Spații culturale nr. 34 (14)
Reviste literare
Actualitatea literară, anul V, nr.38, mai 2014, Lugoj. În editorialul său, Despre talentul şi inspiraţia poeţilor, Nicolae Silade spune că: talentul e un dar şi că dăruirea asta nu are altă logică în afară de dragoste. (…) La fel stau lucrurile, cred, şi cu inspiraţia. Şi ea tot din dragoste vine… Doamna Magda Ursache scrie eseul Grădinar în grădina de sus, iar Virgil Diaconu comentariul critic: Cărtărescu, poet sinclonizat. Poezie semnează: Rita Chirian, Alexandra Negru, Georgia Miculescu, Denisse Huzum, Andrei Zbîrnea, Georgian Ghiţă şi Ion Maria, iar proză: Catia Maxim, Oleg Carp, Nicolae Bălaşa şi Alexandru Moraru. Ionel Bota face cronică literară la volumul Întâmplări simple de Geo Galetaru, iar Remus Valeriu Giorgioni, după ce se află în dialog cu Veronica Balaj, prezintă cările: Momente şi schiţe pe scena criticii de Augustin Cozmuţa, În numele tatălui de Horia Ungureanu, Manuscrisul cu scriitori de Virginia Pilat, În drum spre Nisa de Marian Drumur, Într-o elegie cu obloanele trase de Ion Cocora, versuri cu vino-ncoacede Marian Dragomir, Teutonul de Liliana Ardelean şi Semne de carte de Rodica Lăzărescu. Luminiţa Zaharia prezintă Dintr-un vis în altul de Ana Maria Gîbu, iar Antoaneta Turda …cu Pavel, pe drumul Damascului de Rodica Dragomir.
ARGEŞ, Serie nouă, Anul XIV (XLIX), nr. 5(383), mai 2014, Pitești. Scurt şi la obiect spune Gheorghe Grigurcu, aflat în dialog cu Dumitru Augustin Doman: Valoarea în literatură se stabileşte prin detaşarea ei de nonvaloare. Socotind băbeşte, prin separarea grîului de neghină… Foarte motivat şi comentariul lui Liviu Ioan Stoiciu: Cine ne salvează viaţa literară de la moarte. Cronica întârziată a lui Nicolae Oprea are ca obiect cartea lui Gellu Dorian, Şaizeci de pahare la o masă. Dumitru Augustin Doman face cronică literară la volumul lui Mihai Vişoiu – Viaţă cu lupi, bani şi moarte şi prezintă cărţile: Apropieri insolite – schiţe de idei de Vasile Tomoiu, Urmuz în conştiinţa criticii de Constantin Cubleşan, Cumetrii molcome de Daniel Săuca şi Diavolul şi stewardesa de Ioan Barbu. Seria cronicilor continuă cu: Mircea Bârsilă (Eugen Suciu, Ţeasta), Nicolae Jinga (Alexandru Drăghici, Păsări greşite), Viorel Nica (James Joyce, Exilaţi – trad. Dan Ciobanu), Octavian Mihalcea (Geo Galetaru, Întâmplările simple), Ştefan Dimitriu (Viorel Dianu, O, ce lume minunată!) şi Şt. Ion Ghilimescu (Iulian Moreanu, Febra). Proza este semnată de Marin Ioniţă şi Adrian Alui Gheorghe (ambii cu fragmente de roman), iar Andrei Zanca este prezent cu fragmente din Cartea surâsului – jurnalul unui drum lăuntric.
