Spații culturale nr. 32 (14)

Reviste literare

Actualitatea literară, Anul IV, nr. 35, decembrie 2013, Lugoj. După incitantul editorialul Despre femei, feisbuc şi cel mai poet dintre poeţi de Nicolae Silade, Vasile Baghiu vine cu fragmente din Febră rece – jurnal despre scrierea unui nou roman. Eseul doamnei Magda Ursache se constituie din marginalii la cartea părintelui profesor Ioan C. Teşu, Familia contemporană, între ideal şi criză. Adrian Dinu Rachieru continuă studiul: Sorin Titel şi istoria „mică”. La Tabăra de creaţie literară de la Săvârşin au fost tinerii scriitori: Mihai Vieru, Teodora Coman, Marius Aldea, Nicoleta Papp, Ana Puşcaşu, Andrei Mocuţa, Krista Szocs, Aleksandar Stoicovici, Cătălina Bălan, Andrei Iulian Pintea, Dumitru Vlad şi Bogdan Munteanu. Sunt prezente cu poezie Cristina Onofre şi Daniela Varvara. Despre cartea Proprietăţi în Paradis de Gh. Zincescu, scrie Melania Cuc, Antoaneta Turda despre volumul Trupul lunii de Flavia Cosma, iar Remus V. Giorgioni prezintă cărţile: Viaţa face parte din literatură de Lucia Negoiţă, piscina cu pioneze stradivarius de Nicolae Sârbu, Cina lupilor de Veronica Balaj, Faţă în faţă de Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Vinerea singuratică de Radu Cange, A de Daniela Varvara, Crisalida de Ana-Mihaela Nuţa şi La început a fost câmpia de N. Tăicuţu.

ALMANAH CULTURAL – 2014, editat de Asociaţia Culturală „Agatha Grigorescu Bacovia” şi revista „Fereastra” – Mizil. Realizatori: Lucian Mănăilescu şi Emil Proşcan. Au contribuit la realizare: Magda Ursache, Dorin Mureşan, Gheorghe Marian Neguţu, Ion Roşioru, Mile Carpenişan, Radu Părpăuţă, Lică Pavel, Silvia Bitere, Adriana Mirela Bălan, Cristina Gogata, Florentina Loredana Dalian, Elena Hanganu, Ivan Pilchin, Virgil Diaconu, Dan Piţa, Margareta Labiş, Dan Puric, Florin Dochia, Florina Isache, Maria Pilchin, Cecilia Moldovan, Cristian Meleşteu, Viorel Savin, Dragoş-Radu Popescu, Sorin Lucaci, Dan Norea, Vavila Popovici, Nicolai Tăicuţu, Neculai Laza, Raluca Şandor Gorcea, Gheorghe Istrate, Misha van Huijstee (traducere de Jeanette Carp), Emil Niculescu, Ion Stanciu, Corina Militaru, Augustina Sumer, Cosmin Pârghie, Cezar Pârlog, Leonard Ancuţa, Andra Elena Agafiţei, Ani Bradea. Cele mai frumoase poezii sunt semnate de: Constanţa Buzea, Romulus Vulpescu, Ileana Mălăncioiu, Matei Vişniec, Ana Blandiana, A.E. Baconski, Cezar Baltag, Mircea Dinescu, Costache Ioanid, Spiridon Popescu. Fotografii originale: Vasile Blendea, Lucian Mănăilescu şi Dan Norea. Grafică: Florin Menzopol, Alex Ivanov, Vasile Milică Ene, Costel Pătrăşcanu.

