Spații culturale nr. 27 (14)
Reviste literare
actualitatea literară, anul VI, nr. 30, martie 2013, Lugoj. Printr-o selecţie de scurte aprecieri făcute de Norman Manea, Nicolae Breban, Horia Gârbea şi… La Stampa, ne este prezentat noul roman al Doinei Ruşti, Mămică la două albăstrele. Marcel Fandarac vorbeşte despre o Carte cu măşti de Marian Dragomir, iar Remus V. Giorgioni prezintă o seamă de cărţi, dintre care amintim Astralia lui Horia Zilieru, Marianty a lui Mihai Antonescu şi A opta treaptă a lui Dan Floriţa-Seraciun. Poezia din acest număr e semnată de: Nicolae Silade, Aurel Pantea, Adam Puslojic, Hedir Al-chalabi, Patricia Lidia, Luminiţa Zaharia şi Alina Jahołkowska (traducere şi prezentare de Alexandru G. Şerban), iar proza aparţine lui Liviu Andrei, Livius Petru Bercea şi Mircea Anghel.
ARGEȘ, Serie nouă, Anul XIII (XLVIII), nr. 3(369), martie 2013, Pitești. Salutăm importanta pagină a lui Dumitru Augustin Doman Momente şi schiţe din Actualitatea literară. Tot DAD prezintă evenimentul editorial: Sznopsis de Nicolae Oprea, Lăcrimariu de Constantin Preda şi Bloop de Virgil Costiuc. Despre Nichita Stănescu – 80 scrie Adrian Alui Gheorghe (Despre poet, cu tandreţe), care pune la dispoziţie şi texte din carnete maro de Aurel Dumitraşcu. Cronica întârziată a lui Nicolae Oprea se referă la cartea lui Eugen Simion, Timpul trăirii, timpul mărturisirii…, Constantin Cubleşan comentează Literatura română sub comunism de Eugen Negrici, iar Ioan Lascu se opreşte asupra romanului Tratament fabulatoriu de Mircea Nedelciu. Ştefan Ion Ghilimescu face cronică literară cărţii lui Mihai Stan, Paradis. Ieşirea din Paradis. Magda Grigore e prezentă cu eseul Cuvântul şi tăcerea, iar Leo Butnaru continuă jurnalul: De la Arca lui Noe – la Arca Poeziei – VII (Jurnal de Armenia. 18-28 octombrie 2011). Semnează poezie: Florina Isache, Valeria Manta Tăicuţu, Diana Corcan şi Mihai Amaradia.
ateneu, Anul 50 (serie nouă), nr.3 (523), martie 2013, Bacău. Cred că la realizarea acestui număr, şi aşa se cuvine în martie, prioritate au avut femeile. Astfel că le vom evidenţia şi noi. Carmen Mihalache scrie cronica teatrală – Prospeţime şi vivacitate, marca TT, dar şi cronica de expoziţie – Ion Văsâi, semne şi sensuri, Nataşa Maxim face comentariul Cioran – Cine urmează la jupuit?, Tincuţa Racheru face aprecieri critice aspra cărţii Filosofia primelor secole creştine de Gheorghe Vlăduţescu. Eseuri semnează: Gabriela Gîrmacea (Nora Iuga ne invită la Montrouge, la petrecere) şi Elena Ciobanu (De ce n-a iubit-o Harold Bloom pe Sylvia Plath). Cronică de expoziţie semnează şi Violeta Savu – Turnul spaimelor Sylviei Plath şi artistul Ion Mihalache, un stalker de eros. Tot o cronică de concert – Triluri de virtuoz şi una de expoziţie – Trei mărţişoare la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” semnează Ozana Kalmuski Zarea, respectiv Viorica Băluţă. Iar Antonia Gîrmacea este prezentă cu o cronică de film. Poezia e prezentă prin Raluca Blezniuc, iar proza prin Lucia Olaru Nenati. Un Tablou cu Surorile Brontë, pagini din jurnalul cultural al Doinei Cernica, încheie acest număr de revistă.