ateneu, Anul 51 (serie nouă), nr. 537, mai 2014, Bacău. Cultura trebuie să existe, să dureze, să-şi îndeplinească rolul care ţine de simbol, de reputaţie spune Maria Carpov în dialog cu Ioan Dănilă. Eseurile din acest număr sunt semnate de: Dimitrie-Ovidiu Boldur (Grigore Tabacaru şi muzeistica băcăuană), Elena Ciobanu (El/ea), Vasile Spiridon (Evrei pentru români şi români pentru evrei), Ştefan Munteanu (Henrieta Sachelarie despre pesimismul eminescian – I), Gheorghe Iorga (Între mine şi mine cu Leonardo şi domnul Teste – III), Ion Fercu (Prin subteranele dostoievskiene -27). Cronică literară scrie Adrian Jicu pentru Beniamin de Eugen Uricaru, iar note de lectură semnează: Marius Manta (liviu Chiscop, Drama lui Ion Luca), Dan Perşa (Valentin Talpalaru, Cu amurgul în lesă), Gabriela Gîrmacea (Dan C. Mihăilescu, Castelul. Biblioteca. Puşcăria. Trei vămi ale feminităţii exemplare). Comentarii critice fac: Nataşa Maxim (Jeni Acterian, Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit), Dan Petruşcă (despre iubire – 4), Constantin Trandafir (Poetul – Virgil Diaconu, n.r. – şi făpturile Domnului), Constantin Călin (Mozaic – 5) şi Marius Manta (Arşavir Acterian, Jurnal).
Bucovina literară, Serie nouă, Anul XXV, nr. 3-4 (277-278), martie-aprilie 2014, Suceava. Vasile Proca oferă un poem trist drept autograf, apoi intră în dialog cu Miljurko Vukadinović, iar Liviu Ioan Stoiciu anunţă, în comentariul său, că Viitorul sună într-o dungă în cultura română. Din gama variată a eseurilor şi comentariilor amintim: Ţărănuşul de Magda Ursache, Trei ipostaze poetice ale mării de Petru Ursache, Un broscoi urât tulbură apa de Adrian Alui Gheorghe, Cap şi pajură şi impresiile şi expresiile unui invalid din războiul rece despre războaiele ruse-urss-iste de Leo Butnaru, Nichita Stănescu şi „dreptul la timp” de A.D. Rachieru, Mihai Eminescu şi Taras Şevcenco – sub semnul unei sintagme viabile:poet naţional de Ion Cozmei, Iancu Nistor în viaţa culturală a Bucovinei de odinioară de Lucia Olaru Nenati, Un eminescian autentic: Costache Ioanid de R.V. Giorgioni şi Jurnal de călătorie: Crimeea privită dinspre azi, către ieri şi mâine (IV) de Marius Chelaru. Cronică literară semnează: Ioan Holban (Solilocvii, Vasile Burlui), Valeria Manta Tăicuţu (Respiră cu mine, Diana Caragiu), Alexandru Ovidiu Vintilă (Tot atât de liber, Constantin Abăluţă şi Liviu Antonesei (Negru de iarnă, Camelia Iuliana Radu).
Bucureştiul literar şi artistic, Anul IV, nr.5 (32), mai 2014. În editorialul său intitulat Percepţia publică a scriitorului român de azi, Florentin Popescu aminteşte: Se ştie, de altfel, ca pentru oamenii condeiului vremurile n-au fost niciodată prielnice. Şi totuşi au apărut opere de valoare. Aflat în dialog cu Florentin Popescu, Petru Demetru Popescu se destăinuie: Am spus mereu adevărul, nu mi-am trădat niciodată iubirile. Comemorarea lui Tudor Vianu, 50 de ani de la trecerea în nefiinţă, i-a prilejuit lui Marian Nencescu comentariul Virtuţile paideii. Cronica literară este susţinută de Ion Roşioru (Candela aprinsă de Mihai Sălcuţanu) şi Florentin Popescu (Buzăul înainte de toate. Despre Alex. Oproescu şi cărţile sale, o antologie de Nistor Tănăsescu), iar de sub dulcea povară a amintirilor, Nicolae Constantinescu consemnează despre scriitorul ialomiţean Marian Ştefan. Poezia este semnată de: Eugenia Bulat, Costel Stancu, Daniel Adrian Marin, Alexandru Cazacu, Gabriela Dragnea, Gheorghe Ifrim, Petru Solonaru, Dumitru Ichim, Răzvan Ioniţescu. Cu un fragment de roman este prezent Ioan Dumitru Denciu.
