Spații culturale nr. 30 (14)
Reviste literare
Actualitatea literară, anul IV, nr.34, august-septembrie 2013, Lugoj. Nicolae Silade semnează editorialul Despre lumea reală şi oglindirea ei în lumea virtuală; cu proză sunt prezenţi: Gellu Dorian, Laurenţiu Orăşanu şi Andreea Pârşa, iar cu poezie: Emil Brumaru, Radu Cange, Nicolae Silade, Adela Păun, Any Drăgoianu, Florina Huzoaica, Eugen Serea şi Aurelia Cernat. Remus Valeriu Giorgioni semnalează apariţia unor noi cărţi semnate de Gheorghe Vidican, Liliana Rus, Dana Catona, Mihai Amaradia, Mihai Soare, Mirela Ispăşoiu, Ioan Barb, Emilian Mirea, Traian Pintilie, Lorin Cimponieriu, Iosif Caraiman şi Alexandru G. Şerban. In memoriam Petru Ursache scriu: Valentin Talpalaru, Christian W. Schenk, Elena Cojocariu, Adrian Alui Gheorghe şi Magda Ursache.
ANTARES / AXIS LIBRI, anul I, nr.2, septembrie 2013, Galaţi. Într-o prezentare grafică sobră, Revista de critică al cărei program priveşte în primul rând descoperirea, evaluarea, publicarea şi afirmarea talentelor literaree autentice nu se va regăsi în frustrările trecute sau actuale, în revendicări sau justificări inutile. Scopul ei manifest este identificarea idealului cultural colectiv sau individual dezbătut şi evidenţiat critic.(Corneliu Antoniu, Ieşirea din încercuire) Remarcăm: la rubrica istorie literară – Traian Brăileanu şi Gruparea Iconar. Fenomenologia unor începuturi de Alexandru Ovidiu Vintilă şi cronicile literare semnate de Titi Damian (Paradis. Ieşirea din Paradis de Mihai Stan), Ionel Necula (Zodia maimuţelor de Constantin Vremuleţ, A. G. Secară (Fenomenul literar în presa românească între anii 1990-2000 şi Galaţiul în spaţiul cultural naţional de Zanfir Ilie) şi Dumitru Anghel (Papagalul şi revoluţia de Valentin Popa).
ARGEȘ, Serie nouă, Anul XIII (XLVIII), nr. 9(375), septembrie 2013, Pitești. Nicolae Oprea ne propune Elegii pastelate, iar Liviu Ioan Stoiciu face o deplângere: Bieţii masoni, cât mai suferă ei când sunt deconspiraţi şi arătaţi cu degetul că se cred buricul pământului… Cititorul de roman, carele este Dumitru Augustin Doman se opreşte asupra romanelor Revoluţia borfaşilor de Cristian Meleşteu şi În două lumi de Viorica Răduţă. Radu Aldulescu scrie cronică literară la cartea lui Gheorghe Izbăşescu, Râsul galben din adânc, Mircea Bârsilă, la Moartea dinaintea morţii de Mihai Vişoiu, iar Ştefan Ion Ghilimescu, la Pe unde scot cămaşa de Ioan Viştea. Semnează poezie: Viorel Mirea, Nicolae Sârbu, Anton Jurebie şi Ion Maria, iar proză: Maria Petricu şi Marin Ioniţă. Aurel Sibiceanu, din Glorioşii ani ai ratării, îl prezintă pe Ion Popa Argeşanu, iar Leo Butnaru oferă spre lectură două zile (24 şi 25 octombrie) din De la arca lui Noe – la arca poeziei (XIII) (Jurnal de Armenia. 18-28 octombrie 2011).