ARGEȘ, Serie nouă, Anul XIV (XLIX), nr. 1 (379), ianuarie 2014, Pitești. Cu un accent ascuţit Dumitru Augustin Doman scrie despre Crizele literaturii române de azi (criza lecturii, criza valorilor, criza instituţională, criza economică&financiară, criza de identitate). Provocat de acelaşi Dumitru Augustin Doman, Gheorghe Grigurcu comentează raportul dintre caracterul şi talentul scriitorului, iar în cronica întârziată, Nicolae Oprea scrie despre Utopie şi eros în volumul lui Aurel Udeanu, Plânsul utopic. Amintim cronicile literare semnate de Mircea Bârsilă (Pasărea în lesă, Liliana Rus), Nina Corcinski (Eşarfe în cer, Dumitru Crudu), Ştefan Ion Ghilimescu (Bucuria de a fi răsăritean – convorbiri cu Dan Ciachir, Leonid Dragomir), Florea Miu (Eroină de împrumut, Monica Larisa Manafu şi Dumitru Augustin Doman (Cumpăr înţelepciune sau 7×7=4 de Mihai Barbu, Cu faţa la perete de Bogdan Munteanu şi Marius Aldea şi Despre mine şi Dalila de Petre Isachi. Remarcăm eseul semnat de Magda Grigore – Cine (n-)are regrete, dialogul Iolandei Malamen cu Nicolae Coande („Ar trebui descoperită o nouă frumuseţe”). Poezia este prezentă prin Liviu Măţăoanu, Nicolae Jinga, Mihai Octavian Ioana şi Nicoleta Onofrei. Jurnalul de Armenia. 18 -28 octombrie 2011 pus la dispoziţie de Leo Bunaru, continuă relatarea întâmplărilor din 26 şi 27 octombrie).

ateneu, Anul 50 an (serie nouă), nr. 11-12 (531-532), noiembrie-decembrie 2013, Bacău. Seria cronicilor literare este deschisă de Adrian Jicu cu cea la volumul lui Constantin Călin, Cărţile din ziar. I. Interviurile şi este închisă de Marius Manta cu cea la Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri de Varujan Vosganian. Urmează notele de lectură semnate de: Georgiana Marcu (Negru şi Roşu, Ioan T. Morar), Traian T. Coşovei (Geta Stan Palade, Testamentul privighetorii), Violeta Savu (Copilul furnică, Tincuţa Horonceanu Bernevic), Gabriela Gîrmacea (Semn în pustiire, Radu Portocală), Silvia Munteanu (Cântec de flaut, Octavian Mareş), Constantin Dram (Condamnat la dragoste, Dumitru Brăneanu). Comentarii critice realizează Rodica Lăzărescu (Victor Mitocaru, Antologia anului 2012), Constantin Călin (O poartă deschisă: „Românul literar”), Vasile Spiridon (Florin Mihăilescu, Amendamente la ideile critice) şi Marius Manta (Gabriel Liiceanu, Dragul meu turnător). Eseurile sunt semnate de Elena Ciobanu (Rădăcini), Nicoleta-Ginevra Baciu (Modelul paisian, un răspuns dat crizei contemporane), Gheorghe Iorga (De la inspiraţia poetică la entuziasmul creator – III) şi Ion Fercu (Din subteranele dostoievskiene-22). O pagină este rezervată pentru Marcel Mureşeanu – 75: cronica literară realizată de Marius Manta la Cartea cu vise şi un grupaj de poeme.

Avântul literar şi artistic, număr pilot, nov.-dec. 2013, publicaţie editată de Asociaţia „Fire de Iarbă” Petroşani cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara. Redacţia: Mihai Barbu (redactor-şef), Marian Boboc (poezie), Ion Hirghiduş (proză), Dumitru Velea (critică literară), Petre Mihai, Cristian Lunel. Mihai Barbu spune în Cuvânt înainte de ieşirea în lume a „Avântului”:… Vom promova, înainte de toate, interviul, ancheta literară şi reportajul literar… Iar noi ne-am oprit la ancheta făcută de Mircea Damian pentru Vremea (1929): Credeţi că scriitorul trebuie să mănânce de două ori pe zi?, la care au răspuns: Tudor Arghezi, Aurel Vlad, Felix Aderca, Ion Barbu, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Sergiu Dan, G. Bacovia, Ion Minulescu, Mihail Dragomirescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Tudor Teodorescu-Branişte, Cezar Petrescu, Păstorel Teodoreanu, Mihail Sebastian, Şerban Cioculescu, George-Mihail Zamfirescu, Liviu Andrei, actualizată pentru Avântul de Marian Boboc, la care au răspuns: Dumitru Augustin Doman, Mihai Barbu, Ionel Buşe, Valeriu Butulescu, Isidor Chicet, Nicolae Coande, Gilbert Danco, Horia Dulvac, Florin Gh. Gheţău, Ion Hirghiduş, Robert Hummel, Ioan Lascu, Ilie Pintea, Alin Rus, Petronela Vali Slavu, Gheorghe Truţă, Dumitru Velea, Cristian Lunel, Mihaela Bal, Petre Mihai, Nicolae Oprea.

Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXIV, nr. 8-12 (270-274), august-decembrie, Suceava. Editorialul lui Alexandru Ovidiu Vintilă este dedicat lui Eugen Dimitriu, Decanul de vârstă al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, un umanist prezent continuu. Realizează cronică literară: Ioan Holban (Grota şi literele, George Vulturescu), Theodor Codreanu (Târziu, la teatru, Mihai Licu Ungureanu), Constantin Cubleşan (Traian Brăileanu – Dialectica unei istorii personale, Alexandru Ovidiu Vintilă), Elena-Brânduşa Steiciuc (Convorbiri cu Alex Ştefănescu, Ioana Revnic), Radu Vancu (Nimicitorul, Aurel Pantea), Ion Cristofor (Cartea cu vise, Marcel Mureşeanu). Vin, în completare, cu recenzii: Sabina Fînaru (Şaizeci de pahare la o masă, Gellu Dorian), Paul Gorban (Lapidat de cuvinte, Tucu Moroşanu), Veronica Răuţu (Un taur în vitrina de piatră, Liviu Antonesei), C. Blănaru (Trudind peniţa sub vraja păsării cu „clonţ de rubin”, Ion Filipciuc) şi George Bodea (Rătăcitorii, Ioan Ţicalo). Liber pe contrasens este Adrian Alui Gheorghe sub influenţa unor Efecte tîrzii la „babelizarea” limbilor, când vine din sens opus Leo Butnaru cu două parabole. Alături şi aici Magda şi Petru Ursache; doamna cu un comentariu de atitudine (File despre „arhipelagul ororii”), regretatul profesor cu un eseu (Fenomenologia invenţiei).

Bucureştiul literar şi artistic, Anul IV, nr.1 (28), ianuarie 2014. După editorialul Poetul Naţional semnat de Florentin Popescu, Ion Dodu Bălan scrie eseul Eminescu în eternitate şi în viziunea lui Aron Cotruş. Mă nemulţumeşte nesimţirea oficială, sau oficializarea nesimţirii declară Corneliu Leu în dialog cu Florentin Popescu. Cronica literară este semnată de Ion Roşioru la cartea Doinei Popa Himera cu sfeşnic aprins şi Florentin Popescu la cărţile: Nicolae Labiş, Opera Magna – ediţie îngrijită, text stabilit, cuvânt înainte, note, precizări şi comentarii de Nicolae Cârlan şi Nicolae Labiş, Opera poetică, I, ediţie critică şi introducere de Mircea Coloşenco. „Lumină pentru Manuel” – cuvântul care (se) plăsmuieşte în lumină este cronica literară a Danielei Varvara la cartea Iulianei Paloda-Popescu. Într-un tur de forţă, Florentin Popescu prezintă opt cărţi: Scrieri de tinereţe de Duiliu Zamfirescu, Raport la congresul al XV-lea * Rolul criticii şi autocriticii în literatura contemporană: Eliza Roha „Un Cezar Petrescu feminin” al romanului de azi de Emil Lungeanu, Un argeşean prin lume de Ion Pătraşcu, Povestirile de pe Măicuţa de Valentin Talpalaru, Părinţi abstracţi de Iustin Moraru, O clipă lângă Ursul Panda de Victor Gh. Stan, Oraşul din camera WEB de Nicolae Pogonaru şi Gazetăria, viaţa şi dragostea mea de Nicolae Dan Fruntelată.

