Cenaclul Alexandru Sihleanu – 12 Noiembrie 2022
ÎN GENERAL VORBIND, DRAGOSTEA ESTE ESENȚA TUTUROR LUCRURILOR
Sâmbătă, 12 noiembrie, ziua Sf. Ier. Ioan cel Milostiv, patr. Alexandriei; †Sf. Martiri și Mărt. Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigorie din Zagra și Vasile din Telciu; Sf. Cuv. Nil Pustnicul, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul in memoriam Smarandache (Manea) Agheană.
„Dna Ecaterina Chifu a lecturat din volumul Epigrame, Editgraph, 2020, autor Smarandache Agheană: „(Parcă aș mai sta puțin) Parcă aș mai sta puțin…/ E prea devreme…/ Și-așa pământu-i plin de morți,/ Și geme…// Încă n-am terminat ce-am început demult,/ Nu știu, ori timpul n-a mai ținut cu mine,/ Ori eu degeaba m-am zbătut…// Aș vrea să vă salut pe toți,/ Mi-ați fost alături la bine și la rău,/ Vă las acum, nu știu unde eu voi fi,/ Oricum, în față, mi-a apărut un hău…// Vă las cu bine, în lumea asta tristă,/ Plec fericit c-ați fost cu mine,/ Și nu cumva să prind pe vreunul cu batistă,/ În viață mult noroc, prieteni,/ Și… s-auzim de bine!// Parcă aș mai sta puțin…/ E prea devreme…/ Și-așa pământu-i plin de morți,/ Și geme…// Parcă aș mai sta puțin…” A continuat cu poezia personală Eu sunt omul cu chitara, coperta a IV-a a volumului Cartea sufletului meu, Amanda Edit, 2019, autoare Ecaterina Chifu: „Eu… eu sunt omul cu chitara,/ Cânt, să vă aduc alinarea,/ Eu… eu sunt cel care visează,/ Și văd lumea cum valsează,// Eu… eu vă dăruiesc iubire,/ Cânt, să vă aduc fericire,/ În mine totul vibrează/ Și lumina scânteiază.// Eu… eu sunt fiu al României,/ Fiu crescut cu dorul gliei,/ Port în mine amintiri,/ Din cătunul dintre vii.// Eu sunt flacăra ce arde,/ Sus, pe ruguri de iubire,/ Sunt inima ce se frânge,/ De durerea despărțirii…// Eu, te rog, acum iubito,/ Dă-mi mii, mii de sărutări,/ Să te simt de mine-aproape,/ De-om pluti spre alte zări…!”
Dl Dumitru Hangu a prezentat, la acest moment: (Știri pe scurt) De curând, un preot la un post TV a anunțat că am rămas fără draci, ceea ce înseamnă că s-au dus dracului cu toții! Vlad Țepeș, un domnitor viteaz căruia i se spunea și „Dracula”, într-adevăr a fost dracu gol pentru turci! (Urgențe bahice) Neavând un vin în casă/ Vrea Merlot, din băcănie,/ La servit o tămâioasă!/ Era criță… cum se știe. (Soție în concediu) La soție-i un remediu/ De o vezi cumva plângând/ Las-o și tu în concediu!/ N-ai să știi ce are-n gând.