Banat, Anul X, nr. (109), ianuarie 2013, Lugoj. Adriana Weimer ne informează despre inaugurarea Institutului Cultural Român, Filiala Banat – Crişana (Arad, 24 ianuarie 2013), despre lansarea cărţii Interculturalitatea bănăţeană de Victor Neumann (Lugoj, 18 ianuarie 2013) şi despre dubla lansare de carte (de poezie): Medi, cu ochiul sticlos de Marius Ghilezan şi Tulpina mea nevăzută/ My Unseem Stem de George Lână. Remarcăm eseul Daimonul eminescian: Condiţia geniului, precum şi însemnările făcute de Monica Rohan despre poemele lui Alexandru Ruja din volumul Amintiri despre ţărani, cronica literară făcută de Alexandru Moraru la volumul Vineri e ziua noastră de plâns de Dumitru Oprişor şi comentariul critic scris de Olimpia Berca despre romanul Dascălii, dascălii de Marian Drumur.
Bucureştiul literar şi artistic, Anul III, nr.4 (19), aprilie 2013. (…) Şi mai credem că literatura română a ultimilor cincizeci de ani rămâne încă fracturată prin lipsa ediţiilor din scriitorii diasporei, prin lipsa monografiilor, a studiilor de istorie literară privind domeniul… Am citat din editorialul lui Florentin Popescu, Exil, diasporă, fracturi culturale. Comemorarea lui V. Voiculescu (50 de ani de la moarte) este marcată prin 11 sonete din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară. Apoi, la rubrica retrospective literare sunt prezenţi, cu câte un fragment de proză sau cu câte o poezie, reprezentanţii Generaţiei `60: Ştefan Bănulescu (Drum în câmpie), Sorin Titel (Copacul), Anghel Dumbrăveanu (Fluviile visează oceanul), Gabriela Melinescu (Ceremonie de iarnă), Constanţa Buzea (De pe pământ), Gheorghe Istrate (Măştile somnului), Grigore Hagiu (Autoportret în august), Horia Zilieru (Florile cornului tânăr), Ion Alexandru (Cum să vă spun), Marius Robescu (Ninge la izvoare) şi Nichita Stănescu.
Cafeneaua literară, Anul XI, nr.3/122, martie 2013, Pitești. La Ancheta Cafenelei – Poezia postmodernă răspund: Alexandru Petria (Poezia postmodernistă, ceferistă sau cu pană în fund), Radu Ulmeanu (Poezia postmodernă românească propriu-zisă e sută la sută artificioasă, deci o poezie minoră), Horia Dulvac (Asistăm, în fond, la ceea ce s-a numit o „ideologie victorioasă” a marginaliilor) şi Viorel Tăutan (Poezia postmodernă – o dispută, deocamdată). Invitatele Clubului Cafeneaua literară sunt: copilul minune Denisa Lepădatu (Virgil Diaconu ştie ce spune!) şi Ani Bradea. Adrian Dinu Rachieru continuă profilul Sadoveanu, un scriitor „reeducat”? (II), iar Paul Aretzu face un comentariu critic asupra cărţii lui Florian Stanciu, Pe căile lui Hypnos – pagini scrise cu vise. Aprecieri critice la cartea lui Paul Vinicius, Liniştea de dinaintea liniştei, Gheorghe Grigurcu. Liliana Rus deschide fereastra la Un magazin al poeziei postmoderne…, iar Virgil Diaconu închide… acest număr al revistei cu Epimenides, spiritul de după somn.
Citadela, Anul VII, nr. 1-2-3 (51-53), ian.-mart. 2013, Satu Mare. Cităm din editorialul lui Felician Pop, Pe o geană de senin: Atunci când dorea să-şi dureze un lăcaş, oşanul dădea drumul la vacă pe un câmp şi acolo unde animalul se aşeza, omul bătea repede ţăruşul şi se apuca de construit. Era limpede că un astfel de loc era încărcat cu energie pozitivă. Remarcăm eseurile: Centenarul naşterii sculptorului Vida Gheza – artist de talie europeană de Daniela Ciută, Vechi tipărituri din Anvers în colecţiile Bibliotecii Judeţene Satu Mare de Marta Cordea şi Democraţia de azi – o nouă cotitură lingvistică de Daniela Gîfu. Cronicile literare sunt semnate de Ion Roşioru (Despărţirea de Eminescu? de A.D. Rachieru), Grigore Codrescu (Mladă romantică de Geta Stan-Palade) şi Traian Gh. Cristea (Taina supremelor ceasuri de Camelia Manuela Sava); poezie este semnată de Vasile Mic, Aurel Pop şi Petru Scutelnicu, iar proza – semnată de Mark Voinescu şi Loredana Alexandrina Ştirbu.