Cafeneaua literară, Anul XI, nr. 5/ 136, mai 2014, Piteşti. Virgil Diaconu prezintă câteva idei pe sărite de la colocviul Gustul criticii – gustul publicului (27 apr. 2014), iar Ion Lazu face Consemnări la un colocviu despre gustul literar… Şi a consemnat pe: Nicolae Manolescu, Radu Voinescu, Horia Gârbea, Ion Simuţ, Florin Mihăilescu, Vasile Spiridon, Viorica Răduţă, Adrian G. Romila, Florin Dochia, Dan Cristea, Angelo Mitchievici, Gelu Negrea, Felix Nicolau, Răzvan Vancu, Lucian Chişu, Virgil Diaconu. Alex Ştefănescu este prezent cu eseul Despre demitizare, iar Aura Christi, cu două eseuri: Dedublaţii iisusiaci şi Moartea noastră cea de toate zilele. Virgil Diaconu realizează studiul critic B. Fundoianu sau Poezia ca recuperare a realului, iar Adrian Dinu Rachieru face profilul: Aurel Rău sau „filosofia ochiului”. Nu lipsesc Aforisme de Gheorghe Grigurcu, iar Passionaria Stoicescu face cronică literară cărţii Aceeaşi lună peste sat de Florentina Loredana Dalian. Lecţia de poezie este susţinută de Shi Tao şi Robert Frost (trad. Horia Gârbea), Randall Jarell şi Rainer Maria Rilke (trad. Şerban Foarţă) şi T.S. Eliot (trad. Florin Dochia). Semnează tot poezie: Daniel Corbu, Ilie Vodăianu, Liviu Popescu şi Benjamin Fondane (trad. Ştefania Mincu).
Contraatac, Anul XV, nr. 33, iunie. 2014, Colegiul Tehnic „Gheorghe Balş”. Adjud. Am scris enorm până acum, pentru că am suferit enorm, dar am avut curajul să privesc în viitor şi să cer mai mult de la mine şi de la Dumnezeu spune Ionuţ Caragea în dialog cu Adrian Botez. Eseistic, Liviu Ioan Stoiciu se întreabă: Literatura română, încotro? Adrian Botez scrie despre aniversarea lui V. Voiculescu – 130 de ani, comemorarea lui Liviu Rebreanu – 70 de ani şi o serie de comentarii: Cazul Klaus Iohanis sau Când nu urmezi linia instinctului de neam…!; Şezătorile organizate de Octavian Goga la Răşinari, România este vatra Europei şi a lumii (cf. Harald Haarmann) şi Folclor daco-românesc – Paştele Blajinilor. Alte comentarii semnează: Corneliu Leu (Ca să avem certitudinea egalităţii europene a fiecărui vot exprimat), Corneliu Florea (Echinox cu fantome iredentiste) şi Sorin Langu (Moartea lui Stalin. Dintre cei care semnează poezie amintim pe: Valerian Călin, Elena Niculescu, Dorina Camelia Buduşan, Eugen Evu, Raisa Boiangiu, Dumitru Ichim, George Anca, Ionuţ Caragea, Paul Spirescu, Andrei Zanca, Theodor Răpan, Cezarina Adamescu, Ioana Stuparu, Ioan Miclău, Rade Silian, Ştefan Doru Dăncuş, Gabriela Pachia, Ion Pachia Tatomirescu.
FEED BACK, Anul XI, nr 5-6, mai-iunie 2014, Iaşi. Din bogatul şi valorosul conţinut al acestei ediţii remarcăm eseurile: O previziune ştiinţifică eminesciană: cuanta de Mihai Cimpoi, Poezia în viziunea lui B. Fundoianu de Virgil Diaconu, Mircea Eliade. Artă şi sacralitate de Valentin Ciucă, Mioriţa sau Dracula de Iustin Panţa, Cezar Ivănescu: „O reprezentaţie sacră pe o scenă platonică” de Lucian Gruia şi travaliul unui poem de Livia Ciupercă, Ideea progresului în artă de Joseph-Emile Muller; cronicile literare semnate de: Dan Mircea Cipariu (Nicolae Bacalbaşa, Opriţi dricul, mortu’ ăsta n-a dat plicul), Petre Isachi (Viorel Savin, Hotel „Far east”), Florentin Smarandache (Ionuţ Caragea, Antologie de poeme); cărţi prezentate de: Adrian Dinu Rachieru (Theodor Codreanu, Duminica mare a lui Grigore Vieru), Vasile Dan (Adam Puslojić, Mercor), Daniel Corbu (George Vulturescu, Aur şi iederă), Nicolae Dabija (Gaetano Longo, Ferestrele vântului), Andrei Sturdza (Dumitru Augustin Doman, Cititorul de roman); poezii inedite de Leonid Dimov şi Ion Stratan; poezie semnată de: Denisa Lepădatu, Ghiţă Georgian, Monica Râpeanu, Florin Caragiu, Constantin Mănuţă, Florentin Palaghia, Yvan Goll (Cântece de dragoste malaeze – trad. Petre Stoica).
