CulturăSpații culturale

Spații culturale nr. 29 (14)

Reviste literare

actualitatea literară, anul IV, nr.32-33, iunie-iulie 2013,Lugoj. În acest număr remarcăm: din destăinuirile lui Nicolae Silade – …trebuie să spun că marea poezie a lumii mi-a fost mereu alături în momentele în care mitologiile, religiile şi filosofiile nu mă mai mulţumeau, deşi, trebuie să recunosc, fără ele nu ai cum să ajungi la tine însuţi; poezie semnată de Simona-Grazia Dima, Casian Maria Spiridon, Adela Peicuţi, Rodian Drăgoi, proză de Viorel Dianu, Constantin Arcu, Nicolae Havriliuc; comentariile d-nei Magda Ursache despre cartea lui Constantin Coroiu, Memoria la timpul prezent; prezentările de carte ale lui Remus V. Giorgioni: George Schinteie, Clepsidra de cuvinte, Petru Ursache, Mioriţa, Ioan Matiuţ, Fuga din urmă, Virgil Diaconu, Prinţesă cu fluture, George Vulturescu, Grota şi literele, Mihai Prepeliţă, Martyrion, Cristina Onofre, Templierii lucrurilor simple, Nicolae Toma, Ad hominem, Gheorghe Zincescu, Iarna în rai şi Proprietăţi în paradis, Ion Căliman, Poemele candorii.


ARGEȘ
, Serie nouă, Anul XIII (XLVIII), nr. 7(373), iulie 2013, Pitești. Adrian Alui Gheorghe epatează cu zece poeme Despre ultimele dorinţe ale condamnaţilor la moarte – După o ştire din ziar -, pe când, la cronica târzie, Nicolae Oprea scrie despre viaţa ascunsă şi provizorie din romanul Gabrielei Adameşteanu Provizorat. Dumitru Augustin Doman prezintă carte nouă: Grota şi literele de George Vulturescu, Kemada de Paul Vinicius, Bucuria cuantică de Hrisant Achimescu şi Varză de Bruxelles & Scrisorile degeaba de Ioan Viştea. Iar Mircea Bârsilă face cronică literară la volumul În căutarea fricii de Daniel Murăriţa. Păstrând continuitatea, Leo Butnaru ne oferă două zile (23 şi 24 octombrie) din Jurnal de Armenia. 18-28 octombrie 2011. Optimist sau pesimist? este eseul Magdei Grigore, iar poezie, în acest număr, semnează: Ioan Vintilă Fintiş, Florin Silişteanu, Vlad A. Gheorghiu, Lavinia Nechifor, Gheorghe Vidican şi participanţii la Festivalul Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş: Martha Canfield, Ivonne Sanchez, Bojana Apostolova, Dinko Telećan, Annemarie Estor, Peter Völker, Mesut Şenol, Mohamed Ahmed Bennis, Liubomir Gruevski.


a t e n e u
, Anul 50 (serie nouă), nr. 6 (526), iunie 2013, Bacău. Cităm din însemnările lui Carmen Mihalache: În luna mai, Buzăul este gazda unui festival de teatru care deja a devenit o tradiţie. (…) Gala vedetelor – VedeTeatru (care continuă Gala Tinerelor Generaţii – Capul de… regizor) s-a dovedit în timp în timp o idee inspirată, un proiect generos. În comentariul său, Coordonate ale dinamicii imaginarului oniric, Marius Manta porneşte de la cartea Dinamica imaginarului poetic. Grupul oniric românesc de Alina Ioana Bako. Alte comentarii sunt semnate de Nataşa Maxim (Fernando Pessoa: Erezia gnosică şi Masoneria), Gheorghe Iorga (2. După ce zeii intervin), Ştefan Munteanu (Titu Maiorescu despre creaţia lui Eminescu – II), Vasile Spiridon („Mucurile” publicisticii eminesciene), Ion Fercu (Prin subteranele dostoievskiene – 18). Cronicile literare sunt semnate de: Adrian Jicu (Florina Ilis, Vieţile paralele şi Gabriela Gîrmacea, Literatura lui Mihail Sebastian), Violeta Savu (Şerban Axinte, Păpădia electrică), Silvia Munteanu (Perry Anderson, Originile postmodernităţii), Victoria Huiban (Liviu Chiscop, drama lui Ion Luca), Gabriela Gîrmacea (Petre Solomon, Am să povestesc cândva aceste zile).


