Spații culturale nr. 82 (13)

REVISTE LITERARE

Acolada, Anul XVI, nr. 4 (173), aprilie 2022, Satu Mare. Eseurile și comentariile sunt realizate de Radu Ulmeanu, Bietul Ion Iliescu! Zenovie Cârlugea, Un tablou național de valori literare într-un demers critic și Însemnări ale lui Brâncuși care trimit și la Eminescu, Constantin Trandafir, Sufletul este o fereastră deschisă, Constantin Călin, Jurnal despre Bacovia (VII), C. D. Zeletin, Exordiu la Centenar (III) – Academia Bârlădeană la 100 de ani, Isabela Vasiliu-Scraba, Peștera platonică și peștera eliadescă, Mircea Popa, Alexandru Popescu și românii de peste hotare, Pavel Șușară, Dezertarea din memorie sau despre negarea cenușei. Interviurile revistei sunt consemnat de Lucia Negoiță cu Letiția Vladislav și Ștefan Ion Ghilimescu cu Șerban Cioculescu (2010). Critica literară este făcută de Gheorghe Grigurcu (Radu Ulmeanu, O sută și una de poezii), Tudorel Urian (Simona-Grazia Dima, Pâinea și vinul vieții), Valeria Manta Tăicuțu (Gabriela Ana Bălan, Prea mulți Pilați pentru două mâni), Any Drăgoianu (Dialoguri la hotarul de taină, ediție îngrijită de Florin Caragiu), Daniel Marian (Nicolae Toma, Răzvrătitul, Andrei Caucar, Cartea Suzanei, Maria Grădinaru, Cactusul de la etajul doi, Emil Sergiu Varga, Pe trecerea de unicorni, Ioan Maxim Evu, Trandafirii din Valea Hermonului), Mihaela Meravei (Mircea Lungu, C-am stat sub vânt). Din Spuma zilelor și nopților de lectură (Cartea ca un răspuns) și din Jurnal („Caracterul seminal al vocabularului”) ne oferă pagini Dumitru Augustin Doman, respectiv, Gheorghe Grigurcu. Semnează poezie: Nicoleta Crăiete, Lucia Bibarț și Gabriel Rosenstok (versiune în limba română: Olimpia Iacob), proză: Magda Ursache, parodie: Lucian Perța, pamflet: Florica Bud.

Actualitatea literară, Anul XII, nr. 117, martie-aprilie 2022, Lugoj. Eseurile și comentariile sunt realizate de Nicolae Silade, Despre vremea care-ncearcă în zadar din goluri a se naște (editorial), Remus V. Giorgioni, Arta cititului și a scrisului la români, Radu Ciobanu, De neuitat, Gheorghe Secheșan, Simboluri esențiale în poemul Luceafărul de Mihai Eminescu, Magda Ursache, „Meseria de a citi”, Florentin Popescu, Bolintineanu, contemporanul nostru, Igor Isac, Adrian Dinu Rachieru, Valeriu Cristea – 85. Un critic jubilativ (II). Dialogurile sunt: George Motroc cu Mihail Victus și Vasile Proca cu Adam Puslojić. Critică literară fac: Cornel Ungureanu (Nichita Danilov, purtător de mesaj), Ela Iakab (George Vulturescu, Printre vânătorii de orbi), Tudor Voicu (Violeta Anciu, Migrația inocenței), Ovidiu Pecican (Teodor Baconschi, Scrieri, 1-2), Romeo Aurelian Ilie (Ionelia Cristea, Noaptea de gardă și Petra Torsan, grații muze armonii), Daniel Mariș (Menuț Maximinian, Frontiere etnologice și Nicolae Preda, Trece viața prin oglindă), Ioana Brudașcă (Matei Vișniec, Un secol de ceață), Maria Nițu (Simion Dănilă, Omenescul, preaomenescul Nietzsche), Rodica Lăzărescu (Costel Nedelcu, Violetta de Sadova), Ana Dobre (Passionaria Stoicescu, Declarații pe propria răspundere), Mihai Posada (Teofil Răchițeanu: două culegeri de catrene). Dintre cărțile sosite la Daniel Marian amintim: Ion Oprișor, Firul de plumb, Constantin Stancu, Judecătorul și jurnalul ars, Marian Apostol, Decembrie de foc, Petronela Apopei, Fiorii iubitei în albastru, Daniela Văleanu, Toamna-Iarnă din noi. Poezia este semnată de Nicolae Silade, Virgil Diaconu, Diana Pană, Ioan Romeo Roșiianu, Caroline Carver (traducere de Ana Neagu), proza, de Ovidiu Bufnilă, Dan Predescu, Avdulla Kënaçi (traducere de Oana Glasu), Gheorghe Alexandru Iancovici și teatru, de Nicolae Havriliuc.

Alfabet, anul 1, nr.1, mai 2022. Salutăm noua revistă printr-o scurtă prezentare, astfel: eseurile sunt realizate de Luminița Zaharia, La început de drum, Ionel Bota, Textul și Istoria. Realitate și cunoaștere în romanul lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron (I) și Limbajul figurativ și autonomiile imaginarului cromatic, critică literară făcută de Ottilia Ardeleanu (Oana Frențescu, Țipătul frunzelor și Carmen Secere, mon amour ma tristesse), poezia semnată de Carmen Tania Grigore, Camelia Iuliana Radu, Luminița Zaharia, Gina Zaharia, Ottilia Ardeleanu, Nicoleta Stanciu, Mariana Dobrică, Valerian Bedrude, George Ioniță, Virgil Andronescu și proză, de Mariana Dobrică, Luminița Zaharia, Corina Vlădoiu. Ilustrația revistei aparține Alinei Astăluș.

Antares, anul XXIV, nr. 285-286-287, ianuarie-februarie-martie 2022, Galați-Brăila. În prima parte a revistei întâlnim două articole ale lui Mihai Eminescu: În sfârșit vedem limpede și Originea românilor, precum și eseurile realizate de Vasile Datcu, Tinerețe fără bătrânețe (II) și Constantin Gherghinoiu, Poezie cu Stere… și „Vision dans le cristal” à la Dolfi Trost, sau contribuții brăilene la mișcarea suprarealistă mondială. Critica literară este făcută de Cornel Simion Galben (Ionel Necula, Eminescu în tentații metafizice), Valentin Popa (Camelia Iuliana Radu, Ziua în care am devenit monstru), Ion Manea (Ionel Rusu, Întoarce-te!), Ghiță Nazare (Iosif Roca, Serafima). Poezia este semnată de Mihai Eminescu, Stere Bucovală, Octavian Mihalcea, Adrian Erbiceanu (prezentat de A. S. Pop), Charles Baudelaire (traducere de Al. Philippide), Masud Uzzaman (traducere și note de Mircea Dan Duță), Emily Dickinson (traducere de Margareta Sterian), Anna Ahmatova (traducere de Madeleine Fortunescu), Gabriela Mistral (traducere de Ion Frunzetti), Edith Sëdergran și Karin Boye (traduceri de Veronica Porumbacu), Wislawa Szymborska (traducere de Doru Cosmin Radu), Rosario Castellanos (traducere de Mina Decu) și proză, de Doina Roman și George David.