Cafeneaua literară, Anul XI, nr. 1/ 132, ianuarie 2014, Piteşti. Pe prima copertă, sub poemul Plimbarea de dimineaţă al regretatului Traian T. Coşovei, se află o poză din 1981 cu frumoşii tineri: Ion Stratan, Florin Iaru, Traian T. Coşovei şi Mircea Cărtărescu. Ne întâmpină apoi, Virgil Diaconu cu consistentul eseu Eminescu – Geniul fără cărţi şi Gheorghe Grigurcu cu o cronică literară la volumul portret sumar al unui necunoscut de altădată de Nicolae Prelipceanu. La ancheta Cafenelei I. Bitoleanu aduce Note despre postmodernism şi neoavangardism. Samizdat – 4 este constituit de Tratatul despre fluturi de Gheorghe Tomozei. Sunt prezenţi, de asemenea, Adrian Dinu Rachieru cu un profil făcut Margaretei Curtescu şi Theodor Codreanu cu eseul Iniţiere la Sfântul Munte. Poezia din acest număr este semnată de Traian T. Coşovei, Lucian Vasiliu (la 60 de ani – La mulţi ani!), Denisa Popescu şi Liviu Pendefunda. Fereastra Lilianei Rus se intitulează: Să văd mereu marea… La Galele APLER din 17 decembrie 2013, revista Cafeneaua literară a primit premiul: Revista anului 2012. La mai multe!

Citadela, Anul VII, nr.7-10 (77-80), iulie-octombrie 2013, Satu Mare. Din domeniul eseului remarcăm: Mircea Cărtărescu – între diaristică şi ficţiune de Ioan Nistor, Monumente care închid legende de Pamfil Bilţiu, Toţi oamenii trăiesc, dar numai unii dintre ei există de George Petrovai, Vasile Vartolomei – centenarul naşterii de Viorel Câmpean. Critica literară este deschisă de comentariul Istorie tragic-valahă, vizionarism/ demnitate eminescian/ă şi luciditate codreniană – în cartea „Basarabia eminesciană” de Theodor Codreanu ce aparţine lui Adrian Botez. Urmează cronici literare semnate de Nicoleta Câmpan (Dragostea ca un război de uzură, Dan Marius Cosma), Lucian Gruia (Trei lacrimi – povara amintirilor ce vor veni Corina Petrescu), Aurel Pop (Cercul şi spada sau Omul atemporal, Ion Ghiur), Ion Roşioru (Confesiuni provocate, Mircea Dinutz, Rodica Lăzărescu), Octavian Mihalcea (Clopotele Învierii, Mircea Petean), Ioan Ţicalo (Uitarea, Gheorghe Ungureanu). Poezie semnează: Paulina Popa, Vasile Mic, Nicolae Sârbu, Viorel Mureşan, Iana Frezia, Valentin-Cosmin Tufan, Corina Petrescu, Costel Suditu, Gabriel Dragnea, Vasile Morar, Passionaria Stoicescu.

CONTA, nr.13 (ian.-dec.) 2013, apare la Neamţ. După parcurgerea editorialului lui Adrian Alui Gheorghe, Despre cărţi şi alte utopii şi a două poeme aparţinând lui Ion Mureşan, respectiv Matei Vişniec, ne oprim doar asupra dialogurilor. Să amintim că acest număr/ almanah are peste trei sute de pagini… Astfel, în ordinea punerii în pagină: discret cu putinţă, conştiinţa autorului ei), Vasile Proca dialoghează cu Adam Puslojič (La Iaşi mă simt în inima „Odei în metru antic”), Adrian Alui Gheorghe cu Gellu Dorian (Orizonturile mele literare au fost şi sunt cărţile. În afara lor, ca scriitor, aş rătăci…!), Lucian Mănăilescu cu Magda Ursache (De ceva vreme, ne-am pus iarăşi pe cultivat trădarea, nesocotind spusa Eminescului…), Adrian Alui Gheorghe cu Daniel Corbu (A scrie poezie fără inspiraţie e o lipsă de bun simţ), Nicolae Sava cu Vasile Tărâţeanu (Acum la Cernăuţi doar caldarâmul, copacii, clădirile mai păstrează aerul de odinioară. Cel multicultural şi românesc în esenţa lui) şi Nicolae Popa cu Pierre Delarge, editorul lui Eugen Ionesco.