(Mărie cu pălărie) Vrei s-arați o mare doamnă/ Și ți-ai pus o pălărie,/ Dar asta nimic nu-nseamnă/ Lumea de țață te știe. (Toamna se numără bobocii) Plânge râsul de-astă vară/ C-a rămas puțin greoaie./ Când se jucau în secară/ Se-ascundea sub el de ploaie.”(Safta Leaută, prin telefon, cu drag de la Năvodari)
A urmat lectorul de serviciu, dl Dumitru Hangu, cu un grupaj de poezii. Vă ofer lectura: (Descântec) Jocuri din cuvinte,/ Ură destrămare,/ Cucuveaua cântă/ Stelei căzătoare, Crucea îi așteaptă/ Seara sus pe deal,/ Lumea tace, ascultă/ Doina din caval./ Florile din glastre/ Duse la amante,/ Vine-o fată rea,/ Joc fără perdea./ Hora apoi sârba/ Se mărită cârna,/ Mire îi năsoi/ Se cunună joi,/ Fac și nunta vineri,/ Ca la ei la nimeni./ Candela din hol/ Roua zorilor,/ De strigă pământul/ Îi răspunde vântul./ Muntele să cred/ Dus la Mahomed,/ Au intrat în vorbă/ Noaptea lângă sobă./ Cine suflă-n jar,/ Calfă și fierar,/ Sunet de alamă/ Scos din nicovală./ Când ai viața grea,/ Caută-ți o stea./ Caii vieții mele/ Duc hamuri grele./ La sfârșit părinte,/ Iartă-l, dacă minte! (Poiana Mărului) Răsună clopote în deal,/ Apoi răsună valea,/ Vibrează unde de metal,/ Din frunze mi-e cărarea.// Privind prin cetina de brad,/ Poiana sub colină,/ Izvoare reci prin umbre cad,/ Priveliștea-i sublimă.// Din lemn semeață mănăstire,/ Cu turle ridicate către cer,/ Mulți domnitori au dat oblăduire,/ Domnițe, prinți și-un cavaler.// Dacă-n poiană nu ar fi / Oprirea interzisă,/ Din viață mulți ar dărui/ Un secol pentr-o clipă.// Rămâi iubită mănăstire,/ Frumoasa nopților de mai,/ Tu în momente de răscruce/ Speranță oamenilor… dai. (Zăplaziul) Dealuri și vii,/ Ai fost cât ai fost și iar ai să fii,/ Când visul te cheamă și zorile vin/ Frumoasă natură mai vino puțin.// A fost odată, frumoasa poveste,/ Un mit, o legendă, amante, neveste,/ Când versuʼ se cânta, iar cântecu-i vers,/ Boierii, trăsura, onorul din mers.// Trecut-au poeții și mari scriitori/ Cântat-au pădurea, parfumul din flori,/ Și nucul, și via, bătuta din joc,/ Troieni cu zăpadă, dormitu-n cojoc.// Când chiotul cheamă la vie și coasă,/ Iar masa îi plină în cramă și-n casă,/ Trăsura, docarul, ori crucea din poartă/ Mai spune-mi părinte, a fost altădată?// Boierului Chircu, paharul închin,/ Zăplaziul din urmă, Zăplaziul din vin,/ Veniți la chindie cu jocuri și haz,/ Cunoaște-ți trecutul, venind la Zăplaz. (Masa Ciobanului Bucur) La ceas anume rostuit/ Și din a soarelui chemare/ Gigantic pod închipuit/ Din munte peste râuri, până-n mare./ În decor apar copacii/ Alergând spre infinit,/ Astăzi se adună munții/ Cei din piatră și granit./ Pădure-n suflet și lumină,/ Copaci în beznă,/ Așteaptă tăcuți clipa eternă./ Ceruri acoperite vânturi țes,/ Revăd lunga adormire/ Din secolul bisect./ Culorile din lume adunate/ Dansează în noaptea cu păcate,/ Pe bolta marii galaxii/ Se roagă să mai prind-o zi.// Nisip, clepsidra și un brad,/ Izvoarele ascunse-n vad,/ Lăcaș și templul unui zeu/ Precum Zalmoxe și Orfeu./ Miros de brad în lumea sacră,/ Pământ izvorâtor de mir și apa/ Munte încărunțit, abrupte coaste/ Dau sens poetic vremii noastre./ Stea pribeagă, când răsari,/ Spaima morții o alungă!/ Din Olimp aducem zeii/ Să le spunem „Noapte bună!”/ La colț de țară fără drum/ Simbol de țară de pe Ram,/ Scurtezi în zare depărtarea/ Albastru-i cerul precum marea./ Privești în jur la plopi cărunți/ Izvorul curgător din munți/ Un Râmnic ce coboară lent/ Spre Nămoloasa și Siret.”
