Spații culturale nr. 33 (14)
Reviste literare
Actualitatea literară, Anul V, nr. 37, martie 2014, Lugoj. Înainte de a ne trimite miniepistola 5, înţeletul Nicolae Silade ne vorbeşte, în editorial, Despre clipa cea repede şi înafara ei. Poezia ediţiei e semnată de LiaFaur, Ioan Es. Pop, Geo Galetaru, Marian Popa, Lucian Vasiliu şi Stanisław Leon Popek (trad. Alexandru G. Şerban). François Villon, în traducerea lui Radu Cârneci, susţine pagina Mari Poeţi ai Iubirii. Adrian Dinu Rachieru face profilul celui care a fost Un spartan: Petru Ursache, iar doamna Magda Ursache semnează eseul de atitudine Pălăria şi şapca proletară. Cronici literare fac: Dan-Liviu Boeriu pentru Cobalt de Claudiu Komartin şi Gheorghe Secheşan pentru Pe aripi de răsuflare tăiată de Silvia Negru. Dintre cărţile care s-au prezentat la Remus V. Giorgioni şine sunt prezentate amintim: Etnoestetica de Petru Ursache, Trădarea îngerilor de Ion Oprişor, Carte cu scriitori de Dimitrie Costa, Eşecul cartofilor cruzi de Lazăr Popescu, Un cer de cuvinte de Adriana Weimer, Înainte şi după (războiul rece) de Viorel Marineasa, Memoria fulgerului de Geo Galetaru, Editoriale de Mircea Dinutz, Taina căderilor de Aurel Pop.
ARGEȘ, Serie nouă, Anul XIV (XLIX), nr. 2(380), februarie 2014, Pitești. Panem et circenses îşi intitulează eseul Gheorghe Grigurcu, provocat fiind de Dumitru Augustin Doman, cu privire la literatura actuală şi scăderea tirajelor, iar în cronica întârziată, Nicolae Oprea scrie despre volumul surâsurile realului de Virgil Todeasă. Mircea Bârsilă realizează o cronică literară la romanul Silviei Beldiman, Sophia, Ioan Groşan la volumul de eseuri Oglinda aburită de Ioan Mureşan, Viorica Răduţă la volumul de versuri Din depărtare el mă vedea frumoasă de Violeta Savu, Lucian Gruia la volumele Patimile pianinei de Allora Albulescu şi Totul pe alb de Laurenţiu Orăşanu, Nina Corcinski la antologia Cărări înapoi de Grigore Chiper, iar Dumitru Augustin Doman la cărţile Bazar de Gabriel Năstase şi Proprietăţi în paradis de Gheorghe Zincescu. Tot D.A.D. face recnzii la: Comunismul cu rele şi rele de Magda Ursache, Vizita scorpionului duios de Ion V. Strătescu, Copiii plictisiţi ai întâmplării de Valeria Manta Tăicuţu, Niciodată parodii de Tudor Cicu. Jurnalul de Armenia. 18-28 octombrie 2011 al lui Leo Butnaru a ajuns pe 27 octombrie.
ateneu, Anul 51 (serie nouă), nr. 534, februarie 2014, Bacău. Pentru limba română, Ioan Dănilă scrie eseul Tot ca un fagure de miere. Realizează comentarii critice: Silvia Munteanu (Ingrid Daniela Cozma şi tentaţia unei călătorii) şi Violeta Savu (Victor Brauner şi caruselul prieteniilor), iar eseuri: Nataşa Maxim (Magia neagră a confesiunii. Mituri, simboluri, complexe), Radu Cârneci (Bacăul, Bacovia… şi noi), Gheorghe Iorga (Invectivele lui Artaud: „Pioasele” minciuni ale poeziei vs. experienţa „dezlănţuită” a realului), Vasile Spiridon (BURLESC fişă de dicţionar), Ion Fercu (Prin subteranele dostoievskiene – 24), Dan Petruşcă (Despre iubire – I). Cronicile literare aparţin lui Adrian Jicu (A doua schimbare la faţă de Theodor Codreanu şi Fiind. 365+1 iconosonete de Theodor Răpan), Marius Manta (Patru meditaţii despre predestinare de Doru Kalnuski şi Carte de despărţire de Savatie Baştavoi), Violetei Savu (Gustul pâinii şi al vieţii de Gheorghe Ungureanu, Anamariei Tancău (Jurnal de şampanie de Florentina Stanciu şi lui Marian Barbu (Nicolae Labiş. Opera Magna – Nicolae Cârlan).
Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXV, nr. 1-2 (275-276), ianuarie-februarie 2014, Suceava. Întoarcerea lui Ulise este poemul lui Ion Mureşan, autograf pe prima pagină. Petru Ursache este prezent cu studiul: Fenomenologia invenţiei. Capodopera divină, iar doamna Magda Ursache cu eseul Un suflet este o teofanie. Comentarii critice fac: Theodor Codreanu: Filosofarea eminesciană în viziunea lui Anton Dumitriu, N. Georgescu: Texte ziaristice eminesciene neincluse în ediţii, Alexandru Ovidiu Vintilă: Petru Ursache şi a sa Etnosofie. Cronicile literare aparţin lui Ioan Holban (Dialog cu umbra mea, Maria-Elena Cuşnir), Adrian Dinu Rachieru (VorbaIago şi Persona, Nicolae Coande), Constantin Blănaru (Soldatule, mergi îndărăt, Marian Drumur) şi Ioan Ţicalo (Nicolae Labiş. Opera Magna, Nicolae Cârlan). Recenziile sunt semnate de: L.D.Clement (Cezar’s – Dicţionar ludic, Cezar Stratan), Petrişor Militaru (Sufletul al doilea, Daniela Micu), Emil Simion (Pacient la vama destinului, Ion Cozmei). Despre Despătimirea de literatură scrie Adrian Alui Gheorghe având liber pe contrasens, chiar dacă din sens opus vine Leo Butnaru cu… Ale lui, totuşi… Aleluia… şi Spre exemplu, ajungi Allan Ginsberg.
Bucureştiul literar şi artistic, Anul IV, nr.3(30), martie 2014. Cu ocazia aniversării a 160 de ani de la naşterea lui Alexandru Macedonski,Marian Nencescu scrie eseul Încă o victimă pe altarul poeziei. Tot cu eseu vine şi Ioan Mazilu Crângaşu: Poetul Ion Horea. Unul din seniorii literaturii noastre, Valeriu Râpeanu declară: Sunt un adept al explicării faptelor noastre. Cronicile literare sunt semnate de Florentin Popescu (Viorel Dinescu, Dimensiunea ascunsă) şi Ion Roşioru (Cecilia Moldovan, Cartea de identitate a privighetorii). Titus Vîjeu face un profil lui Jean-Paul Sartre, câştigătorul premiului Nobel în 1964. Lucrurile mari se fac din lucruri mici de Emil Lungeanu şi Un nume din cărţile lui: Ion Andreiţă de Nicolae Dan Fruntelată sunt comentarii critice la cartea lui Ion Andreiţă Călător la un capăt de lume. Acelaşi lucru fac şi Hanry Zalis (Sinteză de genuri) şi Ana Dobre (A admira, a înţelege, a empatiza) despre cartea Clone de Mihai Stan. Poezia este semnată de Miron Kiropol, Justin Moraru şi Evgheni Evtuşenko (trad. Ştefan Dimitriu).
Cafeneaua literară, Anul XI, nr. 2/ 133,februarie 2014, Piteşti. Pentru început, Virgil Diaconu face două prezentări: poemul Îngerul (pe prima copertă) şi Isidore Isou – Letrismul sau Hazardul din noua pălărie. Eseul lui Gheorghe Grigurcu, Scriitorii în infern este provocat de cartea Anei Selejan: Glasul Patriei – Un cimitir al elefanţilor în comunism. In memoriam, Dinu Bălan scrie eseul: Rodica Matiş era Poesia. La ancheta Cafenelei răspunde Igor Mocanu: Atât poezia postmodernă cât şi poezia contemporană sunt extrem de importante. Semnează poezie: Valeria Manta Tăicuţu, Cornel Cubleşan, Theodor Răpan şi Elisabeta Boţan în prezentarea Niculinei Oprea. Un profil realizează Adrian Dinu Rachieru lui Nicolae Sârbu, un „băutor de hârtie”, iar Virgil Diaconu face un comentariu critic la cartea lui Dan Eugen Raţiu, Disputa modernism – postmodernism. La Clubul Cafenelei literare, „Lecţia de poezie”, însuşită cândva şi la timp de poeţii amintiţi mai sus, este (sus)ţinută de Tudor Arghezi.