Fereastra, Anul XI, nr. 1(82), 01-02/ 2014, Mizil. În editorialul său despre Eminescu, Emil Proşcan spune: Ziua lui de naştere, aceea în care cerul de deasupra ţării românilor a coborât pe pământ pentru ale atinge sufletele cu milostenie, este înscrisă în calendarul dăinuirii noastre. Urmează o selecţie de gânduri despre Eminescu (făcută de Lucian Mănăilescu), rostite peste timp de mari personalităţi ale neamului: Ion Creangă, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, Veronica Micle (De ce-ţi mai numeri anii), Alexandru Vlahuţă, Carmen Sylva, B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, George Călinescu, Cella Delavrancea, Mihail Sodoveanu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Nicolae Steinhardt, Geo Bogza, Marin Sorescu. Remarcăm apoi, comentariile semnate de Ivan Pilchin – Literatura de [pe] masă: reţete, gusturi şi consum sau cum mâncăm cărţile şi de Emil Niculescu – iţa biciclista, pluridisciplinara şi cronicile literare semnate de Mihai Lovin Caşoca (Între genă şi har, Ioana Carp), Lucian Mănăilescu (Gri kamikaze, Silvia Bitere) şi Florin Ursuleanu (Memoria fulgerului, Geo Galetaru). Printre poeţii prezenţi amintim pe: Victoria Milescu, Ion Roşioru, Ioana Vintilă (poetul lunii ianuarie), Traian T. Coşovei, Cosmin Pârghie şi Rodian Drăgoi (poetul lunii februarie).

Helis, Anul XI, nr. 1 (129), ianuarie 2014, Slobozia. Editorialul de atitudine Ce-mi mai pici tu mie, dulce Românie al lui Dan Elias deschide acest număr al revistei alături, pe pagină, cu surprinzătorul eseu al liceencei Maria Teodora Cipu – Eminescu văzut prin ochii mei şi de comentariul lui Titi Damian – Nobleţea limbii române. Remarcăm şi eseul Ecaterinei Florea, Întoarcere la Eminescu. Volumul Scriitori din Zodia Helis de Titi Damian este prezentat de Aureliu Goci, iar Dan Simionescu face scurte prezentări, urmate de bogate exemplificări, volumelor de poezie: Elegiile căderii de Florin Dochia, Gânduri în cuşcă de Maria Dobrescu şi Zeu fără nume pe bicicletă de Ştefan Al-Saşa. Semnează cronici literare: Titi Damian (Libertz Bell, de Stefan Neagu), Mirela Savin (Întâlnire virtuală, Marina Cuşa) şi Tudor Cicu (Muscelenii, Titi Damian). Gheorghe Dobre îşi continuă proza parabolică, Şi au trăit ani mulţi fericiţi (III). Iar F.M. Ciocea vine cu un Manual de fenomenologie (I) (pornind de la citate aforistice de Ion Voinea, 1949-1981). Mai sunt prezenţi cu proză: Nicolae Marinescu şi Victor Nicolae. Poezie semnează: Loredana Stan, Florentina Loredana Dalian, Ştefan Neagu, Petre Ioan Creţu, Ion Roşioru, Ioana Cătălina Roşculeţ, Bogdan Andrei Barbu şi Costel Bunoaica.

Însemnări ieşene, serie nouă, anul V, nr. 11-12‚ noiembrie-decembrie 2013. Un stat căruia nu-i pasă nici cât negru sub unghie de cetăţenii lui sfidează însăşi definiţia statului, devenind o monstruozitate, spune Alexandru Dobrescu în editorialul Ar fi posibil un proces al marii trădări naţionale? Despre anumite faţete ale monstruozităţii vorbeşte şi Doina Uricariu în eseul Cartea de sticlă: Literatura e un fel de seră faţă de realitatea ce ne înconjoară. Lumea trece cu dezinvoltură de la grădina cosmetizată, dintr-un parc franţuzesc, la maidanul slinos ce devine o piramidă de gunoaie. Textul alege grădinile şi gunoaiele care i se par expresive. Având drept motivaţie „o carte fără ecou”, Opera lui Ion Gheorghe de Gheorghe Postelnicu, Adrian Dinu Rachieru face o introspecţie intitulată Ion Gheorghe sau căderea în timp inserată sub genericul O istorie politică a literaturii române postbelice, unde una dintre concluzii este: … Lirica lui Ion Gheorghe are grandoarea fluviilor leneşe, curgând maiestuos şi cărând, inevitabil, mult nămol.