Din scrierile dlui Dumitru Hangu se desprinde un puternic sentiment patriotic, dragoste de locurile natale, de Valea Râmnicului Sărat pe care le-a promovat și le promovează prin culegerea de legende. Epigramele tratează realitatea obiectivă și talentul își spune cuvântul. Îi dorim putere de muncă, să ne prezinte mai des astfel de scrieri pentru calitatea ședințelor și plăcerea cititorilor.
„Epigramele dlui Hangu sunt deosebite. Lecturez întotdeauna de pe facebook tot ce postează d-lui. Este un iubitor al naturii. Ceea ce ne-a citi astăzi ne dovedește din plin. Este de asemenea un nostalgic al vremurilor trecute, ne-a amintit aici și personalitatea lui Menelaș Chircu, boier, iubitor de folclor și un călător neobosit al Văii Râmnicului și nu numai. Dl Hangu a evocat satul Zăplazi, de astă dată. De asemenea dl Hangu, se știe, este un culegător de legende, astăzi ne-a amintit de Masa lui Bucur Ciobanul, întemeietorul Bucureștiului, după legendă. Mi-a plăcut în mod deosebit poezia dedicată Mănăstirii Poiana Mărului. Îl felicit pentru ceea ce ne-a prezentat și să vină mai des, la întâlnirile noastre, cu astfel de lucrări.” (Adriana Plugaru)
„Este bine să iei o pauză de câțiva ani, după care să-ți revezi colegii și să te bucuri de evoluția lor. Dl lector Dumitru Hangu își păstrează linia pe care o știu și trebuie să fim foarte atenți când îl comentăm, deoarece numele Hangu ne poartă cu gândul la hanger, care este o armă turcească periculoasă.” (Dan Zanfirescu)
„Ședința de azi este deosebită de cele anterioare: azi este prezentă la cenaclu dna Frusina Agheană! Lectorul de astăzi, creatorul de literatură Dumitru Hangu este și epigramist… și prozator. În ambele ipostaze se află în vârful piramidei oamenilor talentați, iar de acolo ne face cu ochiul, prietenește… Eu îl consider un veritabil continuator al mărețului Al. Vlahuță. Dl Hangu completează și continuă „ROMÂNIA PITOREASCĂ” cu proza sa plină de grandios și admirație pentru frumusețile naturale ale României, dovedind un patriotism fără ficțiune! Din expunerile anterioare la proza sa, dl Hangu demonstrează o profundă documentare și o prezentare clară, inteligentă, pe înțelesul tuturor. Proza scriitorului Dumitru Hangu poate constitui un ghid al Munților Buzăului și Vrancei, cu poteci, drumuri și locuri de taină, dar și monografii ale localităților din VALEA RÂMNICULUI SĂRAT. Întâlnim în proza „marca Hangu” sentimentul de dragoste pentru locurile natale și sentimentul de recunoștință față de strămoși, și de adevărata istorie a zonei Râmnicu Sărat – Buzău – Vrancea, față de legendele populare și față de frumusețile unice din această zonă: tezaurul de la Pietroasa, vulcanii noroioși, focul viu… și multe altele…Ca epigramist aș susține că este vărul lui Mircea Ionescu Quintus…, dar nu sunt sigur! Și nici nu am informații că este din familia lui Cincinat Pavelescu. Am rugat o prietenă să cerceteze arhivele și internetul, iar după ce primesc răspunsul, vă voi declara dacă face parte din familia marilor Pavelescu. Până să primesc așteptatul răspuns continui cu o nouă calitate a dlui Hangu. Domnia sa este un poet pe placul meu. Am citit câteva poezii și un plugușor creat de poetul Hangu: „Dacii liberi”, „Masa Ciobanului Bucur”, „Mănăstirea Poiana Mărului”, „Dealul Sării”. Dar despre „dl Hangu – culegător de folclor” ați știut? Această veche calitate a D-sale îmi face cea mai mare plăcere! Cu ajutorul dlui Hangu creația populară perpetuează și se amplifică. Din acest motiv Dumnezeu îl va ajuta și în continuare să ne informeze cu multe, multe lucruri frumoase, interesante, folositoare. Respectul meu deplin pentru munca literară a dlui Hangu! Îi urez putere de muncă și să editeze noi cărți, pline de învățături folositoare tuturor cititorilor. Cineva… cândva… a spus: „Harul și pasiunea lasă urme luminoase”. Acest citat aparține profesoarei Gina Nechifor.” (Mihai Doina)
