flavia Adam (Liviu Capșa, Zona de indulgență), Victoria Milescu (Dan Tipuriță, Amazonul norilor), Radu-Ilarion Munteanu (Maria Vasilescu, Figurina de ceară), Simona-Grazia Dima (Ana Dobre-Pelin, Secretul Otiliei), Menuț Maximinian (Liviu Ioan Stoiciu, Luare aminte, Emanuel Tânjală, Amintiri despre țara pierdută), Ion Cocora (Maria Jorj, Punți interioare).
Plumb, Anul XVIII, nr.189, decembrie 2022, Bacău. Eseurile și comentariile sunt realizate de Dumitru Brăneanu, De la un gând la altul – De la Moș Crăciun, la Moș Gerilă, Mihai Buznea, Vocile Unirii, Ioan Vulcan-Agniteanul, Iarna-tomnatică și bacoviană, Viorel Savin, Mică, omenească istorie, Mihai Botez, Petru Nica – introspecții în undergroundul social, Mioara Bahna, Abdulrazak Gurnah (partea a V-a), Maria-Loredana Pleșca, Femeia în jurul familiei, Florin Daniel Dincă, Perspective soresciene (1), „Când era Dumnezeu mai jos”, Constantin Vorniceasa, Despre originile războiului, Romulus-Dan Busnea, „In Memoriam Dr. Romulus C. Busnea (1922-1994)”. Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bacău, (pe scurt): membri născuți în decembrie: Florentina Florin (Stanciu), Silvia- Caba Ghivireac, Nicolae Cârlan, Cornel Galben; remember: Ion Prelipcean. Interviul cu Adrian Jicu este consemnat de Gabriel Pop. Poezia este semnată de Vasilica Grigoraș, Constanța Popescu, Iulian Barbu, Georgeta Minodora Resteman, Ștefan Dincescu, iar proza, de Firiță Carp și Liviu Popescu. Critica literară este făcută de Carmen Focșa (Clelia Ifrim, Frontiera), Elena Netcu (Paula Bârsan, Sui-Generis), Serghie Bucur (Constantin Voinescu, Dau cuvântul și stau jos!), Diana Dobrița Bîlea (Elena Bolânu, Povestiri didactice), Virgil Rațiu (Ion Dulugeac, Mamaia Anta și Prințesa), Ticu Leontescu (Zoia Elena Deju, La Ghetsimani, Alexandru Cazacu (Gabriel Dragnea, Însemnări din Sud – Referințe lirice și ipostaze culturale), Constantin Dram (Elena Petriman Țarălungă, Sofia), Livia Ciupercă (Marius Chelaru, Albania și albanezii în Cărțile și Presa din România), Petruș Andrei (Ștefan Mârzac, Eseuri comprimate – mic dicționar de aforisme), Lucian Strochi (George Cornilă, Rezervația), Ioan Țicalo (Ovidiu Bârsan, Jurnalul renegaților), Cristina Ștefan (Lucian Strochi, Donatorii de suflete), Adrian Dinu Rachieru (Livia Ciupercă, „Îmbobociri de vâlvătaie” cu Dimitrie Cantemir).
Revista Nouă, Seria a patra, Anul XIX, nr.4 (123)/ 2022, Câmpina. Eseurile sunt realizate de Firiță Carp, În siajul realului, Marian Nencescu, Umbre în identitatea românească, Mioara Bahna, Nobel 1961 – Ivo Andrić, Virgil Diaconu, Biserica veche din Moldoveni, ctitorită de Marele Vornic Barbu Știrbei, este lăsată în paragină, George Liviu Teleoacă, Arsenie Papacioc, duhovnicul izbăvirii noastre, Alexandra Radu, Limba italiană de la lexicul de familie al Nataliei Ginzburg la lexicul on line, Luiza Cala, Cultura la Liman. Festivalul care rescrie istoria unei comunități, Vasile Ioan Ciutacu, În niciun caz o dare de seamă (II), Critică literară fac: Serghie Bucur (Ion C. Petrescu, Mihai Viteazul și arta diplomației), Petronela Apopei (Firiță Carp, Timbre de lipit pe suflet și Maria Nicolai, Postări pe cord deschis). Cronică arte vizuale: Anda Mihaela Miroiu, Rapsodii pe șevalet. Poezia este semnată de Mircea Teculescu, Cosmin Căpățână, Ionuț Pande, iar proza, de Adriana Ungureanu, Corina Preda-Perianu, Sorin Cerin, Irene Postolache și Florin Dochia.