Întrezăriri, Anul I, Nr. 4 decembrie, 2013, Pârscov, Revistă sătească de ştiinţă şi cultură; redactor şef Gheorghe Postelnicu. Acest număr este deschis de trei colinde de V. Voiculescu. In memoriam Ion Stanciu sunt reproduse câteva poeme din volumul Constelaţia miresmei şi aprecierile criticului literar Dan Cristea: Poet nu atât al ideii, cât al fastuosului ideatic, căutător, printre lucruri şi fenomene al făptuirii lui unu deplin sau al binecuvântării pogorâte din ochiul strălucitor din triunghi, Ion Stanciu scrie poeme interogative, exclamative, dubitative despre rosturi şi întrepătrunderi, despre aspiraţii şi căderi, despre planurile deopotrivă telurice şi stelare ale existenţei. Tudor Cicu prezintă cărţile Crucea reeducării de Constantin I. Stan şi Drumuri spre nicăieri de Cornel Diaconu, Ion Toderiţă – Două cărţi, un poet – Andrei Gheorghe Neagu, iar I. Nedelea – Dicţionarul dascălilor pârscoveni de Gheorghe Postelnicu. Bine documentat într-ale istoriei culturii este Ilie Mândricel în Începuturi şcolare la Cozieni. Poezia prezentă este semnată de Passionaria Stoicescu (Trei poveşti… păsăreşti), Elena Stroe-Otavă, Constantin Dobriţa şi Constantin Costea.

LITERE, Anul XIV, nr. 10 (163), octombrie 2013, Târgovişte. După editorialul Zodia kitschului, Tudor Cristea face cronică literară cărţii Sinele dansând de Daniela-Olguţa Iordache, iar Liviu Grăsoiu se opreşte asupra volumului Zbor printre lumi de Petru Zeno Popovici. Notele de lectură ale lui Lucian Gruia se referă la două cărţi de „critică literară în versuri şi în dialoguri dramatice” semnate de Emil Lungeanu: Călător în Parnas, odiseea literară a lui Florentin Popescu – istorie literară în versuri şi Omul exotic, odiseea literară a Hannei Bota – studiu critic în cinci tablouri mitologice, iar ale lui Nicolae Ionel la Elemente de teologie ţărănească de Costion Nicolescu. Magda Grigore face o introspecţie pertinentă asupra cărţii lui Dan Mircea Cipariu, singurătatea vine pe facebook, George Anca apreciază cum se cuvine cartea lui Aurel Iordache Nimeni nu trebuia să moară, iar Florentin Popescu face portret în peniţă lui Nicolae Dabija sau când o „temă pentru acasă” devine literatură.

Oglinda literară, anul XIII, nr. 145 ianuarie 2014, Focşani. În eseul Radu Cârneci la 85 de ani (peste câteva zile – 86 – n.r.) Boris Marian scrie: …Un bărbat frumos la suflet şi la trup, născut pe meleaguri încărcate de istorie, pe unde a ctitorit şi Vodă Brâncoveanu, iubitor nu numai de Poesie, dar şi de cultura popoarelor, fără nicio prejudecată, Radu Cârneci este un model drept de urmat. Remarcăm eseul semnat de Constantin Schifirneţ (Eminescu despre conduita romanului modern) şi comentariul lui Petrache Plopeanu, prilejuit de cartea lui Theodor Codreanu, Basarabia eminesciană, intitulat: Cu mintea rece şi inima caldă – spre o resurecţie eminesciană a spiritului naţional. Victor Sterom semnează remember pentru: Al Căprariu (20 decembrie 1929 – 4 februarie 1988) şi Simion Stolnicu (6 noiembrie 1905 – 29 noiembrie 1966). Semnează recenzii: Corneliu Vasile (Poemele din templu, Gheorghe Andrei Neagu), Iulian Bitoleanu (Destinul poeziei moderne, Virgil Diaconu), Lucian Gruia (Revelaţii, Ion Iancu Vale), Gheorghe Andrei Neagu (Viaţa ca o poveste, lagărul – un coşmar Lina Codreanu şi Camelia Manuela Sava (La început a fost câmpia, Nicolai Tăicuţu).