ateneu, Anul 50 (serie nouă), nr. 7-8 (527-528), iulie-august 2013, Bacău. O osatură viguroasă are această ediţie a revistei, pentru că mijlocul îl constituie reportajul cultural al Doinei Cernica – Tablou din Bucovina cu pictori din Bacău. E susţinută apoi de comentariile critice semnate de Nataşa Maxim (Gheorghe Crăciun, prozatorul falocrat), Marius Manta (Textul polifonic în contra uitării, la cartea lui Dan Perşa, Viaţa continuă şi Apărarea Lujin, la cartea cu acest titlu a lui Vladimir Nabokov), Rodica Lăzărescu (Constantin Călin: „Interviurile conţin multă <
Banat, Anul X, 7-8 (115-116), 2013, Lugoj Remarcăm „Spiritus aesteticus” în panoplia provinciei celeste – eseu despre poezia lui Nicolae Sârbu de Petru Hamat, interviul lui Titus Crişciu cu Gheorghe Schwartz: Eu cred că biografia fiecăruia dintre noi a fost odată scrisă de către Dumnezeu şi n-am deloc de gând să fac concurenţă unei asemenea autorităţi…, precum şi cronicile literare semnate de: Dorin Murariu (Ploaia de nisip de Aurel Gheorghe Ardeleanu), Geo Galetaru (Călugărul negru de Şerban Tomşa), Marius Chelaru (Lucian Blaga şi literatura din Basarabia de Olesea Ciobanu) şi Adriana Weimer (Poemele câmpiei de Ionel Panait. Aceeaşi Adriana Weimer ne informează despre manifestările culturale care au avut loc: Festivalul Coral „Pe Tine, Doamne, Te lăudăm” de la Biserica Ortodoxă Învierea Domnului din Lugoj, Expoziţia de sculptură a lui Marius Bacriu; Aura Twarowska şi Franz Metz – Concert de Muzică Sacră la Lugoj, Salonul Artelor Vizuale „Arta ca existenţă”, Lugoj 2013.
Bucovina literară, Anul XXIV, nr. 1-7 (263-269), ianuarie-iulie 2013, Suceava. Această ediţie a revistei, mult aşteptată, este deschisă de Poemul a al lui Matei Vişniec, urmată imediat de atitudinea lui Liviu Ioan Stoiciu, Scriitorii întemniţaţi şi reacţiunea erotică a Norei Iuga. Poeme triste pe fond roşu este cronica literară la poezia lui Aurel Dumitraşcu făcută de Ioan Holban la recenta antologie realizată de Adrian Alui Gheorghe şi prefaţată de Vasile Spiridon, iar Dan Perşa scrie despre romanul Uitarea aparţinând lui Gheorghe Ungureanu. Ionel Bota scrie despre Dimineţile fără glorie ale lui Ion Beldeanu, iar Isabel Vintilă despre lucrarea Despărţirea de Eminescu? a lui Adrian Dinu Rachieru. Apoi remarcăm eseul Ţăranul român – fişă de evidenţă de Petru Ursache, ca şi Părintele Dumitru Stăniloae sau istoria unui drum personal al Crucii de Alexandru Ovidiu Vintilă. Şi, nu în ultimul rând, atitudinile doamnei Magda Ursache – Un diagnostician literar şi Vis cu/ şi în 1.400 de cuvinte al lui Leo Butnaru.
Bucureştiul literar şi artistic, Anul III, nr.10 (2), octombrie 2013. De atitudine este editorialul lui Florentin Popescu (Cinstirea înaintaşilor). Aci deplânge starea de ruină în care se află „Casa Alecsandri” din Bacău. Apoi, Marian Nencescu scrie Maria Tănase – 100 de ani de la naştere. La pagina Seniorii literaturii noastre, Florentin Popescu îl are interlocutor pe Coman Şova (Să fii cuvânt desprins din tine). Cronică literară fac: Ion Roşioru (Întâlnire virtuală de Marina Cuşa) şi Florentin Popescu (Esenţa temeiului de Mihai Cimpoi). Profilul lui Titus Vîjeu este pentru Thomas Mann (Premiul Nobel-1932). La aniversară Coma Şova scriu: Mihai neagu Basarab, Liviu Crăciun Cornel Rusu, Ion Haideş, Dumitru Matală, Ioan Mazilu Crângaşu (o poezie), George Stanca, Florentin Popescu şi Ion Andreiţă (o poezie). Poezie semnează: Coman Şova, Maria Cernegura, Iuliana Paloda-Popescu şi Paul Spirescu.
Cafeneaua literară, Anul XI, nr. 9/ 128, septembrie 2013, Piteşti. Temeiul postmodernisului este revolta. Noi am preluat teoria, mimetic, fără motivare personală, spune (şi multe alte adevăruri) Angela Marinescu în interviul realizat, prin telefon, de Virgil Diaconu. Aura Christi îşi continuă atitudinile prin comentariul Decimarea elitelor creatoare ale României. „Dalbul de pribeag” sunt relatările Magdei Ursache privind ultimele trăiri ale cărturarului Petru Ursache. Cronică literară fac Gheorghe Grigurcu la cartea lui Nicolae Prelipceanu un portret sumar al unui necunoscut de altădată şi Paul Aretzu poemelor în balans ale lui Cassian Maria Spiridon. Emil Nicolae răspunde la ancheta Cafenelei printr-o Scrisoare (ante)deschisă despre „postmodernism”, Cătălin Grigore scrie eseul Cum a împăcat Descartes intuiţia cu raţiunea. Poezia este la ea acasă prin Florin Dochia, Lucian Mănăilescu şi Virgil Diaconu.