Banat
, Anul X, 5-6(113-114),2013, Lugoj. Remarcăm eseul lui Dorin Murariu, Despre lumea măruntă din proza lui Mircea Pora şi al lui Petru Hamat, la poezia lui Nicolae Sârbu, „Spiritus aesteticus” în panoplia provinciei celeste. Eugen Dorcescu semnează comentariul critic Poezia lui Ticu Leontescu, cronicile literare aparţin lui Menachem M. Falek (Veronica Balaj, Scut Iluzoriu) şi Angela Nache Mamier (Geo Galetaru, Apele nopţii spre dimineaţă). Adriana Weimer prezintă: Simpozionul Naţional – Constantin Noica – ediţia a V-a (24-25 mai 2013), Scriitorii bănăţeni din Timişoara, la Viena, invitaţi fiind de Hans Dama, preşedintele Asociaţiei Şvabilor Bănăţeni din Austria şi de Sifora Sava, preşedinta Asociaţiei Culturale „Hora” din Viena, lansarea cărţilor A opta treaptă de Dan Floriţa-Seracin şi Eu nu ascult pe nimeni de Elena-Maria Cernăianu, Noapte de veghe pentru Mihai Eminescu! 14-15 iunie 2013 la Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” Oraviţa, Bookfest Timişoara 2013, ediţia a II-a şi Colocviile Internaţionale „Reflex”, ed.a XIII-a, Băile Herculane.


Bucureştiul literar şi artistic
, Anul III, nr.7(22), iulie 2013. De ce nu polemizăm? De ce nu înjurăm? – titlul editorialului semnat de Florentin Popescu. Pentru că: Noi vrem să fim constructivi, pacifişti, utili, mai ales acum, în vremuri în care cultura, ca şi întreaga societate de altfel, trece printr-o nedorită şi dureroasă criză… Prin revista de faţă, În dialog cu Florentin Popescu, unul din seniorii literaturii noastre, scriitorul Constantin Mateescu declară: Ataşamentul faţă de un scriitor sau altul e o chestiune de epocă, de stil, de afinităţi. Cronicile literare sunt semnate de Ion Roşioru (Marcel Isbăşoiu, Dreptul la opinie) şi Florentin Popescu (Dinu Grigorescu, Rezervaţia dramaturgilor). Titi Damian este prezent cu Muscelenii (fragment de roman), iar pentru lecturi de vacanţă ne sunt propuse texte de D. Teleor, Vasile Szolga şi Vasile Ghica şi epigrame de George Corbu şi Mihai Sălcuţan. Geo Vasile transpune în limba italiană Cugetările sărmanului Dionis.


Cafeneaua literară
, Anul XI, nr. 7/ 126, iulie 2013, Piteşti. Între un splendid tablou de Ion Pantilie şi, de asemenea, un poem, Portret cu cireşul în braţe de Virgil Diaconu se desfăşoară atitudinile Aurei Christi (Decimarea elitelor creatoare ale României), aforismele lui Gheorghe Grigurcu, răspunsurile la ancheta Cafenelei ale lui Ion Cocora (Astăzi poezia se solicită pe sine până ruinare şi poemul Oda trandafirului), Ştefan Doru Dăncuş (Evoluţia poetică din ultimii 50 de ani numai postmodernism nu poate fi numită), Ion Pachia-Tatomirescu (Trebuie să ne apucăm urgent de extirparea tumorii/cancerului excrementismului programat de Guvernul Literar Postmodern). Făcându-i profilul, Adrian Dinu Rachieru se întreabă: Fănuş Neagu, un dionisiac? Lectorii Radu Voinescu şi Paul Aretzu ne vorbesc despre Estetica inumană. Mai remarcăm De la postmodernism la Facebook de Felix Nicolau, respectiv Noapte de ianuarie de Aurelian Titu Dumitrescu.


