Spații culturale nr. 31 (14)

Reviste literare

ARGEȘ, Serie nouă, Anul XIII (XLVIII), nr. 11 (377), noiembrie 2013, Pitești. La provocarea lui Dumitru Augustin Doman, Gheorghe Grigurcu vorbește despre O Provincie subiectivă, iar în cronica întârziată, Nicolae Oprea precizează Coordonatele criticii lui V. Fanache. Critica literară este adusă în revistă de Mircea Bârsilă (Trecutul e o sărbătoare de Horia Gârbea), Al. Cistelecan (despre poezia Lilianei Rus), Dumitru Augustin Doman (cu prezentările de carte nouă, Vasile Tonoiu – Bucurii vindecate şi Nicolai Tăicuţu – La început a fost câmpia). Remarcăm, de asemenea eseurile semnate de Magda Grigore – Speranţa şi energiile ei şi Virgil Diaconu – Despre ignoranţă şi devoţiune, studiul lui Ştefan Ion Ghilimescu – Emil Botta, un ésprit fort, proză de Dumitru Augustin Doman şi Marin Ioniţă, poezie de Nicolae Silade, Vasile Ifteme, Ion Toma Ionescu, Darie Lăzărescu şi Valentin Predescu, dar şi Jurnalul de Armenia. 18-28 octombrie 2011, pus la dispoziţie de Leo Butnaru (aici din data de 26 octombrie).

ateneu, Anul 50 an (serie nouă), nr. 10 (530), octombrie 2013, Bacău. Premiile revistei Ateneu pentru anul 2013: Ovidiu Genaru – Premiul Opera Omnia, Daniel Cristea-Enache – Premiul pentru Critică şi Istorie Literară, Premiul pentru Proză – Radu Mareş, Premiul pentru Poezie – Radu Vancu, Premiul pentru Traducere – Elena Ciobanu, Premiul pentru Publicistică – Ioan Dănilă. Adrian Jicu face cronică la splendidul volum de poezie al lui Ion Tudor Iovian, Vedere de pe pod în infranegru, iar Marius Manta prezintă Biblioteca de sentimente a lui Radu Cârneci. Autorii şi cărţile lor sunt prezentaţi de Iuliana Oică (Valeria Manta Tăicuţu, Laudate Dominum), Cornel Galben (Stan V. Cristea, Marin Preda. Repere biobibliografice), Silvia Munteanu (Adrian Bodnaru, Dictando), Dan Perşa (Deplasarea spre roşu, Radu Mareş), Marius Manta (Bacău. Palimpseste urbane, Lucian Şerban), Violeta Savu (Ţinutul fratelui mai mare, Luminiţa Dascălu). Poezia este prezentă prin Ion Tudor Iovian şi Dumitru Brăneanu, iar proza prin Daniel Pocovnicu. De remarcat comentariul lui Vasile Spiridon la cartea lui Gheorghe Glodeanu, Narcis şi oglinda fermecată. Metamorfozele jurnalului intim în literatura română.

Bucureştiul literar şi artistic, Anul III, nr.11 (26), noiembrie 2013. Despre Poetul risipitor, Ion Caraion, scrie Marian Nencescu cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la naştere: … Poetul face parte din stirpea rară a creatorilor ce nu scriu versuri, ci Poezie, reinventând vocabularul nu cu vociferări şi înşelătorii ieftine, ci cu o viziune profund personală asupra lumii… Cronicile literare sunt semnate de Florentin Popescu (Traversând imperiul risc de Corneliu Şerban) şi Ion Roşioru (La început a fost câmpia de Nicolai Tăicuţu), proza aparţine lui Vasile Szolga, Alexandru Jurcan (Premiul revistei Bucureştiul literar şi artistic la Concursul Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” – Mizil 2013), Ioan Mazilu Crângaşu; poezia aparţine lui Calistrat Costin, Gheorghe Lupaşcu, Daniela Varvara, dar şi poeţilor din diaspora: George Uscătescu, Alexandru Busuioceanu, Dumitru Ichim, Alexandra Roceric, Theodor Damian şi Florica Baţu Ichim.