Convorbiri literare, Anul CXLVII, nr. 8 (212), august 2013, Iaşi Foaia volantă a revistei îi aparţine lui Nicolae Grigore Mărăşanu, un ciclu de poeme adunate sub titlul Arderea lui A. Cartea lui Max Weber (1864-1920) – unul dintre întemeietorii sociologiei moderne, „Omul de ştiinţă şi Omul politic”este un bun temei aplicativ pentru lărgirea problematicii politice, nu doar în câmp filosofic, ci şi pe tărîmul realităţii pragmatice. Aceasta este propunerea lui Cassian Maria Spiridon pentru tema Vocaţia şi proza democraţiei (I). In memoriam Petru Ursache scriu: Gheorghe Grigurcu, Adrian Alui Gheorghe, Adrian G. Romila şi Christian Schenk. Dumitru Aug. Doman este prezent cu Drumul spremoarte ca mersul spre casă, un fagment dintr-un roman aflat în pregătire, iar Vasile Spiridon, cu proza Pregătirea celui mai lung concediu medical. Constantin Trandafir scrie despre Lucian Vasiliu, potcovarul de inorogi şi Daniel Corbu, rătăcind în oglinzi, iar Ion Roşioru, despre cartea Lui Ovidiu Dunăreanu, Oglinzile memoriei.
Dacia literară, Anul XXIV, nr.9-10 (120-121) 2013, Iaşi. Spaţiul nu-mi permite şi, logic, nu pot să înşirui 148 de cuvinte, câte un cuvânt pentru fiecare pagină, pentru a evidenţia valoarea revistei. Astfel că, mă rezum doar la răspunsul dat, la întrebarea a 7-a – Ce faceţi într-o zi în care nu scrieţi? din Chestionarul cu accente ludice, formulat de Lucian Vasiliu. Şi răspund scriitorii: Vasile Andru (Când nu scriu… surâd. Eu am două existenţe: una văzută, scrisul; şi una secretă: o practică a liniştii.), Ioana Diaconescu (Am un acut sentiment de vinovăţie. Şi au fost atâtea zile în viaţa mea în care n-am putut scrie! Ele mi-au făcut mult rău, până la starea de panică. Nu mă liniştesc niciodată mai mult decât după o zi de scris. Orice aş face altceva, oricâte lucruri îmi reuşesc nu au o valoare mai mare decât o zi în cre îmi fac datoria scrisului. Este ca o iubire în care simţi că ţi se stinge viaţa fără subiectul iubirii tale.), Adrian Popescu (Călătoresc, sau mă plimb, sau amândouă), Cornel Ungureanu (Cred că scriu zilnic. Dacă nu scriu, citesc.).
Fereastra, Anul X, nr. 8 (80), septembrie 2013, Mizil. Primele pagini ale revistei, adunate de neobositul Lucian Mănăilescu, sunt Mizilul – repere istorice şi culturale, din care nu lipseşte istoricul Concursului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” ajuns la ediţia a VII-a. Printre paginile cu textele particpanţilor la concurs, premiate sau mai puţin premiate, găsim gândurile doamnei Magda Ursache: Dalbul de pribeag, in memoriam Petru Ursache, studiul lui Emil Niculescu intitulat Romulus Vulpescu în trei vederi, eseul lui Vitalie Răileanu Despărţirea de „belles-lettres” în literatura basarabeană şi lecturile lui Ivan Pilchin din literatura universală – Letopiseţul Günter Grass şi secolul „său” al XX-lea. Şi un citat din O sută şapte zeci şi cinci de minute la Mizil: Minutul 175 Trenul porneşte. Trec la fereastra din partea cealaltă, spre câmp. Sub lumina lunii, Bărăganul se întinde nesfârşit şi în depărtare devine haotic. E luni, 10 octombrie 1938, mă cheamă Geo Bogza, am treizeci de ani şi am vizitat pentru prima oară în viaţa mea Mizilul. Viaţa şi lumea mi se par fantastice, de neînţeles.