Citadela
, Anul VII, nr. 4-6 (54-56), apr.-iun. 2013, Satu Mare. Bine şi simplu structurată, această ediţie a revistei ni se prezintă cu eseu: Respect! de Felician Pop, Scrisul – nobleţe a indignării treze? de Simona-Grazia Dima, Gheorghe Chivu – profesorul, poetul, artistul şi omul – aşa cum a fost de Pamfil Bilţiu, Cinci paşi prin diaspora românilor nord-americani de Anca Sîrghie, Eminescu prin Transilvania de Nicolae Pop; critică literară: Victor Teişanu (Poezia lui Theodor Damian), Ion Roşioru (Tinereţe fără bătrâneţe, Adrian Erbiceanu), Ionel Popa (Afinităţi selective, Ioan Adam), Lucian Gruia (Marea de vise, Gabriel Vincenţiu Mălăescu), Daniel Marian (Protest apocrif, Patricia Lidia); poezie: Aurel Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Ioan Nistor, Julieta Carmen Pendefunda, Monica Mureşan, Cosmin-Gheorghiţă Pîrghie, Geo Galetaru, Ştefan Haiduc, Eugen Evu; proză: Doina Popa, Mark Voinescu, Ioan Barb, Leo Butnaru.


Dacia literară
, Anul XXIV, nr. 118-119 (7-8/ 2013), Iaşi. În structura complexă întru cultura română a fiecăruia dintre numerele revistei, Chestionarul cu accente ludice, formulat de Lucian Vasiliu, este o oază de intimităţi scriitoriceşti plăcute la citit. De astă dată răspund la chestionar scriitorii: Petruş Andrei, Constantin Coroiu, Iulian Filip, Ioan Moldovan, Bujor Nedelcovici şi Ion Florin Stanciu, din al cărui răspuns la întrebarea nr.7 – Ce faceţi într-o zi în care nu scrieţi? cităm: Odată, am întrebat un pescar foarte pasionat ce face în zilele în care nu merge la pescuit… “Visez că prind peşte”, mi-a răspuns el. Tot astfel, şi eu, în ziua în care nu scriu, mă gândesc la ce voi scrie mâine. Nu pot să spun mă plictisesc, pentru că numai idioţii şi fiarele-n cuşcă se plictisesc. Un om normal are, mereu la îndemână, gândirea. Iar gândirea este un spectacol nu numai gratuit, dar şi infinit.


Fereastra
, Anul X, nr. 6 (78), iulie 2013, Mizil. În bloc notes, Emil Proşcan, la pagina cu Ziua de naştere a poetului, notează: …Adrian Păunescu reprezintă copilăria şi adolescenţa noastră, „dulcea galbenă lumină” a gutuilor din colind şi miracolul din „Flacăra” lui. Pe marginea unor lecturi din literatura universală, Ivan Pilchin scrie eseul La ce temperatură ard cărţile sau 451 de pagini despre barbarie civilizată. La rubrica Anticariat, Florin Ursuleanu prezintă Poezii de Ana Blandiana, iar la Cerneală proaspătă, volumul La început a fost câmpia de Nicolai Tăicuţu. Un amplu comentariu critic face Emil Niculescu la cartea lui Ovidiu Genaru, Trandafir cu venele tăiate, iar Lucian Mănăilescu comentează cele două cărţi ale lui Cristian Meleşteu: Radiografia unei zile de mai şi Revoluţia borfaşilor. Poezia este prezentă prin: Adrian Păunescu, Alexandru Muşina, Melania Cuc, Viorel Savin, Raluca Şandor Gorcea, Adela Naghiu, Ana Mihaela Nuţa, iar proza este semnată de: Florin Giurcă, Tatiana Nicolescu, Florentina Loredana Dalian, Augustina Şiman şi Cristina Bîndiu.


Helis
, Anul XI, nr. 6-7 (122-123), iunie-iulie 2013, Slobozia. Valeriu Stoica se află într-un amplu şi interesant dialog cu doamna Mariuca Vulcănescu, fiica unui vârf al “generaţiei de aur” interbelice: Mircea Vulcănescu, iar Titi Damian scrie cronică literară la volumul Momente din viaţa oamenilor simpli de ieri şi de azi de Lili Balcan. Din amiciţia cu Nicolae Teoharie, Gheorghe Dobre scrie eseul Cum şi-a făcut istoria de cap… în ceea ce priveşte stabilirea străbunicului Teoharie din Grecia la douăzeci de kilometri de ialomiţeanul sat de câmpie Broşteni. Poezia din acest număr este semnată de Ion Roşioru, Costel Bunoaica, Serghei Esenin (în traducerea lui Adrian Bucurescu), Ilie Comăniţa, Marius Stan, Dan Elias, Ion Vaduva, Ela Elam, Colin Cristea, iar proza de I. Neşu, Florentina Loredana Dalian şi Augustin Mocanu. Urmare din numărul trecut: Iov, Socrate şi Divinitatea, Partea a doua, Eseu de Alexandru Bulandra.