Cafeneaua literară, Anul XI, nr. 11/ 130, noiembrie 2013, Piteşti Premiile revistei pentru creaţie literară pe anul 2012 au fost acordate poetului şi criticului Gheorghe Grigurcu, poetului Daniel Corbu şi criticului Ştefan Ion Ghilimescu. În eseul său, Gheorghe Grigurcu spune: ... E drept că celebritatea, faima, renumele cum i se mai zice, nu e un alibi al valorii, ceea ce face ca strălucirea ei mundană să se reverse deopotrivă asuprea Sfântului Augustin şi a lui Pietro Aretino, asupra Maicii Tereza şi a lui Jack Spintecătorul, asupra lui Einstein şi a lui Al. Capone… Iar Daniel Corbu precizează, în ancheta Cafenelei: În România postmodernismul a fost şi a rămas un avangardism de refugiu. Lectorii scriu: Paul Aretzu despre Tentaţia scrisului de Olimpiu Nuşfelean, Radu Voinescu despre Şoseaua Căţelu 42 de Alina Nedelea, Jeana Morărescu despre Intimitate de Angela Marcovici, Denisa Popescu despre singurătatea vine pe facebook de Dan Mircea Cipariu. La Clubul Cafeneaua literară sunt prezenţi: Virgil Diaconu, Calistrat Costin, Simona-Grazia Dima, Costin Tănăsescu şi Maria Pal. Mai semnează poezie: Gigi Stan, Alexandru Mălăescu şi Maria Miral.

Dacia literară, Anul XXIV, nr.11-12 (122-123) 2013, Iaşi. Şi de astă dată spaţiul îmi permite să mă rezum doar la răspunsul dat, la întrebarea a 7-a – Ce faceţi într-o zi în care nu scrieţi? din Chestionarul cu accente ludice, formulat de Lucian Vasiliu. În acest număr răspund scriitorii: Romulus Rusan (Sufăr că nu scriu.), Cassian M. Spiridon (Mă pregătesc pentru clipa când voi scrie.) şi Vasile Tărâţeanu (Scriu. Diverse adresări, planuri de activitate, articole. Sau răspund la întrebările unor interviuri sau anchete.Ca în cazul de faţă. Dar dacă nu am asemenea urgenţe care nu pot fi amânate – citesc. Tot ce-mi trezeşte interesul în publicaţiile româneşti locale sau în site-urile ucrainene în care suntem atacaţi. Şi, desigur, cărţile primite cu autografe de la prietenii mei.Ca să nu le înşel încrederea. Precum şi cele despre care aflu că sunt de valoare. Ca să nu trag cu obrazul că nu le-am citit.)

Fereastra, Anul X, nr. 9 (81), noiembrie 2013, Mizil. Invitaţii primarului Emil Proşcan la gala Festivalului Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia”, Mizil, octombrie 2013 au fost: Dan Puric, Margareta Labiş, Dan Piţa şi Ivan Pilchin. Poetul lunii octombrie este Roxana Ilie, iar al lunii noiembrie Vlad Sibechi. Maria Pilchin este prezentă cu eseul Depeizarea literară sau spre universal: lecturi la porţile Americii Latine. Cronică literară semnează Lucian Mănăilescu la cartea poetei Vicenţia Vara pulbere îndrăgostită de cuvinte şi Emil Niculescu la Bestiarul nocturn al lui Liviu Vişan. Mihai Lovin-Caşoca semnează comentariul Starea de graţie a câmpiei, referitor la poezia lui Nicolai Tăicuţu şi prezintă cartea Corinei Petrescu Trei lacrimi. Povara amintirilor ce vor veni. Pe o pagină, in memoriam Ion Stanciu, sunt inserate poezii din volumele Despre uimire şi Fiinţa concretă. Proza din Concurs este prezentă aici prin: Liviu Chifane, Dorin Mureşan, Radu Dragoş Popescu, Iulian Moreanu Elena Hanganu, Maria Niţu, Ottilia Ardeleanu, Al. Stănciulescu-Bârda, Ileana Tudoran, Radu Părpăuţă şi Alexandru Jurcan, declarat de Asociaţia Culturală „Agatha Grigorescu Bacovia” Scriitorul anului 2013.