Helis, Anul XI, nr. 8-9 (124-125), august-septembrie 2013, Slobozia. Despre lansarea de carte: Câteva zile de Marius Stan – Urziceni, 09.09.2013 şi sărbătorirea Zilei Limbii Române la Fierbinţi, 30.08.2013, cu participarea redacţiei revistei Helis şi a colab oratorilor ei scrie cu lux de amănunte Florentina Loredana Dalian. Apoi, Vasile Morar face un portret (Un împătimit de idei şi fapte exemplare) autorului cărţii iov, socrate şi divinitatea, Alexandru Bulandra, iar Marian Ştefan scrie despre cartea lui Gheorghe Dobre, Minciuna din literă – proză & eseu II. Suplimentul voios de stână – Oaia literară a ajuns la nr.6, anul II, chiar dacă, în acest număr, ciobanii sunt Duşi cu pluta (pe Dunăre). Poezia este semnată de: Dan Elias, Marius Stan, Nicolai Tăicuţu, Gelu Păun-Ialomiţeanu, Vali Minea, Ion Cioran, Ion Roşioru, Ştefan Neagu şi Costel Bunoaica, iar proza, de: Augustin Mocanu, Ion Văduva, Victor Nicolae şi Marian Ştefan.
Hyperion, Anul 31, Nr. 7-8-9 (231-232-233) 2013, Botoşani. La cea de-a V-a ediţie a Congresului Naţionnal de Poezie, Marius Chelaru a rostit: …acolo unde ajunge, poezia românească este întâmpinată cu interes. Problema pleacă de la noi, nu vrem s-o promovăm, noi nu ştim unde s-o promovăm… Ioan Es. Pop, în dialog cu Adrian Alui Gheorghe, spune: Literatura poartă cu sine, în modul cel mai neostentativ şi mai discret cu putinţă, conştiinţa autorului ei. Radu Voinescu este la o şuetă cu epigramista… Passionaria Stoicescu. Viorica Petrovici este prezentă cu un grupaj de poezie, iar cu proză: Dan Perşa, Doina Ruşti, Dumitru Augustin Doman, Remus Valeriu Giorgioni, Florentina Loredana Dalian e prezentă cu teatru, iar Leo Butnaru cu Jurnal mixt: din Crimeea spre Valînia. Lucian Alexa face cronici literare pentru: Mesagerul lui Liviu Georgescu, nepotul lui dracula de Alexandru Muşina şi Urma de Adrian Alui Gheorghe, iar Vasile Spiridon pentru Narcis şi oglinda fermecată de Gheorghe Glodeanu. Şi… n-am ajuns nici la jumătatea revistei!
Însemnări ieşene, serie nouă, anul V, nr. 9 septembrie 2013. Pesimistă şi adevărată concluzia lui Alexandru Dobrescu din editorialul revistei: Speranţa că „lupii tineri” ai politicii noastre vor îndrepta strămbătăţile e o biată iluzie, ca atâtea altele. Fiindcă, deşi la început de carieră, ei cumulează toate defectele impardonabile ale colegilor mai în vârstă, din care şi-au făcut modele vrednice de urmat. Remarcăm, apoi: Paisprezece poeme de Emilian Mirea, decalogul animalelor de Doina Uricariu, O istorie politică a literaturii române postbelice: Marin Preda între „paricid” şi bovarism (4) de Adrian Dinu Rachieru, Desculţ… cu sandale de aur de Constantin Cubleşan, Proza lui Caragiale sau aventura limbajului (13) de Mircea Tomuş şi Scenariul probabil al ediţiei princeps Eminescu (6) de N. Georgescu.
Oglinda literară, anul XII, nr. 142 octombrie 2013, Focşani. În editorialul său, Ştefania Oproescu constată: … Se scrie, cel puţin la noi, infinit mai mult decât se citeşte. Scrie oricine vrea şi orice îi pofteşte neuronul. Critica de întâmpinare sufocată, alergată şi uneori chiar interesată, face şi ea ce şi cum poate… Ionel Necula este prezent cu eseul Ideea de merit în publicistica lui Eminescu, Petru Hamat scrie eseul Vocile lui Orfeu în poezia lui Radu Stanca, iar dintre cronicile literare existente în revistă remarcăm: Constanţa Cornilă despre Vise în cioburi de oglindă de Nina Plopeanu, Cătălin Mocanu despre Poemele din templu de Gheorghe Andrei Neagu, Mariana Vicky Vârtosu despre Umila mea părere de Paul Spirescu, Ştefania Coşovei despre 69 de poeme de dragoste (extrase din atlasul unei lumi dificile) de Leonard Ancuţa, Ion Roşioru despre Tinereţe fără bătrâneţe de Adrian Erbiceanu. Ion Lazu continuă Memorialul scriitorilor încarceraţi sub regimul comunist.