Contraatac, Anul XIV, nr. 31, dec. 2013, Colegiul Tehnic „Gheorghe Balş” Adjud. Au transmis lui Adrian Botez cuvinte despre revista Contraatac: Ioan Miclău, Ioan Viştea, C.I.Uşurelu, George Liviu Teleoacă, Gabriela Pachia, Dan Brudaşcu, Radu Botiş, Elisabeta Iosif şi Ion Urdă. Liviu Ioan Stoiciu este prezent cu eseul Dinspre integrarea scriitorilor români emigraţi în literatura de azi de la noi. Adrian Botez realizează un interviu cu Florentin Smarandache, după ce, în prealabil, face o amplă prezentare intervievatului: (…) Am fost, parcă, fără voia mea!, în contradicţie, mereu, cu epoca în care am trăit. Este mai greu, dar mai poetic să mergi în contratimp… Întotdeauna aş fi dorit să fiu… acolo unde nu eram! Şi să fac… ceea ce nu se putea. Poezia din acest număr este semnată de: Eugen Evu, Dumitru Ichim, Gabriela Pachia, George Anca, Ionuţ Caragea, Nicolae N. Negulescu, Paul Spirescu, Camelia Buduşan, Theo Cabel, Florentin Smarandache. Remarcăm cronicile literare scrise de Ion Pachia-Tatomirescu la volumul Cincizeci şi cinci de Nicolae Băciuţ şi Cătălin Mocanu la cartea La prohodul bradului de Adrian Botez.
DACIA LITERARĂ, Anul XXV (serie nouă din 1990), nr. 126-127 (3-4/ 2014), Iaşi. Remarcăm la arhiva lirică poemul lui Ioanid Romanescu, O sută de pantaloni albi, dar şi poezia din scene contimporane semnată de Radu Andriescu, Simion Bogdănescu, Dan Bogdan Hanu, Nicolae Panaite – 60, George Popa, Vasile Proca. Cristina Chiprian comentează cărţile: suferind tăcerea de Christian W. Schenk, Crucea Nordului de Andrei Zanca, Alungarea muzelor din cetate de Nicolae Leahu şi 50. Poeme alese de Ioan Pintea. Cărţile pe masă la Liviu Apetroaie sunt: Trudind peniţa sub vraja păsării cu clonţ de rubin de Ion Filipciuc, Poştalionul de Lina Codreanu, fratele mut. la nord de apa curată de Vlad A. Gheorghiu, Alzheimer, fratele meu geamăn de Lucian Alecsa, Studii şi articole de George Bădărău şi Poeme oculte de Radu Florescu. Din Arca lui Noe amintim: Homo faber la aniversare de Alexandru Zub, Ar fi destul de „în trist” de Stelian Dumistrăcel, Camelia Nădejde – profesoara scriitoare de la liceul „Oltea Doamna” din Iaşi de Gheorghe Baciu, Semne şi semnificaţii în cartea populară „Fiziologul” de Ivan Pilchin.