ARGEȘ, Anul XXII (LVI), nr.5 (479), mai 2022. Remarcăm: textele aforistice scrise de Calinic Argeșeanul și Gheorghe Grigurcu, eseurile realizate de Leonard Dragomir, Utilitatea binelui, Jean Dumitrașcu, Destinul marilor creatori ruși la vreme de dictatură, Horia Vicențiu Pătrașcu, Iertarea păcatelor și iertarea fericirii, C. Voinescu, Din vorbă-n vorbă, Dumitru Ungureanu, Gustul și spectacolul morții, Arthur Suciu, Critică și sens al vieții, Dan Ciachir, De la Geneva la Sighet, Vasile Ernu, Diavolul, Îngerul, Spiritul: Stalin și literatura, Cristian Cocea, Din Franța islamică La Marele Zid Rusesc, Ninel Ganea, Spre evitarea suferinței inutile, Aurel Sibiceanu, Demonii războiului, ai păcii și demonii fricilor, Grid Modorcea, Palma Oscar, Leo Butnaru, Aceeași atavică problemă: Ucraina sau Malorusia? Mariana Șenilă-Vasiliu, Arta între deontologie și etică (II), studiul lui Hadrian Soare, Eugène Ionesco – Regele moare, reportajul lui Mihai Barbu, Pelerin, de la „izvorul lui Cuza” până la Mănăstirea Frăsinei. Trecând prin mișcarea „Dada”…, critica literară făcută de Nicolae Oprea (Daniel Turcea – între onirism și poezia religioasă), Ioan Lascu (Amalia Brăescu, Nevroze și micoze), Sorin Lavric (Albert Camus, Discursurile din Suedia), Mircea Bârsilă (Gelu Ungureanu, Furt la limita culpei), Denisa Popescu (David Ilina, Poezii pentru Valeria și prietenii ei), Maria Mona Vâlceanu (Letiția Florina Brătulescu, Prințesa și Balaurul), Mihai Posada (Radu Văcărescu, O grădină a poeziei). Poezia este semnată de Adrian Alui Gheorghe, Magda Grigore, Florian Silișteanu, Cântec pentru Ucraina – Maria Pilchin, Grigory Semenchuk, Savu Popa, Georgiana Mărculescu, Rodica Gotca, Maria Ivanov, Madalina Botnaru & Valeria Gribinenco, Cristina Dicusar, Virgil Botnaru, Moni Stănilă, Sergiu Stati, Vitalie Șega, Augustina Vișan, Dumitru Crudu, Natalia Pîntea, Vasilisa Savițkaia, Lesyk Panasiuk, Iya Kiva, Boris Gumeniuk, Victor Cobzac, Benoit Vitse, Alexandru Popescu, Nicolae Leahu, Cosmin Perța, Ivan Pilchin, Ronin Terente, Alexandra Arnăut, iar proza, de Dumitru Augustin Doman și Adrian Mielcioiu.

ARTE, Anul V, nr.3 (42), martie 2022. Eseurile și comentariile realizate de Ionel Bota, Cultura în covalescență (editorial), Georgeta Iliescu, La voce dela Riverrenza și Unde de lumină, Mario dʼAngelo, Un codice dela commedia a Zara dela seconda metà del secolo XIV. Lʼinventario dei beni di Michele di Pietro, Iosif Băcilă, Sabin Opreanu (1946-2010), Florina-Maria Băcilă, Despre expresia lingvistică a misterului lăuntric în poezia lui Traian Dorz și Drumul slovelor care făuresc neuitarea. La rubrica Artă și artiști în Europa Centrală o întâlnim pe Dana Gliga. Semnează poezie: Lidia Asandei, Luminița Zaharia, Irina-Lucia Mihalca, Camelia Manuela Sava, Geo Galetaru, Nicolae Nistor, Vasile Dan Marchiș, Iosif Băcilă, Mihaela Huțanu, Nicolae Toma, Florentina Niță, Alexandru Cazacu, Tania Carmen Grigore, Marina Dirul, Corina Vlădoiu, Mihai Merticaru, Mihai Păcuraru, Vicu Cojocaru, iar proză: Gabriela Șerban. Critica literară este făcută de Cristian-Paul Mozoru (Lidia Asandei, Din lacrima harfei I și Florina-Maria Băcilă, Dorziana – poemul (ne)cuvântului întemeietor).

AVALON, nr.8, 2021/ 2022, Cluj-Napoca. Eseurile și comentariile sunt realizate de A. Valon, Recuperări necesare (editorial), Amalia Lumei, Decupaje, Liliana Trandabur, Un roman luminos al iubirii de viață, Ovidiu Pecican, Corespondență și literatură, Doru Pop, Fascismul cel de toate zilele sau despre cum să vorbim francistoida, Ion Taloș, Ion Stan Pătraș și zestrea lui artistică, Mircea Braga, Visând la un proiect, Ioan Holban, D.R. Popescu și romanul total, Massimo Pigliucci, Cum rămâne cu informația? (traducere de Vlad Manoliu) , Sorin Artenie, Filosofie și informație: o reacție, Constantin Cubleșan, Evadarea prin aventură. Eugenia Sarvari este în dialog cu Dragoș Pop, iar Dialogurile inimaginabile – Monseniorul și prințul aparțin lui Marcel Mureșeanu. Critica literară este făcută de Viorel Mureșan (Ioan F. Pop, Poemele umbrei) și Stelian Țurlea (Richard Osman, Clubul Crimelor de Joi). Poezia este semnată de George Vulturescu, Venedikt Mart (traducere de Leo Butnaru), Suzana Fântânariu, George Vigdor, Camelia Iuliana Radu, proza, de Ovidiu Forai, Dafin Mureșeanu și teatru, de D.R. Popescu.

Ateneu, Anul 59 (serie nouă), nr. 632, aprilie 2022, Bacău. Eseurile, comentarii și consemnările sunt realizate de Al. Ioanid, Fragmentarium, Adrian-Florin Moisă, Salonul de Primăvară al Artei Naive, Dan Perșa, Orașul din noi, Ioan Dănilă, Bacăul (pre)primar (XLII), În urmă cu 100 de ani, Fonetica pentru definitivat (II), Violeta Savu, Două expoziții sincrone la Galeriile U. A. P. Bacău, Elena Ciobanu, Boala englezească, Ozana Kalmuski-Zarea, Curcubeul iubirii, Daniel-Ștefan Pocovnicu, Compasiunea cititului, Carmen Mihalache, Münchausen, în epoca hi-tech și Deschiderea teatrului spre new media, Maria Bilașevschi, Arhetipalul, într-o viziune modernă, Liviu Franga, Altfel decât noi, Redacția, Filmdocart – ediția I, Gheorghe Iorga, Arthur Rimbaud. Fețele mitului, Constantin Gherasim, Trăire și redefinire, în lumina Paștelui, Cornel Simion Galben, Centenar Idy Ilian, Vasile Spiridon, Între cuvintele tribului și limbajul creator, Ion Fercu, Prejudecățile: infern și provocare eternă (27), Ioan Burlacu, Calea Romei. În Cristale de fum sunt reunite aforisme de Vasile Ghica. Critica literară este făcută de Adrian Jicu (Petru Cimpoeșu, Scrisori către Taisia), Marius Manta (Cărțile sufletului nostru și Cassian Maria Spiridon, Gândurile cu vedere ale lui Nichita Stănescu), V. Savu (Vladimir Levcev, Dragoste în piață), Adrian Lesenciuc (Mihail Vakulosski, Tata mă citește și după moarte), Irina-Amalia Băcăoanu (Aurora Liiceanu, Totdeauna singură. Nefericiri paralele), Alexandru Cazacu (Cornel Simion Galben, Lecturi aleatorii *****), Vasile Spiridon (Vasile Dan, O cartografie a invizibilului), Cristina-Casandra Pașcanu (Cosmin Perța, Dispariția), Ionel Savitescu (Bertrand Russell, Viitorul omenirii și alte eseuri deloc populare).