Plumb, anul IX, nr. 78, septembrie 2013, Bacău. Deschiderea acestui număr este făcută de eseul lui Constantin Călin – „Sufletul” la Bacovia. Apoi, George Popa scrie studiul George Bacovia În viziunea Svetlanei Paleologu Matta, iar Cornel Galben are sub lupă cartea lui Dinu Flămând Profundul Bacovia. Dintre Marii Poeţi ai Iubirii – aşezaţi în limba română de Radu Cârneci – a fost ales Omar Khayyam. Ionel Necula e prezent cu eseul Neantul valah – o paradigmă oţioasă pentru identitatea românească. Ion Cozmei face recenzie la cartea lui Cezar Straton, Cezar’s Dicţionar ludic. Grigore Codrescu scrie despre Măriuca în ţara tuturor posibilităţilor de Carmen Voisei şi De la iubirea curtenească la „minunata lume nouă” – repere şi contexte literare europene – de Simona Andreea Şova. Pe drumurile eseului ne poartă Dumitru Brăneanu De la un gând la altul (8).
POESIS, Anul XXIV, nr. 7-9 (270-272), iulie-septembrie 2013, Satu Mare. Să-i numim întâi pe cei ce-s prezenţi cu poezie: Andrei Zanca, Mircea Bârsilă, Radu Cange, Ştefan Baciu, Nicolae Sârbu, Alexandru Muşina, Marius Valeriu Ciungan, Lucian Mănăilescu, Ştefan Aurel Drăgan, Victoria Milescu, Ştefan Munteanu, Salah Mahdi, Ivan Pereverzin (trd. Anatol Ciocanu), Lu You (trd.Olimpia Iacob), Michael Krüger (trd. Andrei Zanca), Miguel Ángel Asturias (trd. Alice Valeria Micu), Vladimir Boiarinov (trd.Vasile Nedelescu), Eugen Cojocaru, Antoine Simion (trd. E. Cojocaru), Menachem M. Falek şi Lucian Perţa (parodii) şi pe cei ce-au scris cronici:Dumitru Aug. Doman (Portrete fără ramă, Nichita Danilov), Constantin Cubleşan (Cărţile vieţuirii <
POEZIA, Anul XIX, nr. 3(65) Toamna 2013, Iaşi. Tema ediţiei: Poezie şi imposibil. Referitor la această temă, Cassian Maria Spiridon a spus: … Există un altfel de imposibil, cel pe care îl înfruntă poetul, dar şi savantul, ultimul în încercarea de-a cunoaşte, primul în lupta de-a afla cuvântul ce-i exprimă întocmai emoţia… Dintr-o convorbire a lui Marius Chelaru cu Jane Reichhold, de la aceasta aflăm: Haiku, care pare atât de uşor, de liber şi spontan, este bazat pe disciplină. Dintre prietenii revistei Spaţii culturale, prezenţi în acest număr: Ion Beldeanu, Adrian Botez şi Ion Roşioru. Marcel Mureşeanu este prezent cu un grupaj de poeme traduse în limba germană de Mircea M. Pop. Volumul Pasămite, al lui Nicolai Tăicuţu, este recenzat de Victor Sterom.