Sud, Anul XXVII, nr. 11-12 (260-261), noiembrie-decembrie 2022, Bolintin Vale. Eseurile, comentariile și diverse sunt realizate de Alexandru Cazan, După melstrom și Zâmbetul în fața deșertulul, Gabriel Dragnea, Recviem și colind în luna geminidelor și Concursul național de creație literară „Dimitrie Bolintineanu” 2022, Titus Vîjeu, Elogiul erudiției, George Apostoiu, Nefericitul Iarin, Florentin Popescu, Cărțile prietenilor mei ((XXXVII) și Acum cincizeci de ani: Centenar Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Constantinescu, Despărțiri (II),Corneliu State, Oastea romană, Ioana-Ruxandra Fruntelată, Irimie Perșa: despre folclor, cu glas de fluier fermecat, Gheorghe Dragomir, Dialog cu mine însumi și Cel Prea Înalt (I), Mona Dobrișan, Festivalul Național de Teatru 2022 NTB, Constantin Bărbuță, Mihai Viteazul – un subiect de permanent interes. Inscripțiile lui Nicolae Scurtu se referă la Nichifor Crainic și Academia Română; Câteva însemnări despre Eugen Boureanu și satul Palanca; Niculae Cantonieru și revista „Convorbiri literare”; Însemnări despre Ludovic Dauș și Basarabia și O revistă de istorie culturală – „Vlașca, istorie, cultură, civilizație”. Dialogurile sunt: Luminița Cornea – † Ioan al Banatului (VI) și Nicolae Scurtu – Ștefan Păun. Critică literară fac: Șerban Codrin (Constantin Cubleșan sau estetica în planul conștiinței morale și Radu R. Șerban sau un important poet nedreptățit), Constantin Lupeanu (Ștefan Dumitrescu, Feodor Mihailovici Dostoievski s-a sinucis la București), Lia Maria Andreiță (Eleodor Gh. Bistriceanu, Inteligența animalelor), Nicolae Dina (Eugenia Coman, Ancora sufletului), Aureliu Goci (Nică D. Lupu, Dileme la răspântii). Poezia este semnată de Ștefan Baciu, Iustin Moraru, George Iarin, Victoria Milescu, iar proza, de Nicolae Dan Fruntelată, Ion Andreiță, Vasile Szolga.
Scriptor, Anul IX, nr. 1-2 (97-98) ianuarie-februarie 2023, Iași. Poezia este semnată de Ioan Pintea (cu poem desenat de Dragoș Pătrașcu), Marta Petreu, Viorel Bucar, Călin Dănilă, Andrei Hurgheș, Charles Simić (prezentare și traducere de Cătălina Frâncu), iar proza, de Radu Găină și Vasile Iancu. Eseurile sunt realizate de Ala Sainenco, Prieteni cu Eminescu: Toma (Tomiță) Micheru, Anastasia Dumitru, Agonia geniului în corespondența eminesciană, Valentin Coșereanu, Ar mai fi avut timp… (Eugen Simion), Gellu Dorian, Eminescu, așa cum l-am visat… (I), Radu A. Cernătescu, Metafizica visului, Ștefan Afloroaei, O imagine metafizică frumoasă și, totuși, greu de înțeles (Ion Petrovici), Șerban Axinte, Eugen Simion și primatul autonomiei esteticului, Adrian Dinu Rachieru, Mihai Cimpoi sau „filosofia cumpenei”, Ioan Holban, Poezia lui Cristian Simionescu, Leo Butnaru, IQ, ADN versus Fericirea. Lingvistica este pusă în evidență de Emina Căpălnășan, De la națiune la nație, Laura Carmen Cuțitaru, Percepția și timpul gramatical, Cristina Florescu, Plagiatul și negativul pozitiv. Paginile de istorie sunt scrise de Ioan-Aurel Pop, Episcopia Milcoviei, Ion Țurcanu, Despre rolul războaielor în istorie, Simona Modreanu, Înfruntarea strategiilor, Liviu Ioan Stoiciu, Din anul Revoluției. De uz strict personal (XLV), Eugen Uricaru, Sebeș. Sebeș Alba. Dialogurile revistei sunt realizate de Robert Șerban cu Jan Cornelius și Adina Bardaș cu Emil Coșeru. Critica literară este făcută de Gruia Novac (Mircea Radu Iacoban, Istorii și istorie), Livia Iacob (Grigore Ilisei, Blestemul iubirii pierdute), Lucian Scurtu (Liviu Ioan Stoiciu, luare aminte), Mircea V. Ciobanu (Nichita Danilov, Și Dumnezeu a fost țărână), Constantin Cubleșan (Gellu Dorian, la locul meu), Ioan Răducea (Dragoș Voicu, Atelierul de mături), Diana Bobică (Suzănica Tănase, Oameni fără piele).