DACIA LITERARĂ, Anul XXIV (serie nouă din 1990), nr.114-115 (3-4/ martie-aprilie 2013), Iaşi. Din capul locului remarcăm comentariile critice la poezia lui Ion Stratan şi Emilian Galaicu-Păun făcute de Ioan Holban (Cântece pentru eroii civilizatori) şi Vlad Zbârciog (Emilian Galaicu-Păun şi dimensiunile poetico-estetice ale „mitului personal”. Din Chestionarul cu accente ludice (formulat de Lucian Vasiliu) am selectat răspunsurile, la întrebarea Ce faceţi într-o zi în care nu scrieţi?, date, de astă dată, de Paul Aretzu: Într-o zi în care nu scriu sau nu citesc îmi plâng timpul, mă simt vinovat de inutilitate. Încerc, măcar, să-mi fac un proiect în minte. Scrisul a devenit o a doua natură. Când nu scriu, este o a doua natură moartă. Mircea A. Diaconu: Într-o zi în care nu scriu – îmi supravieţuiesc. Dar cel mai adesea transcriu, aşa că mimez des scrierea. Mă poartă fascinaţia prin tot felul de lumi. Nicolae Prelipceanu: Trăiesc .Eugen Simion: Este o zi ratată. O zi în care nu mă simt bine… Am sentimentul că „chiulesc” la ora de viaţă care, în acest caz, se confundă cu ora de literatură.
Fereastra, Anul X, nr. 3 (75), martie 2013, Mizil. Lucian Mănăilescu ne invită la posibila/ imposibila aniversare: 80 de ani de la naşterea POETULUI. Participă: Nichita cu multă poezie, Ioan Grigorescu, Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş, Marin Mincu şi Adam Puslojic. Arheologie blândă este excepţionala carte a lui Petre Stoica recuperată de la anticariat, şi pentru noi, de Lucian Mănăilescu, iar Emil Niculescu se întreabă în cronica la volumul Pulberea, praful şi revoluţia, Octavian Soviany, poet proclet – Ultimul? În vitrina cu cărţi întâlnim cronicile literare semnate de: Florin Ursuleanu (Radiografia unei zile de mai de Cristian Meleşteu), Ioan Dumitru Denciu (Laudate Dominum de Valeria Manta Tăicuţu) şi Cristina Bîndiu (Noi, doamnă doctor, când o să murim? de Ileana Vulpescu). Mai găsim – Nicolai Tăicuţu, În dialog cu Lucian Mănăilescu, despre cum crapă piatra de emoţie. Poetul lunii martie este Virgil Diaconu. Tot poezie semnează: Ani Bradea, Silvia Bitere şi Călin Derzelea.
Helis, anul XI, nr.3 (119), martie 2013, Slobozia. Titi Damian face aprecieri critice amintirilor lui Marian Ştefan din cartea Nucul de la vie. Alexandru Bulandra continuă prezentarea eseului Iov, Socrate şi Divinitatea, iar Lili Balcan – Momente din viaţa oamenilor simpli de provincie de ieri şi de azi. Gheorghe Dobre este prezent cu poemul-dramatic Prometeu, căruia, ne face plăcere, îi trecem în revistă personajele, în ordinea intrării în scenă: Oglindă, Zeus, Prometeu, Înţeleptul, Pandora, Curiozitatea, Patima, Hoţia, Plăcerea, Boala, Invidia, Uitarea, Speranţa, Nebunul. Mai semnează poezie: Petru Botezatu, Marius Stan, Dan Elias, Ilie Comăniţa. Iar proză: Florentina Loredana Dalian, F. M. Ciocea şi I. Neşu. Suplimentul voios de stână, Oaia literară, realizat de Dobre şi Loredana, are o ripostă din partea lui Florin Ciocea. Iar Conspiraţia cu Poezii zgubilitice şi parodii fistichii e susţinută de Marian Mocanu (fost Ştefan), Adrian Bucurescu şi Florian Abel.