PRO SAECULUM, Anul XII, nr. 5-6 (89-90), 15 iulie – 1 septembrie 2013, Focşani. Cu aceeaşi ţinută de înaltă clasă revista adună, în primul rând, eseuri valoroase semnate de scriitori importanţi: Domnule Constantin Coroiu!, Dumitru Radu Popescu, În epicentrul istoriei, Magda Ursache, Despre barieră „ca şi locaţie” de sancţionare, Rodica Lăzărescu, Ion Buzdugan şi cântecele din Basarabia, Iordan Datcu, Social-democraţia literară şi poetul Ştefan Baciu (I), Mircea Popa, Istoria literară între polemos şi o inedită hermeneutică (II), Jeana Morărescu, Ioan Căianu-Valachus, simbol epic al barocului muzical românesc în Transilvania secolului al XVII-lea, Monica Duşan. In memoriam Petru Ursache au scris: Iordan Datcu, Adrian Alui Gheorghe, Ion Lazu, Valentin Talpalaru şi Magda Ursache, iar in memoriam Petru Poantă: Marin Iancu şi Maria Vaida. Rubrica remember este completată cu Fragmente de amintiri cu Irina Mavrodin. Şi despre centrul „său” de Gina Puică şi cu Şase ani fără Alexandru Deşliu de Valeriu Anghel.
Revista Nouă, Anul X, nr. 4 (77)/ 2013, Câmpina. În memoria a doi cărturari, Ieronim Tătaru şi Petru Ursache, scriu Constantin Trandafir, respectiv redacţia revistei. Al. D. Funduianu şi Gherasim Rusu Togan scriu cuvinte de laudă despre aceeaşi carte a lui Virgil Diaconu, Prinţesă cu fluturi. Raul Bribete scrie despre două cărţi de versuri ale lui Ioan Vintilă Fintiş, Dealul şi Icoana din apă, în timp ce Corin Bianu are în vizor cartea de proză scurtă a lui Iulian Moreanu Cerbul însetat. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu cartea lui Florin Dochia, Starea de lectură, dar în spatele vizorului se află Gerasim Rusu Togan. Constantin Trandafir face cronică de întâmpinare la o nouă carte de versuri a lui Florin Dochia, Elegiile căderii, iar Florin Dochia face acelaşi lucru la cartea Dianei Trandafir, Discurs în alb şi roşu. Victor Sterom comentează două cărţi: Marea de vise de Gabriel-Vincenţiu Mălăescu şi Securi decapitate de Matei Vişniec, iar Iulian Moreanu comentează cartea prietenului său, Ion Ochinciuc, Viaţa ca anecdotă.
Sintagme literare, nr. 4, octombrie 2013, Dudeştii. Noi O revistă de autor care îşi impune personalitatea pe zi ce trece. Poezia este semnată de: Simona-Grazia Dima, Anca Mizumschi, Paul Vinicius, Răzvan Ţupa, Emilian Galaicu-Păun, Dan Dănilă, Adriana Weimer, Ioan Matiuţ, Romiţa Mălina Constantin, Nuţa Istrate Gangan, iar proza de Şerban Tomşa şi Constanţa Marcu. Adrian Dinu Rachieru face un profil: O fiinţă papivoră: Aura Christi, iar cronică literară fac: Alexandru Moraru la Plantaţia de vise a Mădălinei Olteanu şi Geo Galetaru la romanul Călugărul negru de Şerban Tomşa. Eliza Macadan face o prezentare lui Alessandro Moscè şi traduce din poezia acestuia, iar Ion Căliman continuă privegheze La curţile dorului prin Ipostaze ale dorului în lirica populară (aria vestică).
Vatra veche, serie veche nouă, anul V, nr. 9 (57), septembrie 2013, Târgu Mureş. Din sumarul foarte bogat am selectat – eseu: Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste (I) de Stelian Gomboş, marginalii la cartea cu acest titlu a lui Andrei Pleşu, Discursul religios în opera lui Nicolae Steinhardt (II), Constanţa Buzea sau nefericirea ca autodefinire de Cucu Andrei; cronică literară: Rodica Lăzărescu (Ionel Popa, Scrisori despre Liviu Rebreanu, vol II – proza scurtă), Nicolae Băciuţ (Melania Cuc, Mersul pe apă), George Anca (Puşi Dinulescu, Călătoriile lui Nea Puşi), Constantin Stancu (Adrian Botez, La prohodul bradului), Geo Galetaru (Octavian Doclin, Sălaşe în iarnă), Ion Cristofor (Bianca Marcovici, Ultima dragoste); poezie: Nicolae Băciuţ, Mircea Moţ, Gheorghe Zincescu, Lucia Dărămuş, Adrian Munteanu, Veronica Balaj, Sorin Basangeac, Suzana Fântânariu Baia, Dumitru Ichim, Geo Galetaru, Sergiu Scoferciu, Stejărel Ionescu, Petru Solonaru, Mihai Batog-Bujeniţă şi Vasile Larco.
Cititorul de reviste