Însemnări ieşene
, serie nouă, anul V, nr. 6 iunie 2013. Memorabilă este scrisoarea lui D.R. Popescu, România noastră, către Alexandru Dobrescu. Redăm aici un citat elocvent: Oricum ar fi citită istoria, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, de sus în jos, sau de jos în sus, oricum s-ar metamorfoza frontierele europene, România, ţara mea, o pot spune uşor patetic, este una şi aceeaşi dintotdeauna, cu obiceiuri, legende şi doine strămoşeşti, cu oameni curajoşi în faţa vieţii şi în faţa morţii, pe care le cântă la fel, care îşi cântă pământul din care trăiesc, pe care merită să nu mori aiurea şi în care merită să fii înmormântat, căci fără el n-ar fi niciodată ceea ce sunt – şi n-ar fi privit niciodată senini Coloana fără de sfârşit, drumul spre cer, semnalat de Brâncuşi, da, şi nici arborele vieţii, stilizat pe porţile de lemn maramureşene, ca o funie şi ca un şarpe, cu care cumva se aseamănă structural Coloana celui ce se odihneşte la Paris: drumul timpului şi al înnoirii prin moarte, lumina zilei de ieri, de azi şi de mâine.


Oglinda literară
, anul XII, nr. 140 august 2013, Focşani. Radu Cârneci – Poetul iubirii este titlul succintei prezentări a lui Florentin Popescu, ca apoi Radu Cârneci să vină cu remarcabila traducere – Corbul de A. E. Poe. Valeria Manta Tăicuţu scrie cronică literară la recentul volum al Vioricăi Răduţă, Între două lumi, Ştefania Oproescu face un comentariu pe marginea cărţii lui Dumitru Constantin Dulcan, Mintea de dincolo. Prozatorul Ioan Dumitru Denciu îşi continuă Potopul revăzut, iar Şerban Tomşa este prezent cu o proză scurtă, Timpul e un mare hoţ. Petrache Plopeanu are încolonate trei poeme, iar comentariul lui Florentin Popescu, provocat de romanul Omul care vine din Est, este intitulat: Pentru o mai bună înţelegere a literaturii diasporei româneşti: Dan Ghiţescu şi radiografia românească a totalitarismului de la noi. După Odiseea plăcilor comemorative, Ion Lazu aduce în revistă o problemă şi mai dureroasă: Memorialul scriitorilor încarceraţi sub regimul comunist.


P l u m b,
anul IX, nr. 76, iulie 2013, Bacău. Merită cu prisosinţă citit editorialul lui Gheorghe Drăgan Dulci aventuri pe câmpii internetului, din care noi doar cităm un fragment: Da, industria farmaceutică are în vedere şi profitul, dar aceasta nu-mi dă dreptul să combat capitalismul în termenii kaghebistului Ion Iliescu, care, nu demult, afirma că ultima criză financiară confirmă teoria lui Marx, a prăbuşirii etc. etc. Semnează cronici literare: Mioara Gafencu (Ioan Ţicalo, Pojar), Dumitru Tătaru (George Şovu, O iubire care nu moare), Nicolae Mihai (Mara Paraschiv, Pecinginea), Petruş Andrei (Mihai Merticaru, Arta euritmiei) şi Vasile Bradan (Victor Mitocaru, Călător prin Utopia Felix şi Antologia anului 2012). Proza este prezentă prin Grigore Codrescu, Ioan Dănilă, Eugen Verman, Mihai Buznea şi Ovidiu Bufnilă. Ion Lupu argumentează, consultând o bibliografie bogată, De ce nu ne-au cucerit otomanii? Pe drumurile eseului ne poartă Dumitru Brăneanu De la un gând la altul (6).


