Spații culturale nr. 31 (13)
Raftul cu cărți
NICOLAI TĂICUŢU
Festivalul Poeţilor din Balcani, BALCANICA, ediţia a VII-a, Brăila, România 2013, 247 p. Această ediţie a fost realizată cu poeţi din România şi din Bosnia-Herţegovina. Festivalul Poeţilor din Balcani reprezintă un proiect ambiţios şi sever construit în acest sens. Nu putem să nu sprijinim un demers cultural atât de generos prin ambiţia sa care oferă regiunii balcanice o capitală a creaţiei şi a păcii – Brăila, a spus Gheorghe Bunea Stancu – preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila. Antologia Balcanica are în cuprins poezie semnată de Anthonia Amatti (Mioara Antonia Nicolau), Daniel Corbu, Tudor Creţu, Fadila Nura Haver, Clelia Ifrim (Cecilia Bucur), Valeria Manta-Tăicuţu, Gheorghe Neagu, Paul Spirescu, Cassian Maria Spiridon, Mile Stojić, Stevan Tontić, Valeriu Valegvi, Gheorghe Vidican şi George Vulturescu, iar Caietele Balcanica, pe Virgil Andronescu (Virgil-Nicolae Andronache) şi Dragoş Ionescu.
Ion Roşioru, Incantaţii de mătase, Editgraph, Buzău, 2012, 156 p. În postfaţă, Titi Damian declară: … Am în faţă un volum de versuri al poetului Ion Roşioru. L-am citit de câteva ori, uluit nu că nu l-am înţeles, ci pentru că l-am simţit făcând parte din stirpea celor rari, căci Dumnezeu i-a strecurat nu numai acea picătură de dumnezeire, ci şi un căuş de har. M-am întrebat şi-l întreb cu toată sinceritatea: unde ai stat până acum, domnule Roşioru? (…) Să îndrăznesc să comentez, să mă apropii de intimităţile întregului volum, ar trebui să mai scriu cel puţin tot atâtea pagini, asta înseamnă că l-aş frustra pe cititor de acea bucurie interioară, de acel farmec al primei lecturi – fenomen rar în lirica actuală. Temele fundamentale ale volumului sunt cele ale operelor mari ale literaturii lumii: Moartea, Iubirea şi Creaţia.
Manuela Camelia Sava, Cămaşa de rouă, Editgraph, 2013, Buzău, 95 p. Şi spune autoarea în poemul final al volumului: mă încăpăţânasem să locuiesc în acest semn:/ era poezia… Ei da, Manuela Camelia Sava, prin supremaţia metaforei, locuieşte frumos un spaţiu care devine din ce în ce numai al ei. Din capul locului ne explică, cu un didacticism disimulat, Ce mai ştim despre poezia din noi, noi fiind aici cei care au îmbrăcat sau îmbracă acum cămaşa de rouă. Spontaneitatea expunerii gândirii poetice duce la realizarea de virtuozităţi lirice de profunzime (Balada ursitei, Cămaşa de nea ş.a.) ; … de aceea timpul a fost atârnat/ invers în tablourile/ lui Dali… spune poeta în poemul timpul îmbrăcat în cămaşă incoloră, ca noi, cititorii, să avem răgazul citirii acestor versuri.
Punctul de întâlnire – Adjud-580 – Adrian Botez, Paul Spirescu, Liviu Ioan Stoiciu, Vasile Anghelache, Docucenter, Bacău, 2013, 253 p. O frumoasă carte de vizită pentru Adjudul cultural. În prefaţă, Mircea Dinutz a spus: … cei trei poeţi, prezenţi în antologia de faţă, au ocupat autoritar prim-planul, intraţi într-un circuit din ce în ce mai larg şi mai ferm conturat, prin prezenţa lor editorială şi publicistică, diligenţi şi responsabili în egală măsură, faţă de actul scrierii, care îi ajută să supravieţuiască spiritual într-o realitate prea puţin prietenoasă şi prea puţin stimulatoare pentru actul de creaţie artistică: Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Botez şi Paul Spirescu… Printr-o tentativă de intelectualizare a artei naive, pictorul Vasile Anghelache vine şi completează armonia acestei cărţi.
Nicolae Grigore Mărăşanu, Maşinăriile mişcării, Editura Vinea, Bucureşti 2012, 103 p. Dintre referinţele critice anexate cărţii am ales-o pe cea a lui Constantin Trandafir: Nicolae Grigore Mărăşanu are abilitatea inconfundabilă de a înfăţişa o lume pitorească şi fabuloasă, totdeauna cu deschidere spre meditaţia existenţială. Pentru cuceritoarea diversitate a lumii ,,sudice” în contextul cel mare, se întrunesc formulele incantatorii ale baladei, romanţei, cântecului de lume, alături de trucajul ironic al cântecului exotic: tangou, bolero, cazacioc. Stângăcia simulată descoperă un meşteşugar al scriiturii, constând, în esenţă, din modul ludic al trecerii instinctului în virtuozitate. E un amestec savuros, baroc-expresionist, de elementar şi ingenuitate, tandreţe şi violenţă, banalitate şi fantastic, colocvial şi livresc, teluric şi metafizic. Truverul balcanic se întoarce mereu pe ţărmul său din Alcabar, ca un cuceritor.
Vasile Proca, Născuţi din pânda timpului (dialoguri elective), Editura OPERA MAGNA, Iaşi, 2012, 340 p. În cuvânt înainte, autorul menţionează: … Aşadar, propun aceste exerciţii de cunoaştere, de sinceritate, revitalizând funcţiile memoriei cu convingerea că scriitorul rămâne încă o mare necunoscută, că aceste dialoguri nu sunt altceva decât afişarea publică a afecţiunii mele pentru fiecare scriitor în parte, şi numindu-i: Cezar Ivănescu, Sumiya Haruya, Gheorghe Grigurcu, Adam Puslojić, Grigore Vieru, Valeriu Matei, Emilian Galaicu-Păun, Ion Mureşan, Johann Lippet, Ioan Es. Pop, MiljurkoVukadinović, Mircea Popovici, Gáal Áron, Peter Thabit Jones Vasyl Makhno şi Andreas Saurer.