Bacoviana, anul XI, nr. 1 (11), 2021, Bacău. Deschiderea revistei se face cu poezia Decembre. Alte poezii întâlnite: o miniepistolă de Nicolae Silade și creații valoroase ale lui George Bacovia și în versiune franceză realizată de Elena Bulai. Despre George Bacovia și opera sa scriu: Ioan Dănilă, Bacovia și Alecsandri – două familii prietene, Bacovia, vei apune… Bacovia – în veșnicie, Școala Domnească, școala lui George Bacovia, Un pionier bacovian – Eugeniu Coșeriu, Theodor George Calcan, Bacovia, poetul singurătății multiple, Victoria Fonari, Influența bacoviană în creația lui Aureliu Busuioc, Scrisori despre Bacovia (primite de Constantin Călin de la Petre Pascu, Mircea Popa, Maria Banuș, Petroveanu, Marcel Marcian), Tiberiu Ionescu, Despre câteva tălmăciri din George Bacovia în rusește, Doina Cernica, Despre Bacovia, în orașul lui Bacovia, la 140 de ani de la nașterea poetului, Dan Sandu, Arheologie lexicală: Bacovia, la Teatru, Elena Bulai, Talent și geniu, Serghie Bucur, Bacovia, povestit de Agatha, Cornel Simion Galben, Optimistul Bacovia, Dan Petrușcă, Istoria unui poem, Bianca-Ioana Corcoz, Bacăul lui Bacovia, Mircea Coloșenco, 1921 al lui George Bacovia. Alte eseuri sunt realizate de Viorel Șoldea, Despre Agatha Grigorescu-Bacovia – locuri și oameni, Constantin E. Ungureanu, Carol al II-lea, „voievodul culturii române”, Gheorghe Boaghe, Bacoviana. Interviul este realizat de Ioan Dănilă cu Victor Macarie – „Bacăul nu are multe muzee”.

Bucovina literară, serie nouă, anul XXXIII, nr. 1-2-3 (371-372-373)/2022, Suceava. Poezia este semnată de Constantin Abăluță (autograf), Marcel Mureșeanu, Vasile Baghiu, Liviu Antonesei, Viorica Răduță, Remus Valeriu Giorgioni, Ioan Vintilă Fintiș, Vasile Macoviciuc, Ara Alexandru Șișmanian, Adrian Alui Gheorghe, Miljurko Vukadinović, iar proza, de Neda Nejdana (traducere de Elena-Brândușa Steiciuc), Leo Butnaru, Dan Grădinaru, Dana Banu, Ioan Țicalo, Nicolae Havriliuc. Aforismele aparțin lui Gheorghe Grigurcu. Eseurile, comentariile și varia sunt realizate de Matei Vișniec, Ce pot face artiștii și scriitorii împotriva barbariei? Liviu Ioan Stoiciu, Pervertirea cenzurii publice, azi, Adrian Dinu Rachieru, Constantin Călin și „portofoliul datoriilor” (II), Mircea A. Diaconu, Dimitrie Loghin. Timp, fragilitate, noblețe, Marian Drumur, George Drumur: 30 de ani de la săvârșire, † Timotei Aioanei Prahoveanul, O viață închinată iubirii de țară, de moșie, de Bucovina, Liviu G. Stan, Batonul și laguna, Vasile Proca, Între virusul nichitian și covid-19, poemul Vukadinović… Niadi Corina Cernica, Filosofia și zeii – Platon și Aristotel, Liviu Papuc, Scrisori regăsite (V), Doina Cernica, Saloanele Bucovinei, Marius Chelaru, Din Caucaz în cele patru vânturi. Critică literară fac: Alexandru Ovidiu Vintilă (Andrei Mocuța, Contact), Theodor Codreanu (Carmen Georgeta Popescu, Amar(a)), Constantin Cubleșan (Dumitru Chioaru, avatarurile lui Orfeu și Daniel Corbu, Solilocvii), Cornel Ungureanu (Matei Vișniec, Un secol de ceață), Savu Popa (Ofelia Prodan, Periodic reciclăm clișee), Christian Crăciun (Mircea Teculescu, Jocul și moartea), Elena-Brândușa Steiciuc (Doina Cernica, Mierlă neagră pe zăpada albă), Liviu Antonesei (Gabriel Chiriac, Iarnă cu fulgi însângerați), Magda Ciopraga (Doina Cernica, Dany-Madlen Zărnescu, Grădinile mănăstirii), Romeo Adrian Ilie (Oana Cătălina Bucur, Pisicile din cuibar).
Bucureștiul literar și artistic, anul XII, nr. 5 (128), mai 2022. Eseurile și consemnările sunt realizate de Florentin Popescu, Cei care au plecat, cei care au rămas (editorial), La drum, prin legendarul ținut al Buzăului, O „Lumină Lină” învăluie cititorii, Mircea Eliade, Încercarea labirintului (XVII), Dan Puric, Nicolae Dabija – Paznicul ființei românești, Ion Haineș, Hortensia Papadat-Bengescu – 146 de ani de la naștere, Paraschiva Cărbunar, Frumosul din creația și rostirea românească, Nicolae Constantinescu, Concentrat de cultură, Ioan Adam, Mihai Moraru, actor, montaniard, homo faber, Dalia Bialcovski, Octav Băncilă, un răzvrătit al vremii sale, Radu Adrian, Motive decorative în arta populară românească (VII), Titus Vîjeu, Ady Endre, Nicolae Cabel, Memoria, ca o capcană (XIV), Nicolae Mareș, Arghezi despre Titulescu – furnizorul aproape exclusiv de idei și soluții al Europei Occidentale, Neagu Udroiu, Picături chinezești. Critica literară este făcută de Florentin Popescu (Mihai Antonescu, Ugu), Acad. Mihai Cimpoi (Deschiderile „omului interior”), Georgică Manole (Nicolae Cabel, Carte de dor), Ionel N. Banu (Nicolae Cabel, Carte de dor). Simeze literare – Octavian Goga: către în afară Caragiale, Șerban Cioculescu: Tudor Arghezi, Victor Eftimiu: Alexandru Macedonski, Nicolae Iorga: Un suflet adânc – Al. Vlahuță, Fănuș Neagu, Fluturi roșii pe mările de sub pustiuri. Florentin Popescu alege, dintre seniorii literaturii noastre pentru dialog, pe Nicolae Constantinescu (I). Poezia e semnată de Coman Șova, Zaharia Stancu, Ady Endre (traducere de Vasile Zamfir), Nicolae Dan Fruntelată, iar proza, de I. A. Bassarabescu, Vasile Szolga și Ion Andreiță. În Atelierul Artelor vizuale, de pe ultima pagină, sunt expuse lucrări ale lui Ioan Eugen Păunescu, cu o scurtă referință critică de Titus Vîjeu.

Cadran cultural, Anul V, nr. 2 (24), imartie-aprilie 2022, Bacău. Revista este deschisă de o poezie de Grigore Vieru, un Îndemn… al lui A. D. Xenopol (Putna,1871) și eseul lui Constantin Călin. Alte eseuri, comentarii și varia sunt realizate de Ștefan Munteanu, George Popa despre timpul poetico-filosofic eminescian (I), G. C. Simion, Prozatoarea Gabriela Adameșteanu, Plasticiana Letiția Oprișan, Poeta Dorina Stoica, Diana Dumitru, Gânduri timpurii, Pamfil Bilțiu, Ion Creangă la Stațiunea Slănic Moldova C. S. G., reviste de azi: Pro Saeculum, Conexiuni Culturale, C. G., Credința ortodoxă (prezentarea revistei), C. H., Sub cer cu cântece și flori, Constantin Călin, Agende (12), Dan Sandu, Cântec de prieten – Bastilie fără voie… Critica literară este făcută de Cornel Simion Galben (Ionica Bandrabur, Cu florile amintirii la ureche). Poezia este semnată de Dorina Stoica, Simona Diana Țîru, Victoria Furcoiu, Cristina Ștefan, Marieta Rădoi și Melania Rusu Caragioiu iar proza, de Irene Postolache.