POESIS
, Anul XXIV, nr. 4-5-6 (267-269), aprilie-iunie 2013, Satu Mare. Poezia, în ţinută duminicală, este semnată de Viorel Mureşan, Emilian Galaicu Păun, Daniel Corbu, Ecaterina Negară, Gheorghe Vidican, Grigore Chiper, Dumitru Fânăţeanu, Clelia Ifrim, Sterian Vicol, Gheorghe Creţu, Zina Bivol, Carolina Ilica, parodiile lui Lucian Perţa, de care au avut parte: N. Prelipceanu, Ioan Nistor, Virgil Mihaiu, Teofil Răchiţeanu şi Radu Cange, iar la cronică literară se înscriu: Nicolae Oprea cu o recapitulare poetică despre Mircea Bârsilă, Gheorghe Mocuţa cu Manifestul himerist (1998) al lui Vasile Baghiu, George Vulturescu cu Gellu Dorian – Arta de-a picta umbre, Victor Sterom cu Fiorul şi lacrima timpului în Jurnalul morilor de vânt de Traian T. Coşovei, Marius Chelaru cu Autoportret cu mască în nuanţe (Amelia Stănescu, Aşternuturi de ploaie), Ioan Derdişan cu Metamorfozele jurnalului şi practica literară (II) (Gheorghe Glodeanu, Narcis şi oglinda fermecată) şi Constantin Cubleşan cu Privelişti (B. Fundoianu).


PRO SAECULUM
, Anul XII, nr. 3-4 (87-88), 15 aprilie – 1 iunie 2013, Focşani. In memoriam Mircea Dinutz au scris Ion Gheorghe Pricop, Iordan Datcu, Ioan Adam, Liviu Ioan Stoiciu, Diana Pavel Cassese, Cornel Galben, Maria Niţu, Niculae Gheran, iar in memoriam Gheorghe Buzatu: Petre Ţurlea, Dumitru Huţanu şi Horia Dumitrescu şi Ioan Scurtu. Remarcăm eseurile semnate de Dumitru Radu Popescu (Piticul din grădina de vară), Magda Ursache (Imperialul Breban versus CNSAS), Ioan Dumitru Denciu (Pe viitoarea cale majoră a etimologiei române), Ionel Popa (Lumea Lumpenului) şi cronicile literare: Mircea Popa (Ioan Adam, Afinităţi selective), Ana Dobre (Corneliu Ostahie, Muzeul straniu), Monica Grosu (Marius Chivu, Vântureasa de plastic), Horia Bura (Viorica Răduţă, Între două lumi), Rodica Lăzărescu (Sânziana Mureşeanu, Călătorii). Prezentări de carte: Alina Apopei Pistol ( Îngeri decapitaţi de Veronica Stănilă-Moisoiu şi Arta ca reînceput şi adăpost de Dumitru Velea, Petru Birău),Lucian Gruia (Destinul umbrei de Victor Sterom), Constantin Huşanu (Vulturul deşertului de Ion Muscalu) şi Robert Toma (Reguli despre nesfârşit de Nicolae Oprişan).


Vatra veche
, serie veche, nouă, anul V, nr. 8 (56), iulie 2013, Târgu Mureş. Din sumarul foarte bogat am selectat la eseu: Eminescu şi biserica, Stelian Gomboş, „Albatros” şi redescoperirea poeziei, Marin Iancu, Discursul religios în opera lui Nicolae Steinhardt, Claudia Vaşloban, Amurgul iubirii (IX), Aurel Codoban; la cronică literară: Tudor Cicu (Liviu Ioan Stoiciu, Substanţe interzise), Eugen Axinte (Emilia Popescu Rusu, Insomniile umbrei), A.I.Brumaru (Liliana Spătaru, Indris), Ionel Popa (Nicolae Bârna, Ipostaze ale modernizării prozei rurale), Calistrat Costin (Mihaela Aionesei, Anotimp (i)legal – Lumina), Augustin Tătar (Iulian Dămăcuş, Ţara mea); la poezie: Daniel Drăgan, Mihaela Malea Stroe, Viorel Chirilă, Melania Cuc, Emilia Popescu Rusu, Adrian Botez, Val Mănescu, Claudia Voiculescu; la proză: Maria Tirenescu, Lucia Olaru Nenati şi Luca Cipolla. Remarcăm şi fragmentul din Convorbiri cu Ion Brad de Ilie Rad.

Cititorul de reviste

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share