FEED BACK, Anul XI, nr 1-2, ianuarie-februarie 2014,Iaşi. Cu mâhnire citează, în editorialul său, Daniel Corbu din Profetul lui Kahlil Gibran: Vai de poporul al cărui conducător este asemenea vulpii, al cărui filosof e jongleur, a cărui artă este cârpeală şi maimuţăreală. Remarcăm infuzia de poezie bună, cronicile literare semnate de Liviu Antonesei (Sisif pe casa scărilor, Valeriu Marius Ciungan), Andrei Pogány (drumul sihaştrilor, Stejărel Ionescu), Adrian Botez (PreSimţiri şi Post-Simţiri – alte poeme cu poeme
Fereastra, Anul XI, nr. 2(83), martie 2014, Mizil. Editorialul lui Emil Proşcan este povestirea Vis de martie.Poetul lunii martie este George Vulturescu. De ziua lor sunt prezente cu câte o poezie poetele: Ana Blandiana, Mara Nicoară, Ileana Mălăncioiu, Denisa Comănescu, Gabriela Melinescu, Ada Aitoneanu, Andreea Aprodu, Tincuţa Horonceanu Bervenic, Ada Chifor, Florentina Loredana Dalian, Carmen Focşa, Florina Isache, Paula Cotoi, Carmen-Manuela Măcelaru, Victoria Milescu, Magda Mirea, Adela Naghiu, Corina Gina Papouis, Raluca Şandor, Gabriela Vodă, Ecaterina Bargan, Emilia Dabu, Silvia Goteanschii, Andreea Teliban, Syntia Albulescu, Cristina Bianca Dan, Deniz Otay, Aida Hancer, Alexandra Popa, Mirela Bălan, Silvia Bitere, Ani Bradea, Roxana Diana Baltaru, Caliopi Dicu, Adelina Dozescu, Vicenţia Vara, Maria Apostu, Oana Pughineanu, Carmen Dominte, Mihaela Aionesei,Georgiana Adriana Gilescu, Miruna Ştefana Belea şi Raluca-Leontina Neagu. Cu amplul studiu, Lecturi scatologice cu Gaius Valerius Catullus (I) este prezentă Maria Pilchin, iar Emil Niculescu cu Caragiale şi carceralitatea. Cronici literare semnează: Mihai Lovin Caşoca (Avocatul cerului, Ştefan Dăncuş), Ottilia Ardeleanu (Tangerine Tango, Camelia Radu) şi Lucian Mănăilescu (Cutia poştală a cerului, Maria Apostu).
Helis, Anul XI, nr. 2 (130), februarie 2014, Slobozia. Aureliu Goci scrie eseul Mişcarea literară ialomiţeană – Scurtă privire fără concluzii, iar Virgil Diaconu transcrie o viziune critică asupra asupra cărţilor semnate de Florentina- Loredana Dalian: Şi copiii se îndrăgostesc, Aceeaşi lună peste sat, A unsprezecea poruncă şi Scrisori netrimise. Din Fondul Documentar al Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu”, Urziceni, este prezentat Jurnalul intim al lui Constantin Ţoiu. Lili Balcan revine cu Momente din viaţa oamenilor simpli de provincie de ieri şi de azi (II) – Amiază în cimitir, iar Silvia Bitere este prezentă cu un grupaj de poezii, cu o scurtă apreciere critică a lui Dan Simionescu. Gheorghe Dobre continuă proza eseistică, Şi au trăit ani mulţi fericiţi (IV), iar F.M. Ciocea, scrierea Manualui de fenomenologie (II). Cele două proze scurte întitulate Jucăria constituie un experiment interesant realizat de Marius Stan şi Florentina-Loredana Dalian. Tristeţea e proza scrisă de Dan Elias. Poezie semnează: Marius Stan, Ştefan Neagu, Petre Ioan Creţu, Ion Roşioru, Carmen Tănase, Nicolae Teoharie şi Costel Bunoaica.
Întrezăriri, Revistă sătească de ştiinţă şi cultură, anul II, nr. 5, aprilie 2014, Pârscov. Acest număr este deschis de evocarea Părintele Dumitru Stăniloaie de preotul Enache Necula. Rubrica Lirică feminină reuneşte semnăturile Passionariei Stoicescu, Elizei Artene, Titianei Nica-Ţene, Elenei Stroe-Otavă şi Magdei Isanos. Anul omagial Constantin Brâncoveanu este marcat de eseul lui Dumitru Scoroşanu Sfântul voievod martir, oda Plângerea Brâncoveanului de Constantin Costea şi comentariul Arta brâncovenească (I) de Raoul Sîrbu. Gheorghe Postelnicu pune în evidenţă personalităţile omului de cultură Mihail Steriadi (110 ani de la naştere), ale învăţătorului Ilie Vârşă (1901-1975) şi ale folcloristului Dem Ahriţculesei. Suscită interes rubrica lui I. Nedelea, Vorbe şi tâlcuri, ca şi eseul lui Titi Damian marginalii le cartea Enigme ale trecutului îndepărtat în Munţii Buzăului. Munţii Buzăului între mister şi realitate de Doina-Liana Gavrilă şi cel al lui Marian Rotaru – Patriotismul ca faptă. Menţionăm şi precizările autorului, Gheorghe Postelnicu, privind eseul Ultimul poet dac, referitor la opera lui Ion Gheorghe, publicat în colecţia Biblioteca Europeană, seria Collegium, EuroPress Group, 2014.