Helis, Anul XI, nr. 10-11 (126-127), octombrie-noiembrie 2013, Slobozia. Omul de cultură Marius Stan spune în interviul realizat de Adriana Stoica: Deşi a trecut mult timp de când am plecat şi m-am stabilit în SUA, eu mă consider din Urziceni. Şi asta nu se va schimba oriunde, în lumea asta. Eseul lui Şerban Codrin la cea de-a doua ediţie a cărţii lui Gheorghe Dobre, Minciuna din literă, este intitulat cu un citat aforistic din opera dobriană – Cultura, existenţa paralelă şi într-un fel atemporală a omenirii, nu reţine decât victoriile. Realizatorii Oii literare, Gheorghe Dobre, Florentina Loredana Dalian şi Marian Ştefan au dus-o La Casa Tudorii din Târgul de Floci şi au transformat-o în Oaia culinară. În afară de cei amintiţi, la realizarea acestui număr au contribuit: Dan Elias, Ion Roşioru, Costel Bunoaica, Titi Damian, Augustin Mocanu, Alexandru Bulandra, Viorica Gheorghe, Ion Neşu, Florin Tatu, Carmen Tanase, Ştefan Neagu, Diana Adriana Matei.

Însemnări ieşene, serie nouă, anul V, nr. 10 octombrie 2013 Adevăr grăieşte domnul Alexandru Dobrescu în editorialul său, Triumful incompetenţei: … Ajunge că omul are voinţă şi, neapărat, tupeu. Fiindcă îţi trebuie tupeu, nu glumă, ca să te aşezi la aceeaşi masă cu specialiştii, să te amesteci în vorbă, să-i contrazici şi să le dai sfaturi de ageamiu, de nu cumva să-i şi muştruluieşti la o adică. În timpuri nu prea îndepărtate, un asemenea tupeu aveau numai omniscinţiiactivişti de partid… Apoi: … E inadmisibil ca o editură să trimită la tipar un manuscris înainte de a îndrepta flagrantele dezacorduri gramaticale sau a îndepărta virgulele silite a sta cuminţi între subiect şi predicat. Dacă se întâmplă totuşi să fim potopiţi de volume agramate, e pentru că raporturile editorilor cu normele elementare de scriere sunt la fel de conflictuale pe cât ale autorilor… Contribuie la realizarea acestui număr: Doina Uricariu, Gr.T. Popa, Simona Modreanu, Fl. Popescu, C.L. Cuţitaru, Şt. Afloroaie, Tib. Brăilean, Corneliu Ostahie, Adr. D. Rachieru, Cornel Ungureanu, C-tin Cubleşan, Ion Ţurcanu, N. Georgescu şi Dorel Schor.

LECTOR, Anul III, Serie nouă, Nr. 3 2013, Revista Bibliotecii „Duiliu Zamfirescu” Focşani. Editorialistul Gabriel Funica scoate în evidenţă faptul că revista LECTOR are 10 ani de apariţie. … În tot acest timp Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” din Focşani şi-a conturat o identitate vizibilă atît pe plan local cît şi naţional, o utilitate indispensabilă prin necesarul de informaţie pusă la dispoziţia utilizatorilor proveniţi din cele mai diverse segmente sociale şi domenii profesionale… Iar Teodora Fîntînaru mai adaugă un zero la aniversarea actualei biblioteci şi ne anunţă că au trecut O sută de ani de la inaugurarea primei biblioteci publice în Focşani. De fapt, acest număr al revistei constituie o antologie a acestor zece ani. Remarcăm aici câţiva semnatari: Lidia Kulikovski, Radu Paraschivescu, Claudia Hanganu, Magda Ursache, Ioan Adam, Florin Paraschiv, Ioan Dumitru Denciu, Sanda Stolojan, Sultana Craia, Ion Hobana, Radu Cârneci, Liviu Antonesei.

Oglinda literară, anul XII, nr. 143 noiembrie 2013, Focşani. Despre Orgolii vechi şi noi, ale scritorilor români, scrie în editorialul său Ştefania Oproescu. Degradarea limbii române este pentru mine nu numai un prilej de nelinişte, ci şi unul de revoltă şi de spaimă, pentru că degradarea limbii oglindeşte degradarea gândirii… Am citat opinia Anei Blandiana din dialogul cu Angela Baciu. Două cărţi, un poet – Andrei Gheorghe Neagu este comentariul critic al lui Ioan Toderiţă despre volumele Lacrima iubirii şi Poemele din templu. Despre ultima carte a lui Ion Stanciu, Pasteluri metafizice, scrie Aureliu Goci, iar Petrache Plopeanu scrie despre Miezul nopţii în Cartierul Felinarelor Stinse de George Cornilă. Cătălin Mocanu scrie despre re-găsirea autenticităţii ego-ului prin extincţia lumii în cartea lui Adrian Botez La prohodul bradului. Ion Lazu continuă Memorialul scriitorilor încarceraţi sub regimul comunist, ca şi Petru Hamat studiul Vocile lui Orfeu în poezia lui Radu Stanca.