Urmuz, Serie a doua, Anul XI, no. 11-12/ 2022, Câmpina. Poezia este semnată de Donika Kelly și Sara Moore Wagner (cu poemul comentat) (tălmăciri de Florin Dochia), Diana Trandafir, Dan Drăgoi, Ionuț Pande, Mariela Cordero (tălmăciri de Mircea Dan Duță, Nicoleta Crăete și Florin Dochia), Mihaela Oancea și Patricia Smith (tălmăcire de Florin Dochia). Interviu realizează Saeed Jones cu Patricia Smith (traducere de Florin Dochia). Critica literară este făcută de Octavian Mihalcea (Natalia Micalona, Transplant și Marius C. Nica, Imperiul memoriei. Tristețea…, anotimp nedefinit), Romeo Aurelian Ilie (Ela Iakab, Poemele de la Actheris), Mioara Bahna (Valentin Uban, Partea cealaltă), Petronela Apopei (Gabriel Gherbăluță, Poeme pentru Lara). Cronică de film, Raluca Faraon, Tootsie (1982) și cronică arte plastice, Serghie Bucur, Caii de război.
Vatra veche, Serie veche nouă, Anul XIV, nr. 13(160), decembrie 2022, Târgu Mureș. Din bogatul sumar al revistei remarcăm: dialogurile: Adalbert Gyuris – Mihai Teodor Olteanu, Luminița Cornea – † Ioan al Banatului eseurile realizate de Aurel Buzincu, Recurs la Eminescu: rușii (VIII) și Un pic de Caragiale (III), Horia Ion Groza, „Luceafărul” și Crăciunul, Dorin Nădrău, Irina Procopiu, Ion Lazu, Noi scene din viața literară, Cristina-Rodica Mazâlu, Ioan Marcoș, Gheorghe Sarău, Corespondența lui Dimitrie Stelaru (LVI), Iulia Roșu, În apărarea Berthei…, acad. Ioan Aurel Pop, Transilvania, starea noastră de veghe (LIII), critica literară făcută de Ionel Popa (George Călinescu, Enigma Otiliei, Oana Dorela Ciobanu (Văleanu), (Gabriele Melinescu, 12 Revelații), Dumitru Hurubă (Nicolae Băciuț, Rondul de noapte/ La ronde de nuit), Nicolae Suciu (Răzvan Ducan, Romb coborât de pe coloană, Zoia Elena Deju, Îngerii din codru), Daniel Marian (Răzvan Ducan, Romb coborât de pe coloană), Iulia Deleanu (Bianca Marcovici, Romanul vieții mele), Zenovie Cârlugea (Nicolae Suciu, Festinul), Lörinczi Francisc-Mihai, (Nicolae Suciu, Festinul), Ioan Marcoș (Silvia Urdea, Fragmente din Babylon), Constantin Stancu (Silvia Urdea, Fragmente din Babylon), Geo Constantinescu, (Ana Maria Marin, Poveste de dincolo… Amintiri din țara cotropită), Doina Bibarț (Dumitru Hurubă, Proze cu dichis), Mircea Daroși (Ioan V. Boțan, Țăranul, pământul și satul românesc), Florin Bengean (Aurel Florin Țurcanu, Cunoașterea apofatică la părintele Dumitru Stăniloae). Semnează poezie: Dumitru Mălin, Aurel Șorobetea, Cora Botezatu, José Manuel de Vasconcelos (traduceri de Maria și Valer Stancu), Valeria Bilț, Veronica Pavel Lerner, George Baciu, Christine Bernadette Rousseau, Sorin Grecu, Constantin Stancu, Nicolae Mătcaș, Vasile Larco.
Cititorul de reviste