Oglinda literară, anul XIII, nr. 147 martie 2014, Focşani. Înainte de a trece în revistă o parte din bogata colecţie de cronici literare, remarcăm două eseuri: Mircea Martin: continuatorul lui Jean Lescure de Cosmin Pârghie şi Totalitarismul prin prisma lui Andreï Makine de Elena M. Negoiţă. Şi acum cronicil semnate de: Grigore Codrescu (Locuinţă pentru un strigăt de Victor Munteanu), Ionel Necula (Poemele din templu de Gheorghe Andrei Neagu), Ioan Toderiţă (poeme în balans de Cassian Maria Spiridon), Octavian Mihalcea (Poemele din templu de Gheorghe Andrei Neagu), Theodor Codreanu (Mantaua lui Hipocrate de Teofil Lung), Titi Damian (Moşia de Ioan Toderiţă), Petrache Plopeanu (Poema râmniceană de Nicolai Tăicuţu), Liviu-Ioan Mureşan (Poeme pentru cei care citesc în linişte de Olimpiu Nuşfelean), Lucian Gruia (Voci din grădina Kosovei literare/ Zëra nga kopshti i Kosovës letrare de Monica Mureşan şi Pe malul râului Styx de Gabriel Cazan. Victor Sterom ni-i reaminteşte pe Emil Giurgiuca (1906-1992) şi pe Dimitrie Stelaru (1917-1971).
ONIX, revistă editată de Centrul de excelenţă în promovarea creativităţii româneşti Londra, anul III, nr.1 (17-18), ian.-feb. 2014. Din bogatul conţinut în eseuri remarcăm pe cele semnate de: George Popa (In principio fuit Eminescu), Lucian Vasiliu (Fulguraţii… mono-dialogate), Lucian Gruia (Trei tipuri de locuire românească: brâncuşiană, cioraniană, eliadescă), Ion Pachia-Tatomirescu (Nichita Stănescu şi „noua ontologie” a limbii/ logosului din temeiul paradoxismului-1), George Petrovai (A fi sau a nu fi kafkian). Dintre prozatorii prezenţi amintim pe: Ion Mititelu, Constantin Arcu, Boris Mehr, Mariana Zavati Gardner, iar dintre poeţi pe: Calistrat Costin, Emilian Marcu, Liviu Pendefunda, Mariana Pândaru, Ştefania Oproescu, Gheorghe Neagu, Adrian Botez, Petru Solonaru, Eugen Evu, George Roca. Geo Galetaru face cronică literară la volumul Silviei Bitere, Gri kamikaze, iar patru texte critice sunt semnate de Emilian Marcu: Naşterea aurorei de Vasile Mic, Din cele câte au fost de Ion Paranici, Cartea de identitate a privighetorii de Cecilia Moldovan şi Negru de iarnă de Camelia Iuliana Radu.
