Cotețul cu metafore – Luminițe
Luminițe
În orașul meu Sărat
ca și-n altele din țară,
centrul s-a iluminat
precum este și pe ,,afară”…
S-a dat drumul bucuriei
la părinți și la copii,
dar, în vremea pandemiei,
cât de bucuros să fii?
Bradul falnic, rămuros
este plin de luminițe
ce îl fac și mai frumos,
ca unul mai scump, de fițe…
Iar sub el, stă speriat
Moșul de anul trecut…
Mâinile și-a ridicat…
Cine știe ce-a făcut?…
Zici c-a fost prins la furat,
nu la-mprăștiat cadouri,
și-o să fie-ncătușat
la Poliție-n birouri…
Însă, poate mi se pare
și nu mai văd eu magia,
spiritul de sărbătoare
ce străbate România!
Poate, chiar era nevoie
de această iluminare
căci, de-o vreme, anevoie
avem timp de relaxare!
Este bine că-n tuneluri
nu e loc de întuneric
și că-s pline doar de becuri
luminându-le feeric…
Astfel, râmniceni-sărați,
mintea și-o vor bucura
că sunt mai… iluminați
decât mintea altora…
Revenind în realitate,
așteaptă o-ntreaga țară,
din tunele-ntunecate,
,,Luminița”… să apară!