Ionel Necula, Eminescu în tentaţii metafizice, Râmnicu Sărat, 2012, 141 p. Cartea este constituită din trei părţi: Sub semnul patetismului metafizic, Profetismul eminescian şi Addenda. În prefaţă (În loc de prefaţă) autorul menţionează: … De mare interes publicistic a căpătat în ultimii ani cercetarea ultimilor ani din viaţa poetului şi ideea, tot mai acaparantă, că publicistul Eminescu, prin atitudinile sale naţionaliste şi prin demascarea politicii concesive faţă de Austro-Ungaria, devine incomod, periculos chiar şi trebuia neutralizat, scos din scenă şi supus unei morţi civice înaintea celei naturale. (…) Ori de câte ori luna se va rostogoli pe argintoasele-i cărări, codrii vor da zvon de corn înfiorat, iar teii se vor umple de steluţe aurii, va trebui să ne regrupăm în spiritul magului de la Ipoteşti şi să ne împărtăşim din învăţăturile lui…
Nicolae Cârlan, Ciprian şi Iraclie Porumbescu, Editura Lidana, Suceava, 2012, 171 p. În Anexă (Sic credo…) fostul muzeograf, Nicolae Cârlan, menţionează: În ceea ce priveşte valorificarea colecţiilor, fireşte că punctul de pornire îl reprezintă potenţialul cognitiv-formativ pe care acesta îl încorporează şi muzeograful are misiunea de a face în aşa fel ca, venind în întâmpinarea publicului, să găsească mijloace şi procedee cât mai atractive, mai sugestive şi mai accesibile de etalare, de punere în valoare a valenţelor specifice incluse în colecţiile patrimoniale cu care i-a fost dat să opereze. Şi nu altfel face să se întâmple Nicolae Cârlan în această carte.
Dumitru D. Ifrim, Firul cu plumb/ The Plumb line, Editura Universitară, Bucureşti, 2012, 93 p. Traducere în limba engleză de Clelia Ifrim. Melancolia, dragostea, zborul, lumina sunt teme favorite în poezia lui Dumitru D. Ifrim. Ca într-o plutitoare armonie muzicală ele se descoperă una pe alta şi una într-alta duc spre o nouă carte. Sunt teme care se regăsesc în toate cărţile sale de poezie şi în manuscrisele lăsate. Melancolia iubirii, ca lumină a singurătăţii defineşte întreaga sa creaţie poetică, spune, pe coperta a patra a cărţii, Clelia Ifrim. Răsucirea întregului – / vrej – după tine,/ şi înălţarea lui,/ a ta dulce cădere.// Şi nimeni…/ noaptea tăioasă de toamnă,/ recea privire de stele. (Noapte de toamnă, târzie)
Aureliu Goci, Poeţi români la frontiera mileniilor, Editura NICULESCU, 2012, 302 p. După şapte Studii introductive, primul fiind Direcţii şi tendinţe în poezia românească după 1990, iar al şaptelea – Întâmplări foiletonistice sau despre cronica literară în context milenarist, autorul scrie despre circa 70 de scriitori români, dintre care noi îi amintim pe: Constantin Abăluţă, Nicolae Băciuţ, Dan Botta, Ionuţ Caragea, Mircea Cărtărescu, Nichita Danilov, Virgil Diaconu, Simona-Grazia Dima, Gheorghe Dobre, Dinu Flămând, Ioan Flora, Nicolae Grigore Mărăşanu, Ion Miloş, Herta Müller, Ion Mureşan, Monica Mureşan, Gellu Naum, Gheorghe Pituţ, Cassian Maria Spiridon, Nichita Stănescu, Ion Stratan ş.a.
Gheorghe Ungureanu, Uitarea, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2012, 118 p. În postfaţa cărţii, Dan Perşa apreciază: … Este ,,Uitarea” un roman? Specialiştii în teorie literară s-ar putea să-i afle hibe. Dar dacă nu a scris un roman, cu siguranţă că Gheorghe Ungureanu a scris un poem. Un frumos poem despre viaţă şi moarte, despre dragoste şi ură, despre pasiuni şi credinţă. De aceea epica, povestea în sine, înaintează încet, de fapt stagnează. (…) Povestea lui Gheorghe Ungureanu surprinde circa jumătate de secol de existenţă românească. Şi e scrisă fără ostentaţie, deşi cuprinde unii din anii grei ai istoriei noastre. ,,Uitarea”, prin calităţile sale, îi conferă lui Gheorghe Ungureanu o bună cotă valorică între prozatorii de astăzi…
Nicolae Pogonaru, Oraşul din camera WEB, Editgraph Buzău, 2013, 78 p. După ştiinţa noastră, aceasta este cea de-a noua carte de versuri a apreciatului poet buzoian. Este o mândrie pentru noi că multe din versurile lui Nicolae Pogonaru, scrise în ultimii şase ani, au văzut lumina tiparului mai întâi în revista noastră şi apoi în carte. Cităm poemul om prin ploaie: merge pe stradă prin ploaie/ aşteptând să îl spele de smog de gânduri de păcate/ dar ploaia curge tulbure/ şi în loc să-l limpezească/ îl vopseşte în culoarea asfaltului/ şi îşi dă seama/ dacă asfaltul pe care îl calcă/ este el însuşi sau ploaia…