Plumb, anul IX, nr. 83, februarie 2014, Bacău. Romulus Dan Busnea face o paralelă între discursul memorabil rostit, acum mai bine de 35 de ani, de Alexandr Soljeniţîn la Universitatea din Harvard (SUA) şi prevestirile lui Mihai Eminescu publicate în presa vremii, care anticipau, în mare măsură, cele ce se întâmplă astăzi în societatea umană. Grigore Codrescu comentează cărţile: Pe contrasens… de Calistrat Costin, Antologie de poezie şi proză (cenaclul literar Lira), selecţie făcută de Cristina Ştefan şi Nicolae Labiş. Opera Magna, ediţie îngrijită de Nicolae Cârlan, Ionel Necula scrie despre cartea Năvodul răspântiilor de Maria Cogălniceanu, Ion Buzaşi, despre Destine literare. Portrete şi medalioane de Liviu Chiscop, Ion Ţicalo, despre „Trudind peniţa” sub vraja păsării „cu colţ de rubin” de Ion Filipciuc, Calistrat Costin, despre Negru de iarnă de Camelia Iuliana Radu. Poezia este semnată de Valeria Manta Tăicuţu, Sterian Vicol, Mircea Bostan, Gheorghe Palel şi Camelia Iuliana Radu. Corbul de Edgar Allan Poe este în traducerea lui Radu Cârneci. De la un gând la altul (13) ne poartă Dumitru Brăneanu.
Revista Nouă, Anul XI, nr. 1 (80)/ 2014, Câmpina. În spatele frontului (editorialul) stă, mă rog, şi gândeşte optimist Florin Dochia. Iulian Moreanu vine cu A nouăsprezecea povestire cu un copil, iar Ana-Maria Constantin, cu eseul: Din istoria optzeciştilor – Alexandru Muşina. Franz Kafka. Oraşul şi angoasa este eseul lui Florin Dochia. Gherasim Rusu Togan face o disertaţie la Mateiu I. Caragiale şi „mistica zarului norocos”. Semnează poezie: Valeria Manta Tăicuţu, Diana Trandafir, Anastasia Tache, Victor Diaconu, Elena Glodean, Marian Dragomir şi Ştefan Al.Saşa (parodii). Realizează cronici literare: Christian Crăciun (Castelul, biblioteca şi puşcăria – trei vămi ale feminităţii exemplare, Dan C. Mihăilescu), Theodor Marinescu (Neant, Serghie Bucur), Ani Bradea (Ambasadorul, Ioan Mihai Cochinescu, Marina Nicolaev (Narcotango, Silvia Caloianu) şi notele… de la lansarea cărţii lui Toma Emanoil, Doctorul Mihai Constantin între da şi nu.
Sintagme literare, nr. 2 (7), martie 2014, Dudeştii Noi. În acest număr semnează poezie: Andrei Zanca, Mioara Băluţă, Camelia Iuliana Radu, Ioan Barb, Claudia Partole, Victoria Milescu, Octavian Mihalcea, Denisse Huzum, Domnica Pop, Aura Maru, Dumitru Ichim, Dorina Neculce; proză: Alexandru Moraru, Nicolae Baldovin, Geo Galetaru; aforisme: Ionuţ Caragea; critică: Adrian Dinu Rachieru – Nicolae Breban – 80 – Utopia romanului, Ionel Bota – Prinţesa din metaforă sau „anatomia” lecţiei de poezie. Despre lirica lui Virgil Diaconu şi Spectacolul oniric şi boemia. Poezia lui Gellu Dorian; cronică literară: Ottilia Ardeleanu la Fata casei de arţar de Ana Maria Gîbu şi Melania Cuc la Memoria fulgerului de Geo Galetaru; Burhanedin Xhemaili, în prezentarea şi traducerea lui Baki Ymeri; La curţile dorului se află Ion Căliman cu Bocetul solilocvial. Plânsul şi tânguirea pentru sine.
13 Plus, anul XVI, nr. 5-12 (174), mai-decembrie 2013, Bacău. Stereotipizarea un trend (a)cultural este editorialui lui Petre Isachi. Anul comemorativ Dumitru Stăniloaie este marcat printr-un eseu de Virgil Nistru Ţigănuş. Cornelia Ichim-Pompiliu, Corneliu Vasile şi V.N.Ţigănuş fac aprecieri critice la cartea lui Petre Isachi, Despre mine şi Dalila. Corneliu Vasile face prezentare critică la cărţile: Popasuri la Canossa de Liviu Comşia şi Aripi de vis – 113 poeţi contemporani, antologie îngrijită de Gheorghe A. Stroia; V.N.Ţigănuş la: Gânduri pentru intelecuali de Ştefan Slevoacă şi Cuvânt lămuritor asupra sfintei scripturi în Biblie sau Sfânta Scriptură de Bartolomeu Anania; Gheorghe-Jan Iscu la Confesiuni de-o clipă de Dumitru Gherghina. Criticele lui Petre Isachi se opresc asupra cărţilor: Psaltirea apocrifă a dreptului Iov de Dumitru Ichim, Repetiţie generală cu apocalipsa de Cornelia Ichim-Pompiliu, univers apollinic de Alexandru Dumitru, Oman de Cornelia Iuliana Radu, Convorbiri cu Mircea Popa şi provincia sa creatoare de Marin Iancu şi Gustul pâinii şi al vieţii de Gheorghe Ungureanu.
