CulturăSpații culturale

Spații culturale nr. 29 (13)

NICOLAI TĂICUŢU

Raftul cu cărți


Marcel Mureşeanu, Cartea cu vise, EIKON, Cluj-Napoca, 2013, 139 p. În deschiderea cărţii se fac precizări: Ei bine, visul este casa noastră secretă! (Irina Petraş); Aici vom afla cum îşi petrece peştele timpul, în afara apei! // Stelele sunt mai multe azi cu una! Fiecare zi ce trece se mută pe cer. (Marcel Mureşeanu). La etatea de 75 de ani, autorul şi-a oferit/ ne-a oferit o carte cu 75 de vise. Bolgii le subintitulează. Apelând la oximoron, spunem: frumoase bolgii aceste poeme! Frumuseţe ilustrată, din loc în loc, de Irina Petraş. Cartea se încheie nu cu visul LXXV, ci cu un mic dialog şugubăţ între cititor şi autor: – Şi toate visele astea le-ai visat tu?/ – Unele de abia de-acum urmează să se întâmple!

Gheorghe Andrei Neagu, De la stânga la dreapta, OPERA OMNIA – proză scurtă contemporană, Editura TipoMOLDOVA, Iaşi, 680 p. O carte completă, constituită din 36 de povestiri, referinţe critice literare şi bio-bibliografie. Cităm un fragment din referinţele lui Stelian Baboi: … Prin Gheorghe Neagu proza românească iese din tranşeele modelelor extazice străine, din încarcerarea arhetipală occidental şi din epigonatul la marii creatori clasici şi moderni, căci ghinda nu poate să prindă sevă de viaţă eternă încolţind sub umbra stejarilor seculari, ci în glodul humusului natal, în care se zbuciumă suflul vital (aura vitalis) pentru a depăşi techéa (cauza accidentală), alteritatea fortuită şi agnozia socratică pentru a ne arăta Fiinţa etnică prin Logosul predestinate nouă de ananke (de moira, de soarta olimpiană) întru a putea sta faţă către faţă cu noi înşine, dăruind lumină din Lumina Lină tuturor pământenilor.


Aurel Pop, Taina căderilor, Editura Citadela, 2013, Satu Mare, 92 p. În prefaţă, Constantin Stancu afirmă: Volumul de versuri ,,Taina căderilor” aduce imnul celui aplecat în rugăciune. (…) E o distanţare în univers, lumea se depărtează de lume, cuvântul cade şi el în oameni, greu, picătură de mercur, inevitabilă… Este de remarcat faptul că poetul îşi asumă căderile, o face cu exactitate, cu atenţie. Postfaţa cărţii este semnată de Muguraş Maria Petrescu, iar la o selecţie a referinţelor critice, despre scrierile lui Aurel Pop, contribuie, printre alţii: Dorin Sălăjan, Petru Scutelnicu, Adina Ungur, Felician Pop, Ion Beldeanu, Ioan Nistor, Theodor Damian, Adrian Botez, Liviu Comşia.


Ionel Popa, Scrisori despre Liviu Rebreanu, vol. II – proza scurtă Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2013, 210 p. În Argument, autorul menţionează: Când s-a scris despre ea, în mod insistent şi sistematic, a fost raportată la romane în ideea obsesivă a unei filiaţii tratată factologic. Or, pentru diversitatea ei tematică şi particularităţile ei constructive-narative, dar şi pentru drumul ei sinuos, proza scurtă merită o abordare care să-i scoată la lumină independenţa faţă de proza lungă, originalitatea şi caracterul de operă literară finită. Prin urmare, trebuie scoasă din starea de victimă a romanelor. Şi nu altceva face, cu pertinenţă, Ionel Popa, în această carte.


George L. Nimigeanu, Ferestre la drum de seară, Ed itura SAMUEL, Mediaş, 2013, 118 p. În Cuvânt înainte, Ligia Csiki, după o trecere critică prin demersul poetic al lui George L. Nimigeanu din cele trei capitole ale cărţii: Fiu al clipei, De-a clipa – joc de doi şi Între cuvinte, conchide: Consider că volumul de faţă are toate reperele unei poezii originale, de referinţă pentru una din feţele poeziei de azi. Pentru cititorul interesat de fenomenul poetic actual, lectura volumului ,,Ferestre la drum de seară” oferă atât satisfacţia reîntâlnirii cu versul de virtuozitate, dar şi împlinirea neliniştită a poeziei esenţiale: meditation mortis. Proiect literar visual, ,,Ferestre la drum de seară” se bucură şi de ilustrarea plastic a metaforelor poetice prin grafica inspirată a artistului plastic Ioan Bichiş.