Plumb, anul IX, nr. 80, noiembrie 2013, Bacău. Să gândim nu ca locuitori ai Ploieştilor şi Dorohoiului, ci ca fii responsabili ai planetei Pământ. Este îndemnul lui Gheorghe Drăgan din editorialul de atitudine Provincialismul presei noastre. Cu eseuri sunt prezenţi Dan Sandu (Pasărea-suflet) şi Maria Pilchin (Dyonisiac, adică bahic în „Evanghelia eretică” de Viorel Savin). La aniversară Grigore Codrescu – 75 scrie Cornel Galben. Savuroase sunt aforismele lui Vasile Ghica despre ARTĂ. Cronici literare fac: Marius Manta (Iubire fără manuscris, Carmen Huzum), Grigore Codrescu (Bastonul alb, Vasile Cristian), Ştefan Munteanu (Chemarea. Călătorii în lumea şamanilor amazonieni, Ingrid Daniela Cozma) şi Calistrat Costin (Te iubesc, Cristian Ioan Iovan), care mai face şi cinci prezentări de carte (Cum răspunde în apă faţa la faţă, Paul Blaj; Meşterul de dantele, Zina Bivol; Oase îndrăgostite şi Eterna Augusta, Luminiţa Săndulache; Eneida fantasmelor, Marina Raluca Baciu. Ultima pagină este rezervată lui Charles Baudelaire, cel din Mari Poeţi ai Iubirii aşezaţi în limba română de Radu Cârneci.

Revista Nouă, Anul X, nr. 8 (78)/ 2013, Câmpina. Florin Dochia deschide acest număr al revistei cu editorialul Scriitorii şi Cetatea lor, urmat de textul manifest semnat de 33 de scriitori, Pentru o Cetate Internaţională a Literaturii (traducere din limba franceză de Liliana Ene). Florentina Loredana Dalian scrie despre Festivalul-concurs „Agatha Grigorescu Bacovia”, 04 octombrie 2013, unde Marele Premiu a fost acordat scriitorului Florin Dochia. Ioan Toderiţă scrie despre: Două cărţi, un poet: Gheorghe Andrei Neagu, iar Christian Crăciun despre P.I.X.E.L.M.E.S de Ioana Geacăr. Nu lipseşte nici Iulian Moreanu – A şaptesprezecea povestire cu un copil şi nici Gherasim Rusu Togan cu Universul ritualurilor tainice: Tămăduirea prin cuvânt. Diana Trandafir scrie despre Jocul oglinzilor la ora adolescenţei din Poeme de la ora optişpe de Cătălina Grigore, iar Victor Sterom despre Coama cântătoare a zorilor de Emanoil Toma şi Apter de Serghie Bucur. Întâlnim poezie semnată de Paulina Popa, Dumitru Ichim, Ştefan Al-Saşa.

Vatra veche, serie veche nouă, anul V, nr. 11 (59), noiembrie 2013, Târgu Mureş. În eseul Ştefan Baciu – al lumii, Nicolae Băciuţ realizează succint profilul celui care a fost poet, eseist, memorialist, ziarist, critic de artă, traducător, diplomat, profesor universitar, iar Ion N. Oprea continuă eseul Panait Istrati/ Maxim Gorki. Panait Istrati acuzator al lui Maxim Gorki, precursor al lui Soljeniţin? (II). Dintre cronicile literare amintim pe cele semnate de Vitalie Răileanu (60, Lucian Mănăilescu), Tudor Cicu (Editoriale, Mircea Dinutz), Constantin Stancu (Biroul duşilor de-acasă, Dumitru Hurubă), Răzvan Ducan (Se-ascunde vântul în clepsidră, Iosif Albu) Marian Barbu (Tăişul zeiesc, Riri Margareta Panduru), Ofelia M. Uta Burcea (Zgârieturi pe faţa oglinzii, Flavia Cosma), Ladislau Daradici (Păsări de piatră, Paulina Popa), Ion Pachia-Tatomirescu (Simfonie pentru ciulini, Mihaela Burlacu, Andrei Pogány (Drumul sihaştrilor, Stejărel Ionescu).
Cititorul de reviste

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share