Vatra veche, serie veche nouă, anul VI, nr. 3 (63), martie 2014, Târgu Mureş. Anul Eugen Ionescu este marcat prin poeziile Florile şi Crochiu umoristic de cel aniversat şi eseurile: Nihilismul lui Eugen Ionescu, rău necesar sau posibil remediu de Petre Isachi şi Eugen Ionescu, poet de Marin Iancu. Dan Mănucă, în dialogul propus de Angela Baciu, spune la un moment dat: Nu consider că se scria, cândva, mai bine. Dar parcă prea şi-a deschis Hades porţile de au năvălit de acolo demonii „scriiturii”. Daniel Mihu realizează un interviu cu Gheorghe Pârja, alături fiind Vasile Tărâţeanu, despre autorul Necuvintelor. Pentru că tot veni vorba, Marele Premiu pentru Poezie al Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, ediţia a XXVI-a, a fost acordat poetului Nicolae Băciuţ. Avem nevoie de cultură? se întreabă Daniel Săuca şi tot el face răspuns în dialogul provocat şi consemnat de Irina Goanţă. Dintre cronicile literare amintim pe Melania Cuc la Poezii verzi pe pereţi de Nicolae Băciuţ şi Corneliu Vasile la Despre mine şi Dalila de Petre Isachi.
URMUZ, seria a doua, nr.1, ianuarie 2014. Editor: Biblioteca Municipală „Dr. C.I. Istrati” Câmpina, Director: Liliana Ene, Redactor-şef: Florin Dochia. De ce poezia? Este editorialul semnat de Florin Dochia:… Pentru că Poezia este începutul. Facerea lumii (a oricărei Lumi!) este Poezie (poiein = acţiunea de a face, a crea – pentru că trebuia să i se spună cumva, i s-a spus poezie…) Pentru că Poezia, cea dintâi, numeşte ceea ce va fi Subiect şi Obiect al Creaţiei… Iar în acest prim număr semnează poezie: Florina Zaharia, Ani Bradea, Hanna Bota, Amelia Stănescu şi Dudley Randall (trad. Liliana Ene & Florin Dochia). Paradigmele geniului este eseul lui Christian Crăciun, iar cronica literară la volumul Aşternuturi de ploaie de Amelia Stănescu aparţine lui Florin Dochia. Virgil Diaconu scrie Despre ignoranţă şi devoţiune şi-l prezintă pe Isidore Isou cu Letrismul sau Hazardul din noua pălărie… Jules Huret – Anchetă asupra evoluţiei literare – Stéphane Mallarmé şi fragmente dintr-un interviu realizat de Mona Simpson cu Philip Levine sunt traduceri realizate de Liliana Ene.
Valeriu GAFENCU
Imn al Învierii
Vă cheamă Domnul slavei la lumină,
Vă cheamă mucenicii-n veşnicii,
Fortificaţi biserica creştină
Cu pietre vii zidite-n temelii.
Să crească-n inimile voastre
Un om născut din nou armonios,
Pe sufletele voastre să se-mplânte
Pecetea Domnului Iisus Hristos.
Un clopot tainic miezul nopţii bate
Şi Iisus coboară pe pământ;
Din piepturile noastre-nsângerate
Răsună Imnul Învierii sfânt.
Veniţi creştini, luaţi lumina
Cu sufletul smerit, purificat;
Veniţi flămânzi, gustaţi din cina,
E nunta Fiului de Împărat.