Florentina-Loredana Dalian, Aceeaşi lună peste sat, Editura Remus, Cluj-Napoca 2010, 118 p. În cuvântul de însoţire, criticul Adrian Dinu Rachieru remarcă: Cu urechea ciulită vădeşte o remarcabilă stăpânire a limbajelor; oralitatea e punctual forte al acestor instantanee, decupaje epice colorate sentimental, cutreierate de un frison nostalgic şi asortate cu un binevenit pigment ironic (şi chiar autoironic). (…) Lucidă, ironică (ca antidot) şi sentimentală, Florentina-Loredana Dalian merită urmărită, capabilă – credem – de mari surprize. Într-o epocă sufocată de hiperintelectualism, prozele ei (curios!) pot fi citite fără caznă. Florentina-Loredana Dalian e un nume pe care mizăm dincolo de bursa zvonurilor ori a clasamentelor de cafenea, “de azi pe mâine”…


Geo Galetaru, Apele nopţii spre dimineaţă, Editura Eubeea, Timişoara, 2012, 230 p. În notele de lectură prilejuite de apariţia cărţilor Calea spre lume (Editura Eurostampa, 2012) şi Apele nopţii spre dimineaţă, Ioan Florin Stanciu face şi următoarele precizări: Impresionant este faptul că, deşi multe dintre poemele lui Geo Galetaru par nişte fulgerătoare explozii lirice ale unor clipe de revelaţie sau extaz, citite pe rând, de la un capăt la altul al cărţii, ele se transformă într-o obsedantă şi inconfundabilă confesiune lirică a unui poet în exil din ce în ce mai urâtă şi mai străină, care-l obligă să se întoarcă mereu în sine, la adăpostul lucrurilor sale fictive-alternative.


Nina Plopeanu, Vise în cioburi de oglindă, Editgraph, Buzău, 2013, 222. În Argument: prin lectură, conf. univ. dr. Neculai Zamfirescu afirmă: … întreprinderea Ninei Plopeanu de a îmbina cerinţele literare ale cărţii sale, “Vise în cioburi de oglindă”, cu acelea educative, pare la prima vedere hazardată. Părerea se transformă, pe măsură ce intri în substanţa umană a cărţii. (…) Nina Plopeanu se pune în slujba culturii, a literaturii, dar nu uită că sursa sa de inspiraţie este viaţa şi tocmai de aceea se reîntoarce la viaţă prin oferirea unor concluzii pe care oricine le poate îngloba în modelul personal de interpretare a vieţii.


Vasile Larco, Careul de ispite, ROCAD CENTER, Iași, 2012, 126 p. Autorul însuşi face o PREZENTARE: Cartea de faţă, din colecţia liliput, cuprinde epigrame şi catrene epigramatice, o parte dintre ele publicate şi cu alte prilejuri, având în atenţie: femeia, bărbatul, banul şi vinul, subiecte încadrate în Careul de ispite. Iată începutul cărţii: Vreau să spun de la-nceput,/ Şi în termeni literari:/ Cartea-n formă liliput/ se-adresează celor mari! (Gând) şi finalul ei (!): În groapă, când o fi să mor,/ Chiar de-or fi vremuri austere,/ Să-mi puneţi ceas deşteptător,/ Să mă trezesc la Înviere! (Ultima dorinţă).


Ion C. Ştefan, Tărâmurile sufletului, Rawex Coms, Bucureşti 2012, 153 p. În Cuvânt înainte (Ca o carte deschisă, iubirea), Radu Cârneci spune: Ion C. Ştefan ambiţionează şi reuşeşte să alcătuiască o antologie lirică, cuprinzătoare de nenumărate stări sufleteşti generate de sentimentul uman, dar şi cosmic al iubirii, pe care se sprijină, evoluează şi se echilibrează lumile dintru început către nesfârşire. (…) Poet remarcabil, de sorginte aleasă, nezgomotos, din cartea căruia – pe drept – se pot alege nu puţine piese antologice.


Cristina Ştefan, Adrian Grauenfels, Ceai cu Adela, Editura Ateneul scriitorilor, Bacău, 2013, 91 p. În prefaţa A fi este un fenomen fericit, Calistrat Costin scrie: Suita de ,,colaje” cunoaşte fragmente de graţie. – Adrian: “Viaţa mea nu e ce crezi, corolar: a fi este un fenomen fericit?” şi Cristina: “… viaţa ta viaţa voastră viaţa lor…/-/ Adri, cine ne-a învins o dată definitiv zborul ne-a prostit sinele-n moarte/ cum să afişez eu la viaţă?” ş.a.m.d. Celor doi autori, EL şi EA, care nu s-au văzut vreodată în carne şi oase, dar s-au îngemănat întru poezie, li se cuvine întreagă preţuirea pentru tulburătoarea lor aventură creatoare.


Nichita Tomescu, GENUNI – Poesii – (Reconstituiri) Editura Helis, Slobozia, 2013, 75 p. Redactor: Gheorghe Dobre, prefaţă: Ioan Man. Prefaţatorul menţionează: Nichita Tomescu (s-a născut pe 23 august 1919 în satul Principesa Maria, azi Ion Roată, jud. Ialomiţa, a murit pe 29 decembrie 1977 în Montréal, Canada) a trăit departe de ţara pe care a fost nevoit să o părăsească din cauza unui regim inuman, dar a avut în suflet dorul de satul natal şi de Bărăganul copilăriei până în ultimele clipe ale vieţii. (…) Poeziile sale din tinereţe au fost adunate într-un volum intitulat “Genuni”. Cartea a fost tipărită la Tipografia Cărţilor Bisericeşti în anul 1939 în 500 de exemplare… Cartea de faţă are reproduse în Addenda şi două poezii recuperate, publicate în reviste din străinătate.

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share