ORAŞUL, Anul VI, nr. 28-29 (2013), Cluj-Napoca. După o serie de cronici de expoziţie semnate de Negoiţă Lăptoiu (Feleki Istvan, Onisim Colta, Ladislau Turos) şi Ovidiu Pecican (Alexandru şi Lucian Cristea), urmează partea de literatură a revistei, deschisă de Monede şi Monade de Marcel Mureşeanu – 75, prilej pentru Constantin Zărnescu de a scoate în evidenţă valoarea lor artistică. Proza este semnată de Leon-Iosf Grapini şi Cornel Udrea, iar poezia de Octavian Sergentu şi Lászlóffy Aladár (în româneşte de Constantin Cubleşan). Raftul cu cărţi expune cărţile pentru care au scris cronică: Mircea Popa – Estetica urbană de Titu Popescu şi Hidra de Mircea Ionescu, Titu Popescu – Fără ideal de Henryk Sienkiewicz, Negoiţă Lăptoiu – Carte cu Ilie Boca de Carmen Mihalache, Ion Cristofor – Cartea cu vise de Marcel Mureşeanu, Antonia Bodea – Monede şi Monade de Marcel Mureşeanu şi Adrian Ţion – Lumina şi umbra de Codrina Bran.

PRO SAECULUM, Anul XII, nr. 7-8 (91-92) – 15 oct. – 1 dec. 2013, Focşani. La ce rubrică să încadrezi dureroasele ziceri-trăiri ale doamnei Magda Ursache? E greu, foarte greu… Redacţia revistei a ales ca titlul Viaţa după viaţă să devină şi rubrică. Cel mai potrivit! Facem un salt peste eseuri şi ajungem la câteva din aniversările anului 2013: Radu Cârneci – 85, Nicolae Breban – 80 şi Magda Ursache. Despre Radu Cârneci, prezent aici cu amplul poem Femeia vegetală, scriu: George Bălăiţă (Poetul Radu Cârneci şi omul Radu Cârneci se contrazic radical, dar se tolerează cu discreţie şi inteligenţă), Grigore Codrescu (Tinereţea rapsodului supra-octogenar Radu Cârneci) şi Jeana Morărescu (Radu Cârneci: „omul cultural” şi „erosofia”). Despre Nicolae Breban scriu: Irina Petraş (Vocaţia de prozator a lui Nicolae Breban e atât de egală cu sine în copleşitoarea ei necesitate,[…]încât cărţile sale se clădesc pe una şi aceeaşi substanţă, întrupând-o…) şi Aura Christi (Radicalismul lui Nicolae Breban, fragment din volumul Trădarea scriitorului, în pregătire). Iar despre doamna Magda Ursache scriu: Gheorghe Grigurgu (O prezenţă dintre cele mai elocvente), Radu Ulmeanu (LA mulţi ani, Magda Ursache), Theodor Codreanu (Magda Ursache: de la memoricid la „legenda neagră”), Adrian Alui Gheorghe (De la „minima moralia” la „postmoralia”), Ion Lazu (Nu putem pleca toţi…) şi Ionel Necula (Gând omagial pentru Magda Ursache).

Plumb, anul IX, nr. 82, ianuarie 2014, Bacău. Prin eseul În 2014 cu revista decenală Plumb Grigore Codrescu aduce multe laude culturii băcăuane, dar şi destule arătări cu degetul. Tot de atitudine sunt şi eseurile semnate de Gheorghe Drăgan şi Virgil Mocanu. Critica literară este semnată de Maria Pilchin (Ironia moderată, Calistrat Costin), Ioan Ţicalo (Despre mine şi Dalila, Petre Isachi), Liviu Chiscop (Imposibila revanşă, Grigore Codrescu), Nicolae Dina (Războiul chibiţilor, Constantin T. Ciobotaru), Grigore Codrescu (Teofana, Ion Lupu), Petre Isachi (Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca, Doru Ciucescu), Ionel Necula (Pantelie Ţuţuleasa, Annie Muscă), Calistrat Costin (Sufletul singur…, Ion Maftei şi Pe un răsărit de zare, Dumitru Airinei-Adam), Mihai Batog-Bujeniţă (Dragoste şi parfum de portocale, Roni Căciularu. Nu lipsesc, pentru că ar fi păcat, Vasile Ghica cu aforisme umoristice despre artă şi Dumitru Brăneanu cu eseul (mereu altul, totuşi) De la un gând la altul.