Oglinda literară, anul XII, nr. 135, martie 2013, Focşani. În editorialul portocala de plastic Ştefania Oproescu îi deplânge pe artiştii compromişi, inclusiv scriitori, uitând, se pare, de dictonul, în vogă astăzi: Banii n-aduc fericirea, dar o întreţin. La aniversarea sa, 85 de ani, Radu Cârneci face colegiale aprecieri vizavi de poezia-experiment semnată de Petru Solonaru (Tetraion). Gheorghe Neagu prezintă volumul Cronici aleatorii de Julieta Carmen Pendefunda: (…) Cred că autoarea aduce un plus de vigoare dar mai ales un aer proaspăt în hrubele criticii contemporane… Titi Damian este prezent cu cronica literară: Laudate Dominum de Valeria Manta Tăicuţu sau izbânda limbii române prin rugăciunea poetică, iar Ion Lazu îşi continuă odiseea plăcilor memoriale. De remarcat, de asemenea, eseul realizat de Livia-Diana Plopeanu: Imaginea femeii în Noul Cinema Românesc.
Plumb, anul IX, nr. 72,martie 2013, Bacău. Însemnările unui cititor incomod, acesta fiind Grigore Codrescu, sunt continuate tot vizavi de „România istoricului Lucian Boia”. Tot atitudine ia Gheorghe Drăgan, prin comentariul său Internetul pavat cu bune intenţii (I). Aprecieri critice fac: Grigore Codrescu (Despărţirea de Eminescu? de Adrian Dinu Rachieru), Nicolae Ciobanu (Şansa ultimei clipe de Mărioara Popovici), Mihai Batog-Bujeniţă (Învaţă-mă să trăiesc de Medelaine Davidsohn), Ioan Neacşu (Eternitatea – poezie de Nicolas Andronesco), Vasile Larco (Aproape de rug de Ioan V. Maftei-Buhăieşti), Dan Movileanu (De ce plâng fluturii în fa minor de Eleonora Stamate). Dumitru Brăneanu scrie eseul De la un gând la altul. Poezia acestui număr este asigurată de Virgil Diaconu, Dumitru Ifrim, Alexandru Dumitru, Mihaela Băbuşanu Amalanci, iar proza de Violeta Urdă şi Ovidiu Bufnilă.
Revista Nouă, Anul X, nr. 1 (74)/ 2013, Câmpina. La Ancheta Revista Nouă: Credeţi că există caracteristici relevante care se disting între o scriitură masculină şi o scriitură feminină? Dacă da, care sunt acestea? Dacă nu, cum s-ar explica absenţa unei diferenţieri, în viziunea domniei voastre? participă: Theodor Codreanu (Principalul criteriu de evaluare a literaturii să fie cel estetic), Christian Crăciun (Ţinute şi Ţinuturi unisex), Florin Dochia (Câte ceva despre dominata dominantă) şi C. Trandafir (Discuţia continuă). Dintre eseurile din acest număr amintim: B. P. Hasdeu – monstrum eruditionis de Oana Merca, Spiritul postmodern eminescian de Maria Băran, Din istoria optzeciştilor – Matei Vişniec de Ana-Maria Constantin, Procesul absurdului la Kafka de Elena-Corina Cernica şi cronicile literare semnate de Valeria Manta Tăicuţu (Capul cu păsări de Laurenţiu-Ciprian Tudor) şi Monica Mureşan (Octavian Mihalcea – tensiuni lirice într-un peisaj cu idei).
Vatra veche, serie veche nouă, anul V, nr.4 (52), martie 2013, Târgu Mureş. În prima parte a acestui număr al revistei se fac ample referiri la o nouă carte – De la Siliştea-Gumeşti la „cheia” Rosetti. Dicţionarul personajelor lui Marin Preda şi la Nichita Stănescu – 80 de ani de la naştere. Despre noua carte comentariile sunt făcute de Petre Isachi (Despre mitografia personajului predist), Luminiţa Cornea („Minunata relaţie” dintre om şi lume) şi Corneliu Vasile (Dicţionarul personajelor lui Marin Preda). Iar despre POET au scris: Valentin Marica – Nichita Stănescu – respirări critice, Tănasă Valeriu – Nichita Stănescu (o sărbătoare a poeziei româneşti), Adrian Alui Gheorghe – Duhul lui Nichita Stănescu mi-a plătit un bilet de tren, Mariana Cristescu – De la Nichita la Marcel Naste şi apoi şi Daniela Mariano – Nichita Stănescu în actualitate transoceanică.
Cititorul de reviste