Fereastra, Anul XI, nr. 4(85), mai iunie 2014, Mizil. Ediţia este deschisă prin consemnarea evenimentului memorabil care a avut loc la Mizil: lansarea cărţii La marginea lumii de Emil Proşcan şi Ecaterina Bargan. Proza scurtă predomină acest număr fiind semnată de: Alexandru Juncan, Mihai Batog-Bujeniţă, Florentina Loredana Dalian, Paul Mihalache, Andrei Velea, Elena Hanganu, Maria Niţu, Larisa Elena Stan. Eseurile aparţin lui Dorin Mureşan (De ce sunt scriitor? şi Când scrii „o femeie”) şi Emil Proşcan (Despre puterea de a fi). Comentarii critice semnează: Maria Pilchin (Anna Gavalda, Darul unei zile), Corneliu Vasile (Gheorghe Andrei Neagu, Poemele din templu), Florin Ursuleanu (Nistor Tănăsescu, Antologia de referinţe publicistice Buzăul înainte de toate. Despre Alex. Oproescu şi cărţile sale, Laurenţiu Orăşanu, Totul pe alb şi Mirela Bălan, Supradoză), Mihai Lovin Caşoca (Gheorghe Andrei Neagu, Poemele din templu), Lucian Mănăilescu (Marius Manta, Literaturbahn) şi Emil Niculescu (Octavian Mihalcea, Bestii şi basme). Poezia e semnată de: Tincuţa Horonceanu Bervenic (poetul lunii mai), Bianca Dan, Adi Sfinteş şi Nina Cassian (in memoriam). Ultima pagină şi-a rezervat-o sieşi Lucian Mănăilescu, POEZIEI sale dintr-un volum aflat în pregătire.
Helis, Anul XI, nr. 5 (133), mai 2014, Slobozia. Adevărurile vieţii nu ne aparţin, noi doar le trăim aşa cum ne sunt date reprezintă citatul aforistic care încheie eseul Mama lui Andrei de Dan Elias. Alte eseuri sunt semnate de: George Apostoiu (Cioran. Suferinţa de a trăi sau despre paradisul vieţii ca loc de tortură), Georgiana Căciulă (Acest arbore liric) şi Alexandru Bulandra (Isus şi Proiectul „Asaltul Cerului”). Florin M. Ciocea completează Manualul de fenomenologie cu episodul al patrulea, Jurnalul intim din Fondul Constantin Ţoiu se află tot la episodul al patrulea, în timp ce George Theodor Popescu prezintă Conturul umbrei – din înSemnările unui poet ratat. Florentina Loredana Dalian semnează reportajul unei întâlniri scriitoriceşti: De la noi, la Teleorman. Semnează poezie: Marius Stan, Marian Stefan, Nicolae Teoharie, Petre Ioan Creţu, Ion Roşioru, Victor Nicolae, Costel Bunoaica, scriitorii teleormăneni – Eugenia Dumitriu, Ion Drăghici, Domniţa Neaga, Florina Isache, Alexandra Cutieru – şi trei poeţi din Bitola (Macedonia) – Radovan P. Ţvetcovski, Miliţa Dimitrijovsca-Radevsca şi Vesna Mundişevsca-Veljanovsca (trad. Dina Cuvata, aşezare Gheorghe Dobre). Grigore Spermezan face cronică literară la cartea lui Valentin Mureşan intitulată Un filosof rătăcit.