Revista Nouă, Anul X, nr. 6 (79)/ 2013, Câmpina. La aniversară – Virgil Diaconu – 65 deschide acest număr de revistă cu un amplu poem: Occident, ca apoi să vină Florin Dochia cu editorialul Străinul cel de toate zilele sau despre mărirea şi decăderea franceză, pe care îl încheie anecdotic: Şi iarăşi îmi amintesc de întâmplarea pilduitoare a profesorului francez la o universitate americană: Care este marele scriitor francez al secolului al XX-lea? Proust, Céline, Claudel, Sartre – presupune că i se va răspunde… Dar este unanimitate: Camus, monsieur, Albert Camus! Îl găsim apoi pe Constantin Trandafir cu o cronică la naraţiunile din Poştalionul de Lina Codreanu, pe Gherasim Rusu Togan mărturisind: Anton Pann, „finul Pepelei”, ne surâde din cadrul aurit al istoriei noastre literare, iar pe Victor Sterom comentând cărţile: Visul poetului unic Neum, Daniel Drăgan şi Jurnalul morilor de vânt, Traian T. Coşovei. Două proze scurte sunt semnate de Iulian Moreanu, iar poezie: Cornel Sântioan Cubleşan, Silvia Bitere, Simion Dima, Carmen Duvalma, Victor Sterom.

Sintagme literare, nr. 1 (6), ianuarie 2014, Dudeştii Noi. Vom respecta ordinea intrării în pagină. Aşa că, poezie: Paulina Popa, Octavian Doclin, Gabriela Creţan, Florin Dochia, Ion Critofor, Bianca Dan, Rodian Drăgoi, Simion Dima, Mihaela Aionesei, Victor Munteanu, Nuţa Crăciun, Constantin Stancu; proză: Şerban Tomşa, Silvia Bitere, Nicolae Stan; critică: Adrian Dinu Rachieru – Eminesciana – O iubire de altădată – Eminescu şi Veronica Micle, Ionel Bota despre Povestiri din lumea nouă de Cristian Teodorescu şi Iarna în rai de Gheorghe Zincescu, Şerban Tomşa despre Apele nopţii spre dimineaţă de Geo Galetaru, Eugen Evu despre Circumferinţa hardului gri/ La circonferrence du hard gris de Ion Scorobete; Ingeborg Bachmann, prezentare şi traduceri de Dan Dănilă; La curţile dorului continuă să se afle Ion Căliman cu Ipostaze ale dorului în lirica populară (aria vestică).

Vatra veche, serie veche nouă, anul VI, nr. 1 (61), ianuarie 2014, Târgu Mureş. Pentru Anul Eugen Ionescu (1909-1994) – 105/ 20 scriu eseuri Marin Iancu (Absurdul omniprezent) şi Darie Ducan (Ipohondria ionesciană). În dialog cu Marin Iancu, Mircea Popa spune: …Cel care dă din pământul naţiei sau încuviinţează să negocieze cu drepturile istorice ale propriului popor, acela nu mai e demn să-l reprezinte. La rubrica Eminesciana sunt prezenţi cu eseuri: Zeno Fodor (Eminescu critic teatral-1), Irina Iorga (Eminescu şi sacrificiul întemeierii culturii noastre moderne), George Popa (Frumos şi sublim), precum şi cronica lui Valentin Coşereanu la volumul lui Răzvan Ducan, Poporul de proşti versus Eminescu. Eseul lui Nicolae Băciuţ: Ninsoarea electrică, la sfărşit este însoţit de un grupaj de poeme din creaţia lui Traian T. Coşovei. Mai remarcăm cu poezie pe Mihaela Malea Stroe, Adrian Botez, George Anca, Veronica Bălaj, Claudia Voiculescu, Dumitru Ichim, Diana Ariana Zburlea, Costel Suditu, Ioan Mititelu, Michael Anais (trad. Flavia Cosma), Stejărel Ionescu, Raluca Pavel, Adrian-Nicolae Popescu, Suzana Fântânariu Baia şi Vasile Larco.