Cafeneaua literară, Anul XX, nr. 4/ 23 și 5/ 231, aprilie și mai, 2022, Pitești. Remarcăm eseurile și varia sunt realizate de Lavinia-Elena Vieru, Primăvara acordurilor literare, Alex Ștefănescu, Luceafărul, Jean Dumitrașcu, Generația ՚60, generația socialismului: Florin Mugur și romantismul revoluționar socialist și Petre Stoica de la evazionism la concesiile f[cute proletcultismului, Theodor Codreanu, Soclul „neantului biped”, Adrian Mihalache, Forma și fondul, Victoria Milescu, Confluențe literare internaționale – o revistă europeană, Silvia Neagoe, Elevii argeșeni olimpici, la Arte poetice. ancheta inițiată de Virgil Diaconu, Eminescu și poezia contemporană, la care răspund: Nicolae Georgescu, Nicolae Silade, Aureliu Goci, Adrian Dinu Rachieru, Iulian Chivu, Daniel Corbu, Theodor Codreanu, Alexandru Jurcan, Elisabeta Bogățan, Liviu Pendefunda, traducerile Lianei Alecu: Robert Alter, Arta narațiunii biblice și Epopeea lui Izdubar, critica literară făcută de Gheorghe Grigurcu (Adrian Buzdugan, Procesul lui Cioran și Dan Ciachir, De ce nu iubesc democrații pisicile. Evocări), Denisa Popescu (Spiridon Voinescu, Trecutul viitor și Valentin Predescu, Arhitectura puterii), Valeria Manta Tăicuțu (Nichita Danilov, Omul din eprubetă), Liliana Rus (Tatiana Ernuțeanu, Carne, visuri și oase uitate în Hydra și Ioan Vintilă Fintiș, Lupta cu umbra), Ion Haineș (Ioan N. Roșca, O constelație stilistică literară și jurnalistică), Ionel Bota (Histrionismul bine temperat. A. E. Baconsky și salvarea speciei în proletcultism), Iulian Chivu (Stăruința istoricului literar – despre o carte Luminiței Cornea), Ana Dobre (Lucian Costache, Urmuz sau despre paradox), Lucian Gruia (Răzvan Nicula, Pe urmele pașilor mei). Poezia este semnată de Virgil Diaconu, Radu Ulmeanu, Ion Toma Ionescu, iar proza, de Alexandru Mălăescu. Rubrica Literatura română se constituie din aprecierile critice ale Zenovie Cârlugea la antologia Din exil… acasă… „cu Eminescu de mână” și ale lui Al, Dobrescu la Eminescu – Dialectica stilului, de Theodor Codreanu.

Caligraf, Anul XXII, nr. 240, mai, 2022, Alexandria. Eseurile și comentariile sunt realizate de Florea Burtan, Centenar Marin Preda (editorial), Stan V. Cristea, Marin Preda. Seninătatea personajelor, Marin Iancu, Marin Preda. Personaje ignorate (XLV), Iulian Bitoleanu, Marin Preda prin grila manolesciană, Cornel Basarabescu, Cenaclul Junimea de la Universitate. Restituirile lui Nicolae Scurtu sunt Noi contribuții la biografia poetului Emil Vora. Critică literară fac: Ana Dobre (Luminița Zaharia, Vremea lui floppy disk și Emilia Dănescu, Înger întinerind), Florea Burtan (Mihail Tănase, Fata de zahăr și Orașul. Amintire și uitare – antologie), Livia Ciupercă (Marius Chelaru, Sat părăsit), Florentin Popescu (Homerus Blakos, Sesetiade), Nicolae Dina (Cristian Florin Diniță, În tonuri de culoare), Nicoleta Milea (Elena Armenescu, Când albastra noapte…), Ioan Holban (Andrei Breabăn, Din vremea lui Ștefan Vodă), Lucian Gruia (Mădălina Olteanu, Corabie înnoptată într-un strigăt alb), Șerban Codrin (Maria Postu, O sută și una de poezii). Întâlnim poezie de Picu Păun, Laurențiu Drăgușin, Victoria Milescu, Nicolae Nistor și proză, de Ștefan Mitroi.

Colocvii dunărene, anul II, nr. 1-2, ianuarie-martie, 2022, Brăila. Eminescu – Omul cu însușiri este editorialul semnat de Viorel Coman. Istorie literară scriu: Viorel Dinescu, Caragiale 170 de ani de la naștere. Caragiale printre noi, Constantin Gherghinoiu, Leon Feraru, Gheorghe Sarău, Dimitrie Stelaru (I), Ana Coman, Gellu Naum – proza poetică (II), Ovidiu Dunăreanu, Literatura din Dobrogea. Critică literară fac: Valentin Popa (Rânduri pentru scriitorii Bugeacului), Daniel Kițu (Eroticonul lui Cărtărescu – II), C. Ghergh (Daniel Kițu, Povestea parcului imaginar), Ana Dobre (Despre artă, nebunie și misticism -II), Adi G. Secară (Junimea dunăreană – III), Ghiță Nazare (Katia Nanu, Primăvara femeii în galben), Ionel Necula (Gheorghe Felea omagiat în Ithaca Danubiană). Poezia este semnată de Paul Aretzu, Marian Valeriu Găureanu, iar proza, de Bedros Horasangian și George T. Șipoș. Eseurile sunt realizate de Nicolae Grigore Mărășanu, „La ce bun poeții în vremuri de restriște”, Gheorghe Șeitan, Teme arhaice, Constantin Toader, Revoluția verde, de la utopie, la realitate, Gheorghe Felea, Galații – topos întru Dunăre, forma mentis între spiritus loci și paradigma europeană, Darie Lăzărescu, Trei pași pe Strada Regală. Varia: Valentin Popa, Un traducător de carte filozofică, Elena Dumitrescu Nentwig, Reîntoarcerea în infern (IV), Ion N. Diaconescu, Fragment de Jurnal. 1938, Ionel Cândea, Contactele lui Nicolae Iorga cu Brăila (V), Cătălina Mârza, Captivi în Gulagul românesc: Arhipelagul terorii din cuprinsul Direcției Regionale de Securitate Galați în perioada marilor represiuni (II). Maria Milea, Datini lipovenești, Adam Kirsch, Evreul ca paria (Romanul autobiografic De două mii de ani din 1934 al scriitorului român Mihai Sebastian rămâne un document clasic al istoriei evreiești a secolului al XX-lea) (traducere de Brândușa Oana Ilie), Lucian Sabados, Teatrul „Maria Filotti”. Spectacole memorabile din Perioada 2013-2021 (V).

Expres cultural, Anul VI, nr. 4(64), aprilie 2022, Iași. Eseurile, comentariile și varia sunt realizate de Liviu Ioan Stoiciu, Dihonia noastră cea de toate zilele și Nichita Danilov, la o graniță, Nicolae Panait, Vrajba, Constantin Coroiu, Primul lustru din posteritatea lui „Joyce român”, Gellu Dorian, Demolatori în haită, Dan Bogdan Hanu, Post(st)ări (secțiuni contemplative prin actualitatea de proximitate), Daniel Ștefan Pocovnicu, Intertextul rupturii, Christian W. Schenk, Poezie, lirică, liric și eul liric, Adrian Alui Gheorghe, De ce, ce și pentru cine scriu/ scrii/ scrie, Adrian Dinu Rachieru, Sorin Titel și „Simțul vieții” (IV), Marina Spalas, Mereu despre Nichita, Ioan Răducea, Arta ține și de diacritice, Eugen Munteanu, Răstimp parizian, 1997-2000. Jurnal Epistolar ()VI, Liviu Antonesei, Pallady și eu – note simple, Laurențiu Faifer, F. F. și moartea, Iulian Marcel Ciubotaru, Arhiva scriitorului Eugen Andoni, Victor Durnea, C. Stere „în literatură și în artă, în filosofie și morală”, Constantin Pricop, Însemnări la graniță. Leo Butnaru este în dialog cu Lidia Popa. Critica literară este făcută de Al. Cistelecan (Ioana Zenaida Rotariu, Cei cinci ani de muțenie), Traian Lazăr (Maria Gh. Moraru, Misterele unchiului Simion), Petronela Apopei (Dumitru Brăneanu, Gânduri din inima apei/ Thoughts from the heart of the water), Cristina Chiprian (Echim Vancea, Culoarul șarpelui), Flavius Paraschiv (Lilia Calancea, Sunt oare un călău? Diana Vrabie (Rafila Radu, Malada. Din jurnalul unei muze). Poezia e semnată de Nichita Stănescu, Nichita Danilov, Adi Cristi, Daniel Corbu, Doru Scărlătescu, iar proza, de Ioan Țicalo, Ionel Bostan. Suplimentul Zigurat, nr. 19, aprilie 2022: Ioan Holban, Poezia lui Gabriel Chifu.