„Astăzi am fost uimit de ușurința cu care dl Hangu creează cu mare măiestrie epigrame, povești despre locurile natale, din punct de vedere geografic, cultural, artistic și chiar, și alte zone. Eu vin cu drag să-l ascult și mulțumesc de creațiile d-lui. Îi doresc succes și sănătate multă!” (Dumitru Bardaș)
„Mă fascinează personalitatea dlui scriitor Dumitru Hangu care își lasă amprenta asupra operei, o operă ce abordează mai multe genuri literare. Demonstrează încă o dată ceea ce a spus naturalistul și scriitorul francez Georges-Louis Leclerc de Buffon: „Stilul este omul însuşi” (Le style est l’homme meme). Evocarea acelui spațiu mioritic din munții Vrancei este atât de frumoasă, ceea ce mă face să cred că energia locurilor natale dă forța creatoare autorului. Eu l-am văzut la TVR când prezenta alături de Cristian Tabără, „Misterele din Țara Vrancei”. De aceea confirm că este valabilă existența triunghiului benefic al fericirii, cum ne-a mărturisit părintele Mihail Milea, fapt evocat în cartea mea „Prin luminile din Țara Luanei”. Apreciez umorul d-lui căci face o fină observație asupra realității și ne oferă destindere într-o societate a tristeții. Sper să apară cu noi volume care să ne bucure.” (Ecaterina Chifu)
„Încântător a fost pentru mine ce a prezentat dl Hangu. Epigramele reflectă realitatea obiectivă din ziua de azi. Îl felicit!” (Floarea Frățilă)
„Lectorul de astăzi Dumitru Hangu ne-a demonstrat și de această dată dragostea și înclinația sa pentru folclor, pentru meleagurile buzoiene și vrâncene. Epigramele prezentate sunt bine inspirate și își ating scopul scontat. Nu am înțeles prea bine versurile care au fost intitulate „Descântec”, deoarece acest tip de creație populară are o structură aparte, bine definită. Poeziile prezentate, „Zăplaziul” și „Masa ciobanului Bucur” sunt inspirate din trecutul legendar ale meleagurilor pe unde autorul a trecut. Sunt scrise în stil popular, cu rimă împerecheată. Felicitări autorului!” (Aneta Țâru Pioară)
„Pe lângă plăcerea de a fi încercat și eu să scriu, iubesc întâlnirile Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” deoarece la cenaclu și prin cenaclu am scris, aici am învățat lucruri extraordinar de bune în a scrie o carte. Dl Hangu, un vechi membru al cenaclului, este un patriot de la care putem învăța foarte multe lucruri despre locurile pitorești pe care ni le-a descris. Dl Hangu, un deschizător de drumuri râmnicene – buzoiene, face parte dintre scriitorii care își iubesc locurile natale, locurile de-a lungul Văii Râmnicului.” (Valeria Popa)
„Colegii de cenaclu au spus totul despre materialul prezentat de dl Hangu. Eu îl felicit și îi urez sănătate și succes în viață. Mă bucur că am reușit să fiu prezentă la această ședință a Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” cum își dorea și soțul meu să fie prezent. Vreau să mulțumesc tuturor pentru gândul pios adus mereu în momentul „in memoriam”.” (Frusina Agheană)
Sâmbătă, 19 noiembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi dl Dan Zanfirescu. Vă așteptăm, cu drag!