HYPERION, Anul 32, Nr.4-5-6/ 2014 (240-242), Botoşani (prima parte). Eu sunt de căutat şi de privit ca o sumă, chiar şi a ceea ce pare de neînsumat spune invitatul revistei, Gabriel Chifu în dialogul iniţiat de Gellu Dorian. Apoi, invitatul oferă revistei, spre publicare, un grupaj de poeme, iar Lucian Alecsa, în contrapartidă, oferă cronică literară la romanul Punct şi de la capăt de Gabriel Chifu. Târg lesne încheiat. În continuare Andra Rotaru intră în dialog cu Dora Pavel, cu Marius Aldea, cu Lavinia Bălulescu. Liviu Pendefunda participă la ancheta revistei Scriitorul – destin şi opţiune. Dintre cei antologaţi la poezie amintim pe: Emilian Galaicu-Păun, Radu Florescu, Adrian Alui Gheorghe, Lucian Vasiliu, Ion Tudor Iovian, Petruţ Pârvescu,, Constantin Iftime, Dumitru Necşanu, Cristina Prisecaru Şoptelea, Luminiţa Amarie, Domnica Pop, Vlad A. Gheorghiu, iar la proză pe: Dan Perşa, Radu Aldulescu, Constantin Arcu, Carmelia Leonte, Valentin Coşereanu. Leo Butnaru ne oferă spre lectură: Jurnal mixt: din Crimeea spre Volînia. Cronicile literare sunt semnate de: Lucian Alecsa (Elefantul de câmpie de Constantin Iftime, VorbaIago de Nicolae Coande şi Ikebana de Liviu Georgescu), Vasile Spiridon (Virgil Teodorescu. Monografia operei de Claudia Mihaela Vlaicu), Octavian Soviany (Eroticele, de Dominic Brezianu) şi Florin Caragiu (Memoria de Angela Mamier Nache).
LITERE, Revistă lunară de cultură a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, Anul XV, Nr.5 (170), mai 2014. Încă de la deschiderea acestui număr remarcăm prezenţa unor personalităţi ale culturii române: Barbu Cioculescu, cu un fragment din volumul în pregătire, Amintirile unui uituc – exerciţii de memorialistică, vol.II şi Mihai Cimpoi, cu un fragment din volumul aflat în pregătire, Anatomia fiinţei (Şcoala literară de la Târgovişte). Apoi studiile semnate de Dorina Grăsoiu (Campania „generaţionistă” în presa interbelică românească – 2), Horina Loredana Stoica (Coordonatele poeziei Anei Blandiana – analiză semantic-textuală -5) şi comentariul lui George Coandă: Starea de românitate. Străvechea unitate a neamului (3). La rubrica proză sunt prezenţi: Mihai Stan, Ion Marculescu, Corin Bianu şi Savian Mur. Florentin Popescu face portret în peniţă lui George Theodor Popescu, următorii (dintre mai mulţi) fac cronică literară: Tudor Cristea (George Geacăr, zoom. gaura de vierme şi foarte, foarte aproape), Magda Grigore (Cristian Meleşteu, Revoluţia borfaşilor), Aureliu Goci (Ştefan Dorgoşan, Garnizoana Malamoc), Emil Lungeanu (N.N. Negulescu, Nunta cuvintelor).
Oglinda literară, anul XIII, nr. 150 mai 2014, Focşani. Prea multe îndoieli are Ştefania Oproescu în editorialul său. Tocmai de aceea am reţinut motto-ul dat de călugărul italian, secolul al X-lea, Somadeva Suri: De obicei, oamenii zăpăciţi de zvonuri nu sunt în stare să judece. Dar în interiorul revistei nu sunt zvonuri, astfel că, Theodor Codreanu, cu Numere în labirint, se află în I. ianuarie-decembrie 1986 între 8804 şi 8881. Remarcăm apoi două eseuri semnate de Lucian-Zeev Herşcovici (Limba Română în Israel) şi Aureliu Goci (Horia Gârbea sau Spiritul clasic dincolo de frontiera absurdului). Din cartea Paradigme ale Tragediei Basarabiei de Gh. Buzatu este reprodusă stenograma intitulată: Suntem prea aproape de Rusia şi prea departe de Dumnezeu. Constanţa Cornilă face o prezentare plină de poezie volumului Eneida fantasmelor de Marina Raluca Baciu, iar Gheorghe Neagu, o prezentare de suflet cărţii Canada văzută de aproape de Tit Tihon. Semnează cronici literare Aureliu Goci (Călător în constelaţia rătăciţilor, Dorin Ivan), Lina Codreanu (Arşiţa din ploi, Gheorghe Neagu), Florentin Popescu (Himera cu sfeşnic aprins, Doina Popa) şi Dumitru Anghel (Primăvara fără sigiliu, Denisa Lepădatu, Anatomie de ploaie, Cristina Terente şi Solie, Viorel Dinescu). Marius Chelaru se află Cu pasul, sufletul şi cartea prin Dobrogea, Petrache Plopeanu, în Cârciuma filosofică „La UŢΔ.