Helis, Anul XX, nr. 4-5-6 (225-226-227), aprilie-mai-iunie 2022, Slobozia. Poezia din această ediție este semnată de Marius Stan, Vasile Iordache, Ștefan Neagu, Victor Munteanu, Gabriel Gherbăluță, Marilena Apostu, Iulia Nicolau-Crețu, Petre Ioan Crețu, F. M. Ciocea, Dan Elias, Emilian Marcu, Corina Andrei, Marian Ștefan, proza, de Răzvan Ciucă, Adrian Bucurescu, V. D. Chiprișteanu, Tudor Cicu, Leonard I. Voicu, Cătălina Stroe, Florentina Loredana Dalian. În pagina sa Dan Simionescu face retrospectiva numărului anterior al revistei Helis și prezintă trei poeți prin creația lor: Dan Elias, Silvia-Ioana Sofineti și Alexandru Cazacu. Eseurile, studiile și varia sunt realizate de Gheorghe Dobre, Motorul democrației, Augustin Mocanu, Lirica populară de dragoste din aria Sălaj-Codru, Ana Amelia Dincă, Salonul de primăvară a Filialei U.A.P. Slobozia-Ialomița, Victor Nicolae, Ce dracu mai e și asta? Maria Filipache, „Midnight in Paris” – o minunată călătorie cinematografică. Critica literară este făcută de Loredana Stan (Vlad Zografi, Supraviețuire), Ionel Necula (Silvia-Ioana Sofineti, feline pândind printre gânduri), Titi Damian (Scriitori din Zodia Helis: Florentina Loredana Dalian și Florin M. Ciocea), Ică Sălișteanu (Oana Ileana Noorani, Preambul științific).

Hyperion, Anul 40, nr. 4-5-6 (336-337-338), 2022, Botoșani. Din bogatul cuprins al revistei remarcăm: eseurile realizate de Gellu Dorian, încă un gest de provincializare, marca UAT Botoșani! Leo Butnaru, Poezia întrupată în destin ca dinamism existențial (Leonid Cernov),Virginia Moratiel, Paul Celan: Când oroarea sparge cuvântul (traducere de Cătălina Frâncu), Ioan Holban, Poezia lui Alexandru Mușina, Marius Chelaru, Pro Basarabia. Pro România, Radu Cernătescu, Hermeneutica geniului, Doru Scărlătescu, Tracul Orfeu și destinul artei universale, Magda Ursache, Război cu carte nu se face! Petru Ursache, Vocația de editor, Simona-Grazia Dima, Pandemie și prietenie, cele două dialoguri ale lui Gellu Dorian, cu Nichita Danilov și George Luca, jurnal: Leo Butnaru, Vectori transpruteni (XVII), critica literară făcută de Vasile Spiridon (Mircea Anghelescu, Literatura română modernă. Partea întâi. Premise. Începuturi. 1780-1860), Adi G. Secară (Ofelia Prodan, Clona luʼ Ofelia Prodan în aeroplan), Diana Dobrița Bâlea (Emilia Poenaru Moldovan, Uioara felix), Raluca Faraon (Adi G. Secară, EU henric al ꝏ-lea), Flavia Adam (Andrea H. Hedeș, A fost odată ca niciodată), Daniil Iftime (Horia Gârbea, Amintiri cu poduri), Daniel Ștefan Pocovnicu (Shanti Nilaya, Mi se spunea Lemuriana), Elena-Brândușa Steiciuc (Constantin Severin, Viețile pictorilor), Nicolae Oprea (Mihai Ursachi – „ambasador al Melancoliei”), Constantin Dram (Ramona Roman, eRam), Eminescu in aeternum: Valentin Coșereanu, Desculț în iarba copilăriei (IX), Theodor Codreanu, Tudor Ghideanu și antologia arheității, Corneliu Fotea, Jurnalul cu Eminescu (16), poezie, de Nichita Danilov, George Luca, Marian Drăghici, Florina Zaharia, Theodor Damian, Radu Cange, Cristina Scarlat, Vasile Dan Marchiș, Miruna Mureșanu, Alexandru Cazacu, Ramona Băluțescu, Constantin Iftime, Camelia Ioniță Mikesch, proză, de Constantin Arcu, Ildiko Șerban, Angela Burtea, Gheorghe Șerban, Dumitru Ungureanu și teatru, de Aurel Andrei.

Leviathan, Anul V, nr. 2 (15), aprilie-iunie 2022. Din bogatul sumar al revistei spicuim Să ne bucurăm scriind, să ne bucurăm citind este editorialul revistei, studiile și eseurile realizate de Costin Tuchilă și Pușa Roth, Schiller – ispita romantică (7) și Molière și Lully (1), Dan Caragea, Astrahan, ateneu, atlantic, atlas, Daniel Onaca, Falsul realism din romanul lui Isaac Bashevis Singer, „Magicianul din Lublin”, Ionuț Cristache, De la „Furtuna” la „Zorba…”, Costin Tuchilă, Couperin Le Grand sau arta portretului impresionist și Un demers singular, Maria Cecilia Nicu, Oglinzile lui Eugene OʼNeill, Madeleine Karacașian, Istanbul pe urmele unei celebre „dinastii” de arhitecți, Vasilica Grigoraș, Kitsch-ul pe val, Claudiu Neacșu, Ce își dorește omul simplu, Urfet Șachir, Domnia femeilor de la vechii turci la Imperiul Otoman, Cornelia Costin, Despre coerența politicii culturale, interviurile: Cornelia Bartels – Nicolae Herlea, Sabina Măduța – Vasile Boroneanț, Daniela Șontică – Mihaela Albu, aforismele lui George Corbu și a(furisi)sme de Pompilius Micu, critica literară este făcută de Ana Dobre (Ovidiu Gligu, Uimitoarele aventuri ale grăsanului Mickey din Zona Gării și Magda Ursache, Ars expectandi), Valeria Manta Tăicuțu (Deea State, Elixir pentru suflet), Lörinczi Francisc-Mihai (Olimpiu Nușfelean, Ultima zi a Peștișorului de aur), Veronica Pavel Lerner (Ion Vianu, Amor intellectualis). Întâlnim poezie de Suʼad Al-Sabah (traducere de George Grigore), Taras Șevcenko (trad. de Iurie Barjanskchi), George Topîrceanu, Dumitru Ichim (trad. în limba engleză de Muguraș Maria Vnuck), Victoria Milescu (trad. în limba turcă de Marian Ilie), Veronica Pavel Lerner (trad. în limba engleză de Marina Shalmon și un poem de autoare), Alexandru Sfârlea, Valentin Busuioc, Ara Alexandru Șișmanian, Valeria Manta Tăicuțu, Petruța Niță, Ana Ardeleanu, Ciprian Vestemean, Simion Felix Marțian, Rodica Dascălu, Camelia Cristescu, Constantin Radu Vasile, Kit Kelen (cu poezii după Sorescu, Cassian și Caraion), proza, de Eric Alexander Roth (în limba spaniolă), Pușa Roth, Dumitru Ichim, Sorin Oprea, Letizia Timofte, Ovidiu Gligu, Gina Zaharia Letiția Vladislav, Mircea Bodnariu, Rudy Roth, Camelia Cristescu, Radu Comșa, Liliana Toma, Răzvan Nicula, Lăcrămioara Stoenescu, Angela Dina-Moțățăianu, Lică Barbu, Iuliana Dinu și teatru, de August Strindberg (trad. de Corneliu Papadopol și dramatizare radiofonică de Pușa Roth).