ONIX, revistă editată de Centrul de excelenţă în promovarea creativităţii româneşti Londra, Anul III, nr.3-4 (19-20), mart.-apr. 2014. Director: Constantin Huşanu, Redactor şef: Ioan Mititelu. Spicuim din eseuri: Elegiile lui Nichita Stănescu şi nonnervurile lor afective de Lucian Şt. Mureşanu, fragmente din volumul aflat în pregătire Numere în labirint de Theodor Codreanu, Aurul din poezia lui Nicolae Labiş de Vavila Popovici şi Mioriţa – operă încadrabilă unei literaturi mistice de Camelia Suruianu; din cronicile literare: Constantin Blănaru (Emilian Marcu, Mirări din alte veacuri) şi Maria Apetroaie (Vasile Popovici, Sete de albastru); din textele critice ale lui Emilian Marcu: Basarabia eminesciană de Theodor Codreanu, Eu sunt cel ce sunt de Vasile Tărâţeanu şi Sufletul singur… de Ion Maftei (Flavus); dintre prozatori: Boris Mehr, Constantin Huşanu, Ioan Mititelu, Ioan Baban, iar dintre poeţi: Petruş Andrei, George Stanca, George Roca, Eugen Evu, Gheorghe Neagu, Daniel Corbu, Adrian Botez, George Anca, Dumitru Ichim.
ProSaeculum, Anul XIII, nr. 1-2 (93-94), 15 ian. – 1 mart. 2014, Focşani. Ion Tudor Iovian şi redacţia deplâng dispariţia lui Mircea Dinutz la un an de eternitate. Ionel Necula vorbeşte în editorial despre reciclarea idolilor. Domna Magda Ursache scrie cu pioşenie eseul Un suflet este o teofanie. Seria eseurilor este deschisă, ca de obicei, de D.R. Popescu (Domnule Valentin Hossu-Longin,) urmat de: Iordan Datcu (Vasile Voiculescu despre horă), Constantin Coroiu (Portrete cu şi fără ramă), Jeana Morărescu (D.R.Popescu şi perceperea construcţiei „crucificate” a lumii), Mădălin Roşioru (Deletus interruptus…), Ionel Popa (De la clopot la cupolă-I). Remarcăm, în continuare, Jurnalul poemelor de Liviu Ioan Stoiciu, interviurile realizate de: Victoria Milescu cu acad. Gheorghe Păun, Marin Iancu cu Mircea Tomuş, Rodica Lăzărescu cu Tudor Gheorghe şi Dumitru Velea cu Anni-Lorei Mainka. Două comentarii critice ne atrag atenţia: Radu Cârneci: „omul cultural” şi „erosofia” (II) de Jeana Morărescu şi Despre „insuficienţele” lui Eugen Ionescu de Petre Isachi. Din cronicile literare amintim: Ionel Necula (Petru Ursache, Etnosofia), Ion Roşioru (Mihai M. Macovei, Actorul, otrava şi pâinea şi Nicolae Pogonaru, Oraşul din camera web).