Litera 13, Anul VIII, nr. 30, trim. II, 13 aprilie 2022. Eseurile sunt realizate de Mihai Vintilă, Spiritul critic și camera literaturii române, Mircea Cărbunaru, O dilemă, Hugo Mărăcineanu, Salonul de Plastică Mică – Brăila 2022, Virgil Andronescu, Doar mirare. Critica literară este făcută de Lucia Pătrașcu, (Ghinea Mitrea, Scorpia cu ochi albaștri), Mihai Vintilă (Lucia Pătrașcu, Daruri literare… Critica literară și cronica muzicală brăileană de azi – Dumitru Anghel), Emanuel Pope (Virgil Andronescu, Levitații și căderi), Bogdan Boeru (Francisc Ormeny, Underground-ul Metal din România). Poezia este semnată de Aurelius Belei, Nicolai Tăicuțu, Nicoleta Tudor, Alexandru Halupa, Ciprian Vestemean, iar proza, de Doina Dabija, Dan HașDean, Toni Marțian, Mihu Iancu, Valeriu Găureanu. Premiile revistei pe anul 2021: Premiul pentru Proză – Hugo Mărăcineanu, Premiul pentru Critică literară – Valentin Popa și Premiul pentru Poezie – Valeriu Ion Găgiulescu. Ariciul literar înțeapă pe Valentin Burlacu, Formarea și evoluția RASSM (1924-1940) și pe Corneliu Zeana, Trezirea Dragonului. Semnalul este pentru 12 cărți: Cornel Basarabescu, Cărțile au ferestrele deschise, Ion Voicu, Ana-Maria Florică, Decorații românești, Ion Scarlat, Liliana Scarlat, Călătorind la Drum, Noro Jerca, Gheorghe Sarău, Valeriu Ion Găgiulescu, Turnu Măgurele, pas cu pas, pe străzile lui de azi și din trecut, Valeriu Ion Găgiulescu, Versuri pulsatorii, Cristian Gabriel Moraru, Zece poeți teleormăneni, Noro Jerca, Comunitatea evreiască din Turnu-Măgurele, Lucia Pătrașcu, Clipa de taină a cărților, Marian Raicu, Suavul peregrin, Daniela Achim Harabagiu, O altă dimensiune a sentimentelor, Victor Cilincă, Abecedar istoric gălățean, Domnița Neaga, Între două veșnicii.

LITERE, Anul XXIII, nr. 4 (265), aprilie 2022, Târgoviște. Din bogatul conținut al revistei, remarcăm: Eseurile și comentariile realizate de Mihai Stan, Ultimul dandy, Mihai Cimpoi, Dante 700 și cultura românească (3), Valeriu Râpeanu, Șerban Cioculescu, o conștiință a culturii românești, Marin Iancu, Marin Preda. Tema cuplului, Stan V. Cristea, Miron Radu Paraschivescu, Revolta unui cobai, Mădălina Simionescu-Cojocaru, Școala de la Târgoviște și exersarea profesiei de scriitor, Vasile Bardan, Un maratonist al scrisului, Daniela-Olguța Iordache, Povestiri despre Dumnealui Barbul, Jean Dumitrașcu, Poetul Vladimir Streinu (4), Nicolae Rotaru, Condiționalități literare, Magda Ursache, Deconectați de religie? Savian Mur, Submaimuța, critică literară făcută de Nicolae Oprea (Memoria recuperatoare sau restabilirea adevărului istoric), Alex Ștefănescu (Victor Ion Popa, Sfîrlează cu fofează), Constantin Eretescu (Mariana Șora, Rătăcire), Theodor Codreanu (Savian Mur, Soclul gol), Iulian Bitoleanu (Daniel Cristea Enache, Literatura de azi. Dialoguri pe net), Lina Codreanu (Mihai Apostu, Septete), Nicolae Ionel (Povestea vieții lui Grigore Leșe – II), George Toma Veseliu (Aurelian Silvestru, Actorul anonim), Geo Vasile (Adrian Lungu, Labirintul), Mihaela Meravei (Marian Danci, Anisa și actorul), Ana Dobre (Camelia Pantazi Tudor, Îngerii din Lună), Florentin Popescu (Aneta Țâru Pioară, Dalila), Nicolae Georgescu (Florin Alexandru Collombo, Mirajul milioanelor), Tudor Cicu (Mihaela Roxana Boboc, Iubește-l, Anya), Titi Damian (Nicolae Dina, În intimitatea cărților). Semnează poezie: Vasile Romanciuc, Aurelian Silvestru, Ianoș Țurcanu, Iulian Filip, Ion Mărculescu, Florea Turiac, Emil Stănescu, George Coandă și proză: M. F. Stan, Margareta Bineață și Corin Bianu.

NEUMA, Anul VI, nr. 3-4 (53-54), 2022. Din bogatul sumar al revistei remarcăm: eseurile realizate de Andrea H. Hedeș, Îmbătați de dragoste (editorial), Horia Gârbea, Cultura sub șenile, Mircea Muthu, Despre negritudinea literară, Ștefan Borbély, Isus și trestia, Răzvan Nicula, Câinii războiului, Mihai Maxim, Prietenii, Nicoleta Milea, Aspirație și certitudine, George Volceanov, La despărțirea de un prieten: Valentin Iacob, istoria literară, de Gheorghe Lăzărescu, Virtuțile consolatoare ale culturii și ale amintirii în opera lui Ion Creangă, Iulian Bitoleanu, Camil Petrescu – critic teatral? textele aforistice ale lui Gheorghe Grigurcu și răzlețele lui Gelu Negrea, dialogurile – Andrea H. Hedeș – Peter Goff, Andrea H. Hedeș – Daniel Moșoiu, Liviu Franga – Horia Gârbea, poezia semnată de Călin Vlasie, Vlad Moldovan, Ana Ardeleanu, Cai Qing (prezentare și traducere de Constantin Lupeanu), Liviu Franga, Vasile Dan Marchiș, Samuil Kassin (prezentare și traducere de Leo Butnaru), Ana Herța, Roxana Ilie, Iulia-Ana-Maria Ghidiu, Phan Hoang (prezentare și traducere de Andrea H. Hedeș) și proză de Adrian Lesenciuc, Cornel Nistea, Leon-Iosif Grapini, Maria Grădinaru și Rodica Bretin, critica literară făcută de Liviu Capșa (Poezie aleasă, plăcuțe de plumb și scrisori din Medio Monte), Ioan Holban (Eugen Uricaru, Viața unui fluture), Ana Dobre (Simona-Grazia Dima, Pâinea și vinul vieții și Inelul cărților, Teo Cabel, Obiect în plutire), Monica Grosu (Răzvan Voncu, Stele pitice), Nicoleta Milea (Maria Pal, Te visează bufnița albă), Gela Enea (Menuț Maximinian, Copilul de apă), Raluca Faraon (Matei Vișniec, Un secol de ceață), Flavia Adam (Alexandru Cazacu, Ora), Evelyne Croitoru (Maria Grădinaru, Cactusul de la etajul doi), Mihaela Aionesei (Flavia Adam, Anotimpuri impare), Sonia Elvireanu (Gheorghe Jurcă, Zeii de pe prundul râului), Ion Fercu (Mihai Maxim, Jocul cu focul).