Revista Nouă, Anul XI, nr. 2 (81)/ 2014, Câmpina. O informaţie necesară este editorialul lui Florin Dochia (Criticul şi publicul său: divergenţe, convergenţe, compromisuri), ecou la colocviul Gustul criticii – gustul publicului (26 aprilie 2014). Seria cronicilor literare este deschisă de… comentariul lui Constantin Trandafir: Camil Petrescu. La ctitoria romanului românesc modern. Urmează: Christian Crăciun (Sandu Tudor, Universalism Românesc), Stan Brebenel (Florin Meşca, Nevăzutele cărări), Serghie Bucur (Codruţ Radi, porţi de… vreme închise), Victor Sterom (remember Petre Ghelmez şi breviar Ion Mircea, Terra Balerina şi Constantin Abăluţă, Totul despre nimic), Lucian Gruia (Viorel Martin, Aventurile lui Tudor), Petru Hamat (Raul Bribete, Caniculă în diamant), Petre Isachi (Nicolai Tăicuţu, La început a fost câmpia), Titus Vâjeu (Serghie Bucur, APTER). Semnează proză: Ani Bradea, Iulian Moreanu, Corina Chihaia, Diana Trandafir, iar poezie: Ioana Mihai, Victor Sterom, Gabriel-Vincenţiu Mălăescu, Ştefania Ene, Marian Hotca, Geo Galetaru, Dan Dănilă, Beatrice Ruscu şi Ştefan Al.-Saşa (parodie).
Vatra veche, serie veche nouă, anul VI, nr. 5 (65), mai 2014, Târgu Mureş. Daniel Drăgan, provocat la un dialog despre interviu de Nicolae Băciuţ, spune undeva: deseori cititorul e interesat nu doar de adevărul artistic pe care-l conţine produsul ficţiunii, ci şi de adevărul celălalt, al realităţii brute de la care presupune că a şi plecat ficţiunea. Dintre eseuri remarcăm pe cel al lui A.I.Brumaru (Părintele Thom – O privire teoretică) şi pe cele prilejuite de evocarea Magdei Isanos semnate de Nicolae Băciuţ (Seninătatea împăcării) şi Miruna Ioana Miron (Rădăcina). Au realizat cronici literare: Răzvan Ducan (Lazăr Lădariu, Medalii de rouă), Nicolae Băciuţ (Anica Facina, Personalul de noapte şi Liliana Petcu, Zâmbete şi ziduri), Gellu Dorian (Vasile Popovici, Solstiţiu hiperboreal), Lucian Gruia (Dan Anghelescu, Şi atunci ar fi trebuit să vorbesc…), George Anca (Vasile Menzel, Iubeşte-mă şi Ia-mă cu tine), Andrei Pogány (Stejărel Ionescu, Castelul de nisip), Helene Pflitsch (Ion C. Gociu, Maia), Constantin Stancu (Radu Igna, Valea proscrişilor).
URMUZ, seria a doua, Nr.2 şi Nr.3, februarie şi martie 2014, Câmpina. Liliana Ene semnează eseul despre bucuria lecturii, iar de la Colocviile „Nichita Stănescu” ne parvin două comentarii semnate de Constantin Hârlav (Ceea ce îmi amintesc şi ceea ce am uitat – dec. 1985) şi de Ion Stratan („Sporind a lumii taină” – dec.1987). Cronici literare au realizat: Florin Dochia (gânduri în cuşcă, Maria Dobrescu), Lucian Gruia (Cascada îngheţată, Lucia Maria Purdescu şi Negru de iarnă, Camelia Iuliana Radu) şi Ioana Geacăr (Memoria, Angela Nache Mamier). Alfred Jarry de la ubu la `patafizică şi Identitate şi alteritate în poezia eminesciană pornind de la Søren Kierkegaard sunt două comentarii semnate de Ştefan Alexandru Ciobanu, respectiv Ioana Ursu. Folcloristul Gherasim Rusu Togan este prezent prin Descântec pentru dezlegarea fântânii. Poezie semnează: Elena Dinu, Monica Berceanu, Valentin Irimia, Dan Dănilă, Elena Glodean, Magda Mirea, Irina Lucia Mihalca, Igor Ursenco, Raul Bribete, Octavian Mihalcea, Florin Dochia (versiune în lb. engleză de Elena Dinu). Texte din Arthur Rimbaud (Adio!) şi Charles Baudelaire (Sfaturi pentru tinerii scriitori) sunt traduse de Liliana Ene. Florin Dochia traduce din Lawrence Ferlinghetti şi T.S. Eliot, iar Liliana Ene şi Florin Dochia traduc din Cristopher Marlowe, Sir Walter Raleigh şi W.H. Auden.