ORAȘUL, Anul XVII (2022), nr.1-2 (55-56), Cluj-Napoca. Din diversitatea cuprinsului revistei spicuim: eseurile realizate de Ioan-Aurel Pop, Locul european al culturii românești, Andrei Bereschi, Copilăria unei națiuni. Lucian Blaga și matricea culturală a națiunii, Dorel Vișan, Dumnezeu păstrează toate lacrimile noastre… Horia Bădescu, Schimbarea la față a Europei (II), Florin Ardelean, Căderea din poveste, Clement Moldoveanu, „Calu”, Bicicleta, De ce? Ioan F. Pop, Singurătățile unui filosof, Marcel Mureșeanu, Monede și monade, poezie semnată de Teofil Răchițeanu, Pierre Seghers (prezentare și traducere de Liliana Șomfălean), Vasile Copilu-Cheatră, Marcel Mureșeanu, proză, de Dafin Mureșeanu, Cornel Udrea (și Scurtissime), critica literară făcută de Constantin Cubleșan (Vasile Copilu-Cheatră, Cartea Moțului), Mircea Popa (O variantă inedită a unei poezii de George Topârceanu), Melania Drăgan (Vania Atudorei, Jurnal de întâlniri excepționale), Titu Popescu (Constantin Zărnescu, Civilizația vizuală. Brâncuși). Despre cartea ORAȘUL – 50 de Ionel Vitoc și Maria Gârbe scriu: Teodor Ardelean, Horia Bădescu, Teodor Mateescu, Vasile Muscă și Adrian Țion.

P l u m b, Anul XVIII, nr.182, mai 2022, Bacău. Eseurile sunt realizate de Dumitru Brăneanu, Ținutul de la margine, Mihai Buznea, sunt un naiv, Ioan Vulcan-Agniteanul, Din ale mele gânduri, Livia Ciupercă, Horia Furtună – 70 (II), Teodor Ghideanu, Mărturii ale procesului de europenizare a Moldovei, Corneliu Bălan, Domnul nostru Eminescu…, Romulus-Dan Busnea, Noua Revoluție Culturală, Marea Resetare și Sfârșitul Democrației (6), Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bacău, (pe scurt): membri născuți în martie: Daniel Ștefan Pocovnicu, Cristina Ștefan, Dan Sandu, Ștefan Munteanu, Dorina Stoica, în aprilie: Viorel Savin, Victor Mitocaru, Gheorghe Iorga, Marin Moscu, Doru Ciucescu, Viorel Dinescu și în mai: Maria-Elena Cușnir, Virgil Panait, Ticu Leontescu, Cristina Emanuela Dascălu, Dan Arvătescu, Dan Bogdan Hanu, Tincuța Horonceanu Bernevic, Mircea Octavian Nestor, Ancelin Roseti. Și…remember: Ion Cozmei, Doru Kalmuski, Gheorghe Drăgan, Vasile Iosif. Poezia este semnată de Mihai Merticaru, Cezar Haiura, Tinca Tamaș-Paveliar, Romița Mălina Constantin, Liliana Popa, iar proza, de Emilian Marcu și Firiță Carp. Critica literară este făcută de Constantin Dram (Maria Trandafir, Subiectivitate și obiectivitate în propria poveste, Adrian Matei, Poemele unui îndrăgostit), Mioara Bahna (Florin Dochia, Vivarium 21), Ioan Țicalo (Lucian Vasile Petroaia, Lex orandi), Petre Isachi (Roni Căciularu, Strict personal), Ghiță Nazare (Iosif Roca, Serafina, din zori până în amurg), Cristina Ștefan (Adriana Butoi, Perpendicular pe primăvară), Mihai Batog-Bujeniță (Ioan Gligor Stopița, Îngerul Ionduh), Ionel Necula (Mirela Ianuș Dinga, În toate gările dxe nord iubirea), Lucian Gruia (Florin Alexandru-Collombo, Artizanul păcatelor), Vasilica Grigoraș (Ioan Popoiu, Călătorie prin centrul ființei), Lucian Strochi (Emilian Marcu, Lumea după sabatul cocorilor), Traian T. Coșovei (Geta Stan Palade, Testamentul privighetorii), Petruș Andrei (Vasile Checheriță, Doar urme și Când se stinge ziua).

Pro Saeculum, Anul XXI, nr. 1-2 (157-158), 1 ianuarie – 31martie 2022, Focșani. Din bogatul sumar amintim: eseurile și istoria literară realizate de Rodica Lăzărescu, Un editorial ratat, Acad. Ioan-Aurel Pop, Posibila lume care ni se menește, Niculae Gheran, Scrisoare deschisă, Magda Ursache, Când poezia îți sare pe genunchi, Mircea Popa, Noi documente privind legăturile lui Eminescu cu tinerii din Transilvania și Literatură și doctrină politică Traian D. Lazăr, Vasile Voiculescu, sonetele și aforismul, Ioan Dumitru Denciu, Sentimentul oceanic al gândirii semnificante, C. Stănescu, „Un trădător de țară”, Petre Isachi, Trăim împotriva voinței noastre? Ion Fercu, Mărturisirile unui academician, Constantin Trandafir, Ion Creangă, starea erotică a ființei, Leo Butnaru, Petrecere cu stil. Literatură și gastronomie (I), Marin Iancu, „Spovedanii” literare, Cornel Ungureanu, Optzeciștii. Caragialiada postmodernă, Dinu Săraru, I.L. Caragiale, Gheorghe Postelnicu, O scriere stranie „Dacia Fëniks”, dialogurile: Georgeta Filitti cu George Corbu Jr., Rodicăi Lăzărescu cu Constantin Coroiu, Marius Manta cu Ion Fercu, poezie semnată de Victoria Milescu, Titus Vîjeu, Maria Mănucă, Diana Trandafir, Passionaria Stoicescu, Nicolae Cabel, Ioan Al. Lupu, Doina Guriță, Marieva A. Demetrescu, Paul Spirescu, Beatrice-Maria Alexandrescu, proză, de Mircea Radu Iacoban, Ioan Florin Stanciu, Nicolae Havriliuc, Gheorghe Filip, Mircea Bodnariu, Nina Elena Plopeanu, Fevronia Spirescu, teatru, de Ștefan Dimitriu, critica literară făcută de Rodica Lăzărescu, Lumea dunăreană a lui Ovidiu Dunăreanu, Iulia Murariu, Scriitorul, opresiunea politicului…(Adrian Dinu Rachieru), Ion Andreiță, Pan M. Vizirescu inedit: romanul „Păcătoasa”, Nicolae Cârlan, Despre o taină deslușită magistral (Elena Simionovici), Passionaria Stoicescu, „Poetul – suflet înșirat” (Mihaela Gudană) și breviarul Dianei Dobrița Bîlea: George Vigdor, Cu masca tăcerii pe coarne, Silvia-Ioana Sofineti, feline pândind printre gânduri și Mihai Iunian Gându, Frumusețea tăcerii.

Scriptor, Anul VIII, nr. 5-6 (89-90), mai-iunie 2022, Iași. Poezia este semnată de Radmila Popovici (cu poem desenat de Dragoș Pătrașcu), Mircea Măluț, Cornelius Drăgan, Adam Puslojić, Ion Șerban Drincea, iar proza, de Nicolae Stan. Eseurile sunt realizate de Lucian-Zeev Herșcovici, Mihai Eminescu în limbile ebraică și idiș, Ala Sainenco, Prieteni cu Eminescu/ contemporani cu Eminescu: Petru Missir, Livia Iacob, Contribuții editoriale ieșene în eminescologia de ieri și de astăzi, Simion Bogdănescu, Imagini de senzualitate lirică eminesciană, Anastasia Dumitru, Mircea Cărtărescu. Un om care scrie, Gheorghe Iorga, Mizele unei bătălii literare, Adrian Dinu Rachieru, Eugène Ionesco și „exilul” românesc (II). Lingvistica este pusă în evidență de Emina Căpălnășan, Scurt tratat despre virgulă, Laura Carmen Cuțitaru, Limba și categoriile „naturale”, Ruxandra Gheorghe Negrea, Comunicarea și englezismele ei (III), Cristina Florescu, Război, luptă și alte nevoiri. Dialogurile sunt realizate de Vania Atudorei cu Alicia Alonso, Leo Butnaru cu Barbu Cioculescu și Robert Șerban cu Iolanda Malamen. Istoria este prezentă prin: Ioan-Aurel Pop, Sud-vestul Moldovei la 1234 (II), Liviu Ioan Stoiciu, Din anul Revoluției. De uz strict personal (XLI), Ion Țurcanu, Prietenie în spiritul dreptății, Eugen Uricaru, Buhuși. Critica literară este făcută de Ioan Holban (Ioan Oancea, Văz-duhul cuvântului), Nicolae Busuioc (Lina Codreanu, Costache Olăreanu. Arhitecturi ludice), Any Drăgoianu (Horia Gârbea, Amintiri cu poduri), Șerban Axinte (Mircea A. Diaconu, Recitiri), Adrian Lesenciuc (Simona Popescu, Opera poetică), Frăguța Zaharia (Iulian Cătălui, Literatura ca povară…), Lucian Scurtu (Andrei Novac, De mâine suntem pământ fierbinte), Cristina Hermeziu (Ciprian Popescu, Mile-Ex), Gruia Novac (Vasile Iancu, Mereu, despărțiri).

Sud, Anul XXVI, nr. 3-4 (252-253), martie-aprilie 2022, Bolintin Vale. Revista este deschisă cu un articol de Dimitrie Bolintineanu și o poezie de Stefan Augustin Doinaș. Eseurile și comentariile sunt realizate de Alexandru Cazacu, Spațiul invizibil, Gabriel Dragnea, Nu-s decât o pasăre, cu o altă pasăre în inimă, Titus Vîjeu, Eli, lʼenfant prodigue… Cristian Gabriel Moraru, Recitindu-l pe Bolintineanu, Florentin Popescu, Bolintineanu, contemporanul nostru, Ioana-Ruxandra Fruntelată, Narațiuni dintr-un nou „teatru de război”, Gheorghe Dragomir, Corupția ideilor: arma de temut în mâna Ocultei mondiale. Cerul Madridului sunt amintirile de călătorie ale lui Nicolae Dan Fruntelată, iar O viață sub sabie (XV) sunt filele de monografie ale Luminiței Cornea. Evocările sunt făcute de Neagu Udroiu (Titulescu) și Constantin Bărbuță (Confesiuni… restante). Inscripțiile lui Nicolae Scurtu sunt: Nicolae Cartojan în epistole necunoscute, O poezie și un pseudonim, necunoscute, ale lui Nichifor Crainic, Nicolae Iorga și colaboratorii săi, O epistolă necunoscută a poetului Petre Ghelmez și Când a murit, de fapt, Paul Mihail? iar filele de istorie literară aparțin lui Ștefan Crudu (Emanoil Bucuța și comoara din arhivă) și Constanței Crudu (Emanoil Bucuța și exegeții săi). Critica literară este făcută de Florentin Popescu (Magda Ursache, Strigă acum… și Scriitori români văzuți de mari graficieni ai lumii – IV), Șerban Codrin (Nicolae Silade, miniepistole), Victoria Milescu (Rodica Oniga, Testament pentru copilărie), Elisabeta Bogățan (Linda Bastide, 75 de ani de tăcere), Mihaela Pasat (Anca Sîrghie, Lucian Blaga et sa dernière muse), Nicolae Dina (Lirica teleormăneană în anul 2021). Semnează poezie: Mihai Merticaru, Laurențiu Cristian Gherase, iar proză: Andrei Breabăn și Ion Andreiță.

13 Plus, anul XXV, nr. 203/ 2022, Bacău. Poezia este semnată de Cerasela Elsa Dorval Tofan, Gabriela Anton, Nicolae Mihai, Nicolae Turtureanu, Virgil Nistru Țigănuș, Mariana Codrean, Alexandru Dumitru, Emil Ariton, Ottilia Ardeleanu, proza, de Diana Dobrița Bîlea, Elvira Groza, Sofia Ganea, Georgiana Dijmărescu, Vlad Sălbatecu, Gheorghe Urzică, iar aforismele, de Vasile Ghica. Eseurile și Comentariile sunt realizate de Ion Dinvale, „A îmbătrânit Horică”… Cerasela Elsa Dorval Tofan, Cea mai cruntă religie: Corporația, Constantin Isache, Strania sinucidere a Europei, Petre Isachi, Trăim împotriva voinței noastre? și De ce eșuează întoarcerea acasă? Doru Ciucescu. File de istorie literară scrie Ionel Necula: Poetul Theodor Șerbănescu în editarea lui Ion Petrovici. Critica literară este făcută de Petre Isachi (Dan Norea, Stadionul Tuturor Sfinților – Romanul unui bibliofil și Diana-Briseis Diaconu, Mai presus de toate, dragostea), Cristina Ștefan (Viorel Savin, Gresia albastră), Mihai Botez (Ion Dinvale, La apa Vavilonului), Mihaela Grădinariu (Nicolae Turtureanu, De la fereastră), Șerban Axinte (Nicolae Turtureanu, Poezie deschisă), Gruia Novac (Șerban Codrin, Marea Tăcere), Dorina Stoica (Valeria Manta Tăicuțu, Rugăciuni din orașul cel orb), Ion Fercu (Valentin Busuioc, Povestea bărbatului care a visat foarte mult), Ottilia Ardeleanu (Mioara Băluță, Frunze sub un ștergător de parbriz). Ilustrarea revistei este făcută cu lucrări ale pictorului Alex Oko.

Vatra veche, Serie veche nouă, Anul XIV, nr.4 (160), aprilie 2022, Târgu Mureș. Din bogatul sumar al revistei remarcăm: eseurile și comentariile realizate de Silvia Urdea, Cine vrea război în centrul Europei? Aurel Buzincu, Recurs la Eminescu: rușii și Bălcescu (I), Maria Cecilia Nicu, Primăvară, primăvară… Dumitru Hurubă, Camil Petrescu (II), Ionel Popa, Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, roman istoric în haină realist-balzaciană (II), Gheorghe Sarău, Corespondența lui Dimitrie Stelaru (XLIX), Dorin Nădrău, Memorialistica lui Petre Stoica, Nicolae Băciuț, Vrednic este! și La granița anilor, acad. Ioan Aurel Pop, Transilvania, starea noastră de veghe (XLVIII), critica literară făcută de Dumitru Hurubă (Nicolae Băciuț, Rondul de noapte), Christine Bernadette Rousseau (George Baciu, Femeie, suspinul lutului meu!), Florian Copcea (Titu Dinuț, Anotimpuri morgane), Mihaela I. Rădulescu (Ștefan Dumitrescu, Iubirea e ca un canion și ca un țipăt pe vârful muntelui), Mircea M. Pop (Hellmut Seiler, Poduri de hârtie suspendate – antologie), Mara Paraschiv (Laura Văceanu, Patriarh al haikuului românesc – Radu Patrichi), Horia Ion Groza (Victor Albu, Raiul cu arțari), Valeria Bilț (Tatian Miuță, Prima dragoste), Doina Bălțat (Dumitru Hurubă, Fosfor și psihiatrie), Zenovie Cârlugea (Magda Ursache, Ars expectandi), Ionel Necula (Mihai Hafia Traista, Hristosul de tablă), Iulian Cătălui (Tiberiu Roth, Evreu fără frontiere), A. I. Brumaru (Iulian Cătălui, Dinamica și degradarea limbii române), Mihai Batog-Bujeniță (Ioan Gligor Stopița, Îngerul Ionduh), Nicolae Suciu (Nicolaie N. Nedelcu, Poveștile Dumbrăveniului de altă dată). Poezia este semnată de Dumitru Ichim, Christine Bernadette Rousseau, Dumitru Mălin, Constantin Stancu, Ignatie Grecu, Răzvan Ducan, Nicolae Mătcaș, Vasile Larco, iar proza, de Ioan Mugurel Sasu.

Cititorul de reviste